LEGE Nr. 2 din 6 iulie 1979 pentru modificarea și completarea Legii finanțelor nr. 9/1972
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Unitățile socialiste sînt obligate sa păstreze disponibilitățile bănești în conturi la bănci și să efectueze operațiile de plati și încasări prin aceste conturi.
Plățile dintre unitățile socialiste se efectuează, de regula, prin decontări fără numerar.
Banca Naționala a Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate, stabilește formele și instrumentele de decontare, fixează limita în care pot fi efectuate plati cu numerar între unitățile socialiste și elaborează norme privind condițiile și termenele de depunere a documentelor de decontare și a numerarului la bănci, termenele de acceptare și de plată, limitele în care numerarul poate fi păstrat în casieriile unităților socialiste, modul de eliberare a numerarului și condițiile de efectuare a plăților din încasări.
Unitățile socialiste sînt obligate sa prevadă în contractele economice forme și instrumente de decontare care să asigure încasarea într-un timp cît mai scurt a contravalorii produselor livrate, a lucrărilor executate sau serviciilor prestate.
Băncile pot dispune înlocuirea formelor și instrumentelor de decontare alese de unitățile socialiste cu forme și instrumente care corespund mai bine relațiilor economice dintre unități, în scopul intaririi disciplinei plăților.
Plățile din conturile unităților socialiste se efectuează cu consimțămîntul acestora, cu excepția acelor plati care privesc obligații constatate prin titluri executorii, precum și a plăților pentru efectuarea cărora dispozițiile legale prevăd ca se vor deconta fără consimțămîntul unităților plătitoare.
Pentru produsele care, prin natura lor, se consuma imediat după primire, unitățile economice pot stabili prin contracte, cu acordul băncilor, ca decontarea acestora să se efectueze imediat după preluare de către beneficiar. Eventualele diferențe se vor recupera ulterior.
Actele de împrumut, indiferent de denumirea lor și extrasele de cont de împrumut privind creanțele neachitate la termen sau creanțele pe care banca este indreptatita să le încaseze înainte de termen constituie titluri executorii, fără îndeplinirea altor formalități.
Plățile trebuie făcute la data exigibilitatii obligațiilor, debitorul fiind obligat să le efectueze, iar creditorul fiind dator să le ceara.
Unitățile socialiste sînt obligate sa ceara beneficiarilor plata produselor după predarea, expedierea sau trecerea în custodie a acestora în condițiile prevăzute de lege, precum și plata lucrărilor executate sau serviciilor prestate, după recepție cu respectarea clauzelor contractuale.
Beneficiarul este obligat să efectueze plata produselor preluate sau trecute în custodie, a lucrărilor executate și serviciilor prestate, după recepția acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de dispozițiile legale. Aceeași obligație revine beneficiarului și în cazul în care, deși prin contract s-a prevăzut ca plata se face la cererea furnizorului, totuși acesta nu a cerut-o.
În cazul mărfurilor care, potrivit contractelor, se expediază direct beneficiarilor finali, plata urmînd a se face printr-o unitate intermediara, achitarea mărfurilor se efectuează de unitatea intermediara, la primirea documentelor de decontare întocmite de furnizor pentru mărfurile efectiv expediate, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferențe constatate la primirea, recepția și decontarea mărfurilor de către beneficiarii finali.
Mărfurile sosite din import se livreaza beneficiarilor interni de către întreprinderile de comerț exterior importatoare, cu respectarea clauzelor stipulate în contractele interne și externe încheiate sau cu aprobările date de organele competente.
Întreprinderile de comerț exterior vor factura beneficiarilor mărfurile sosite din import, pe baza declarațiilor vamale de import, a documentelor de transport pe parcurs extern și în condițiile stabilite prin contractele interne.
Beneficiarii de mărfuri din import au obligația sa accepte sau sa refuze plata mărfurilor după primirea și receptionarea lor, în cadrul termenelor legale, pe baza documentelor emise de întreprinderile de comerț exterior.
În cazul cînd primirea și recepția mărfurilor din import nu se efectuează în termen de cel mult 20 de zile de la data primirii facturilor de la întreprinderile de comerț exterior, beneficiarii sînt obligați sa dispună plata documentelor în cauza, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferențe în funcție de verificare și recepție, în cadrul termenelor și condițiilor din contractele externe.
Livrările de produse, executările de lucrări și prestările de servicii pe credit între unitățile socialiste sînt interzise, afară de cazurile anume prevăzute prin dispoziții legale.
Instrumentele de decontare emise de creditor și pentru care debitorul a acceptat plata, precum și cele emise de debitor în favoarea creditorului sînt, în raporturile de decontare bancară, titluri executorii, pe baza cărora se fac operațiile de plati între unitățile socialiste.
Beneficiarul are dreptul ca, înăuntrul termenului stabilit pentru acceptarea sau pentru depunerea documentelor la banca, sa refuze plata integral sau parțial, după caz, atunci cînd
livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor nu constituie obiectul unui contract sau nu are alt temei legal, cu condiția sa nu folosească bunurile pentru care se cere plata
produsele nu au fost primite pînă la expirarea termenului de acceptare sau altor termene stabilite de banca
prețurile sau tarifele pe baza cărora s-a stabilit suma de plată sînt mai mari decît cele legale, ori suma de plată a fost stabilită în mod eronat
nu sînt respectate clauzele contractuale cu privire la cantitate, calitate, termen de livrare, precum și alte clauze contractuale
nu s-au primit documentele prevăzute în contract fără de care produsele nu pot fi recepționate, folosite sau valorificate
suma pretinsa nu este datorată
Unitățile economice care livreaza produse, executa lucrări sau prestează servicii sînt în drept sa pretindă clienților lor, care intirzie în mod repetat plata și le creează greutăți financiare, să le asigure anticipat sumele necesare efectuării plăților, prin instrumente de decontare bancare prin care să se ateste, în prealabil, existenta posibilităților de plată. În asemenea situații, băncile sînt obligate ca, la cererea furnizorilor, sa dea relații cu privire la posibilitățile de plată ale clienților.
În cazul în care beneficiarii nu asigura anticipat sumele necesare plăților, furnizorii pot suspenda livrările de produse, executările de lucrări sau prestările de servicii, încunoștințînd cu 30 de zile înainte de aplicarea acestei măsuri unitatea beneficiara și organul sau ierarhic superior.
Unitățile socialiste sînt obligate sa ia măsuri în vederea asigurării unui echilibru permanent între plati și încasări.
Plățile din conturile unităților socialiste se efectuează în limita disponibilităților din aceste conturi și a creditelor aprobate.
După epuizarea acestor fonduri plățile se efectuează în limita încasărilor, în următoarea ordine
plățile pentru retribuții și alte plati asimilate
plățile către buget, plățile din fondul pentru acțiuni sociale, vărsămintele pentru finanțarea investițiilor și plățile pentru prime de asigurare
plățile pentru livrări de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii
rambursarea creditelor bancare scadente
alte plati.
Plățile din fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se vor face numai după efectuarea celorlalte plati.
La cooperativele agricole de producție și asociațiile economice intercooperatiste, în cazul epuizarii creditelor aprobate și al lipsei de disponibilitati, plățile se efectuează în limita încasărilor în următoarea ordine
rambursarea creditelor bancare scadente
plățile pentru retribuirea în bani a muncii și pentru celelalte drepturi asimilate
plățile către bugetul de stat
plățile pentru livrări de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii, contribuții la fondurile necesare plății pensiilor și celorlalte drepturi de asigurări sociale, precum și primele de asigurare
prelevarile destinate fondului de dezvoltare economică și altor fonduri ce se constituie potrivit statutelor cooperativei agricole de producție și asociației intercooperatiste
alte plati.
În cadrul aceleiași categorii prevăzute în ordinea de plati de la art. 160 și 161, plățile se efectuează în ordinea cronologică a termenelor de plată, iar în cazul în care au același termen de plată, în ordinea în care sînt enumerate în aceste texte.
Sumele datorate cu titlu accesoriu se plătesc în aceeași ordine ca și creanta principala.
Livrările de mărfuri, executările de lucrări și prestările de servicii pentru cooperativele agricole de producție și asociațiile economice intercooperatiste se fac numai după ce unitățile în cauza s-au asigurat de posibilitățile de plată ale acestor cooperative și asociații.
Asigurările de stat trebuie să contribuie, prin mijloace specifice, la refacerea bunurilor avariate sau distruse ca urmare a calamităților naturii și accidentelor, la repararea unor prejudicii de care asigurații răspund potrivit legii, la înfăptuirea unor măsuri de prevedere și economisire.
Asigurările de stat cuprind ramuri de asigurări de bunuri, de persoane și de răspundere civilă, sub forma asigurărilor prin efectul legii sau facultative.
Asigurările prin efectul legii urmăresc, odată cu indemnizarea celor asigurați, satisfacerea interesului economic și social al întregii colectivități în apărarea avutiei naționale, menținerea continuității procesului de producție și protejarea victimelor unor accidente și familiilor lor.
Asigurările facultative se încheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse în asigurările prin efectul legii sau în completarea acestora.
Pentru asigurările încheiate cu angajamente în valută, se efectuează operații de cedari și primiri de riscuri și de prime în reasigurare.
Raporturile de asigurare se stabilesc între Administrația Asigurărilor de Stat, în calitate de asigurator și unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste sau celelalte organizații obștești și persoanele fizice, în calitate de asigurați. În schimbul primelor de asigurare plătite de către asigurați, în asigurările prin efectul legii sau facultative, asiguratorul preia obligația acordării unor despăgubiri sau sume asigurate în cazul producerii anumitor evenimente.
Categoriile de unități, de bunuri și de persoane ce se asigura, riscurile, tarifele de prime, sumele asigurate și celelalte norme privind asigurările se stabilesc potrivit dispozițiilor legale.
Raporturile de asigurare stabilite cu unitățile socialiste de stat au în vedere acoperirea pagubelor produse de evenimente asigurate, despăgubirile acordate acestor unități contribuind la menținerea continuității procesului de producție.
Prin raporturile de asigurare cu organizațiile cooperatiste sau cu celelalte organizații obștești se urmărește protejarea bunurilor ce le aparțin, despăgubirile ce se acordă acestor organizații contribuind la reîntregirea proprietății obștești.
În raporturile de asigurare cu persoanele fizice se au în vedere refacerea bunurilor, acoperirea unor prejudicii și crearea unor mijloace suplimentare de prevedere în legătură cu evenimentele privind viața și integritatea persoanelor.
Fondul de asigurare constituit din încasările de prime de la asigurați se utilizează pentru: plata despăgubirilor și a sumelor asigurate, finanțarea acțiunilor de prevenire și combatere a unor pagube, constituirea fondului statutar, a fondului de rezerva în lei și în valută, a rezervei de prime la asigurările de persoane, acoperirea cheltuielilor specifice și generale de administrație, precum și alte destinații prevăzute prin dispoziții legale.
Statul, prin intermediul Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România, organizează și stimuleaza păstrarea economiilor bănești ale populației.
Operații de păstrare a economiilor bănești ale populației pot fi efectuate și de alte instituții bancare, în limita competentelor stabilite prin statutele lor de organizare și funcționare.
Depunerile populației la Casa de Economii și Consemnațiuni și la alte instituții bancare sînt garantate de stat, iar dreptul titularului asupra depunerilor este ocrotit de lege.
Depunerile populației nu sînt supuse prescripției și se restituie, la cerere, titularilor depunerilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar în caz de deces al titularului, moștenitorilor.
La depunerile populației se acordă dobinzi stabilite prin dispoziții legale.
Statul asigură secretul depunerilor.
Personalul Casei de Economii și Consemnațiuni, al unităților care fac operații pentru Casa de Economii și Consemnațiuni și al altor instituții bancare este obligat sa păstreze secretul în ceea ce privește numele depunatorilor și ale titularilor depunerilor, sumele economisite și orice alte date în legătură cu operațiile efectuate pe numele acestora.
Date informative privind depunerile și operațiile efectuate se dau, la cerere, numai titularilor acestora și reprezentanților lor legali, iar în cauze penale, organelor de urmărire penală și instanțelor judecătorești, numai după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva titularilor depunerilor.
Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informații.
Încălcarea dispozițiilor privind secretul operațiilor constituie infracțiunea de divulgare a unor secrete privind interesele obștești, prevăzută și pedepsita de art. 251 din Codul penal.
Cetățenii români care dobîndesc mijloace de plată străine sînt obligați să le depună la Banca Naționala a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerț Exterior sau la unitățile autorizate de acestea, în condițiile prevăzute de lege.
Sumele în valută de care pot dispune, potrivit legii, dobinditorii de mijloace de plată străine se păstrează pe teritoriul tarii în conturi personale la Banca Naționala a Republicii Socialiste România sau la Banca Română de Comerț Exterior.
Bugetul de stat contribuie la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida și echilibrata a economiei naționale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populației, constituind o pirghie de influentare asupra planificarii economice și sociale.
Bugetul de stat se întocmește anual. Exercițiul bugetar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.
La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul între venituri și cheltuieli.
Veniturile bugetului de stat sînt formate din: a) venituri provenite de la unitățile socialiste de stat
venituri și alte încasări aferente bugetului asigurărilor sociale de stat
impozite și taxe plătite de organizațiile cooperatiste și unitățile economice ale celorlalte organizații obștești
taxe vamale
impozite și taxe de la populație
alte venituri.
Evaluarile de venituri înscrise în bugetul de stat reprezintă sarcini minime de realizat.
Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, dacă dispozițiile legale nu prevăd altfel.
În cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie vărsate la bugetul de stat de către unitățile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unităților respective.
Încasarea la bugetul de stat a sumelor datorate și neachitate la termen de către persoanele fizice, precum și de către persoanele juridice, altele decît cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.
Nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligația calculării și încasării majorărilor de întîrziere prevăzute de lege.
Majorările de întîrziere nu vor putea depăși debitul datorat, dacă legea nu prevede altfel.
Cheltuielile bugetului de stat se efectuează în concordanta cu obiectivele planului național unic.
Din bugetul de stat se efectuează cheltuieli pentru
finanțarea economiei naționale cuprinzînd: obiective și acțiuni de investiții care potrivit legii se suporta de la buget, constituirea rezervelor de stat, lucrări de prospecțiuni și cercetări geologice aprobate prin planul național unic, efectuarea de cercetări complexe de interes general și cele aprobate prin programele prioritare, precum și alte obiective sau acțiuni cu caracter economic, prevăzute prin dispoziții legale
realizarea acțiunilor social-culturale
acordarea de pensii și realizarea altor acțiuni din bugetul asigurărilor sociale de stat
apărarea tarii
funcționarea organelor puterii de stat, organelor administrației de stat, organelor judecătorești și celor ale procuraturii
realizarea altor acțiuni și sarcini prevăzute prin dispoziții legale.
Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat sau efectuată din acesta dacă nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli.
Sumele aprobate prin bugetul de stat, în limitele cărora se pot efectua cheltuieli, reprezintă credite bugetare care nu pot fi depășite.
Veniturile și cheltuielile se înscriu în bugetul de stat în ordinea stabilită prin clasificatia bugetară.
Unitățile socialiste au obligația să efectueze integral și la termen vărsămintele, impozitele, taxele și orice alte sume datorate bugetului de stat și răspund de folosirea mijloacelor bănești primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economică și socială, de respectarea disciplinei de plan și financiare.
Constituirea și utilizarea de mijloace financiare aparținînd statului în afară bugetului se pot face numai în condițiile stabilite prin dispoziții legale.
Bugetul de stat se compune din bugetul republican și bugetele locale.
Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar și se administrează de către organele centrale de stat.
În cadrul bugetului republican se înscrie și bugetul Marii Adunări Naționale.
Bugetul republican cuprinde și bugetul asigurărilor sociale de stat.
Veniturile bugetului republican sînt formate din resurse provenite de la unitățile socialiste de stat de interes republican, precum și din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget.
La bugetul republican se vărsa și plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale județelor, respectiv al municipiului București, la care veniturile proprii depășesc cheltuielile planificate, în cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat.
Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective și acțiuni ce se finanțează din fondul central de dezvoltare economico-socială, pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic, pentru acțiunile social-culturale ce se realizează prin unitățile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de întreținere și funcționare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administrației de stat, organelor judecătorești și celor ale procuraturii, pentru apărarea tarii și pentru alte destinații prevăzute prin dispoziții legale.
Din veniturile bugetului republican se pot atribui sume defalcate bugetelor centralizate ale județelor care nu-și pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Dacă nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferența pînă la nivelul cheltuielilor planificate se acoperă din bugetul republican.
Sumele defalcate, precum și subvențiile ce se acordă din bugetul republican în completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se aproba anual, pentru fiecare județ în parte, prin lege.
În bugetul republican se înscrie și fondul de rezerva bugetară la dispoziția Consiliului de Stat care se utilizează pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat în vederea finanțării, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.
Bugetele locale sin bugetele unităților administrativ-teritoriale.
Fiecare comuna, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, precum și municipiul București are bugetul sau propriu, care se adoptă de consiliul popular al unității administrativ-teritoriale respective, în condițiile prezentei legi.
Veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București sînt formate din resursele provenite de la unitățile socialiste de stat de interes local, impozite și taxe plătite de organizațiile cooperatiste și unitățile economice ale celorlalte organizații obștești, impozite de la populație, taxe locale și alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.
În vederea infaptuirii autofinantarii în fiecare comuna, oraș, municipiu și județ, comitetele și birourile executive ale consiliilor populare au obligația sa ia măsuri pentru sporirea bazei de venituri proprii prin dezvoltarea continua a activităților economice de interes local, a prestărilor de servicii și a altor activități, ținînd seama de cerințele populației.
Din bugetele comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București se finanțează, în concordanta cu prevederile de plan, obiective și acțiuni economice, acțiuni social-culturale, cheltuieli de întreținere și funcționare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administrației de stat și alte obiective prevăzute prin dispoziții legale.
Repartizarea veniturilor și cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, pe baza normelor legale, în funcție de atribuțiile organelor locale și de subordonarea unităților.
În situațiile în care cheltuielile prevăzute în bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului București, orașe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui sume defalcate din veniturile bugetului republican încasate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în cauza, ori subvenții din bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
Sumele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasă la dispoziția municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare județene și al municipiului București, în limita sumelor aprobate anual prin lege pe județe și municipiul București.
În cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor ale căror venituri proprii depășesc cheltuielile planificate, diferențele corespunzătoare se vărsa la bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
Județele, municipiul București, precum și municipiile și orașele care au în componenta lor și alte localități întocmesc și bugete centralizate. În aceste bugete centralizate se includ atît bugetul propriu al unității administrativ-teritoriale respective, cît și bugetele comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, ierarhic inferioare, după caz.
În bugetele județelor și al municipiului București se înscriu fonduri de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza în condițiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanțării acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.
În cazul în care, în cursul anului, fondurile de rezerva bugetară devin insuficiente pentru finanțarea acțiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare care nu mai sînt necesare pînă la sfîrșitul anului pentru îndeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetară pot fi majorate cu aceste disponibilitati pînă la cel mult 50 la suta din cuantumul lor inițial aprobat prin buget.
Nu pot fi folosite cu aceasta destinație disponibilitățile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat, fondurile pentru investiții și reparații capitale, cheltuielile pentru care, prin dispozițiile legale, sînt stabilite surse speciale de finanțare, cheltuielile pentru a căror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican, precum și disponibilitățile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se virează la fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican.