LEGE Nr. 2 din 6 iulie 1979 pentru modificarea și completarea Legii finanțelor nr. 9/1972
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Bugetul de stat contribuie la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida și echilibrata a economiei naționale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populației, constituind o pirghie de influentare asupra planificarii economice și sociale.
Bugetul de stat se întocmește anual. Exercițiul bugetar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.
La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul între venituri și cheltuieli.
Veniturile bugetului de stat sînt formate din: a) venituri provenite de la unitățile socialiste de stat
venituri și alte încasări aferente bugetului asigurărilor sociale de stat
impozite și taxe plătite de organizațiile cooperatiste și unitățile economice ale celorlalte organizații obștești
taxe vamale
impozite și taxe de la populație
alte venituri.
Evaluarile de venituri înscrise în bugetul de stat reprezintă sarcini minime de realizat.
Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, dacă dispozițiile legale nu prevăd altfel.
În cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie vărsate la bugetul de stat de către unitățile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unităților respective.
Încasarea la bugetul de stat a sumelor datorate și neachitate la termen de către persoanele fizice, precum și de către persoanele juridice, altele decît cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.
Nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligația calculării și încasării majorărilor de întîrziere prevăzute de lege.
Majorările de întîrziere nu vor putea depăși debitul datorat, dacă legea nu prevede altfel.
Cheltuielile bugetului de stat se efectuează în concordanta cu obiectivele planului național unic.
Din bugetul de stat se efectuează cheltuieli pentru
finanțarea economiei naționale cuprinzînd: obiective și acțiuni de investiții care potrivit legii se suporta de la buget, constituirea rezervelor de stat, lucrări de prospecțiuni și cercetări geologice aprobate prin planul național unic, efectuarea de cercetări complexe de interes general și cele aprobate prin programele prioritare, precum și alte obiective sau acțiuni cu caracter economic, prevăzute prin dispoziții legale
realizarea acțiunilor social-culturale
acordarea de pensii și realizarea altor acțiuni din bugetul asigurărilor sociale de stat
apărarea tarii
funcționarea organelor puterii de stat, organelor administrației de stat, organelor judecătorești și celor ale procuraturii
realizarea altor acțiuni și sarcini prevăzute prin dispoziții legale.
Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat sau efectuată din acesta dacă nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli.
Sumele aprobate prin bugetul de stat, în limitele cărora se pot efectua cheltuieli, reprezintă credite bugetare care nu pot fi depășite.
Veniturile și cheltuielile se înscriu în bugetul de stat în ordinea stabilită prin clasificatia bugetară.
Unitățile socialiste au obligația să efectueze integral și la termen vărsămintele, impozitele, taxele și orice alte sume datorate bugetului de stat și răspund de folosirea mijloacelor bănești primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economică și socială, de respectarea disciplinei de plan și financiare.
Constituirea și utilizarea de mijloace financiare aparținînd statului în afară bugetului se pot face numai în condițiile stabilite prin dispoziții legale.
Bugetul de stat se compune din bugetul republican și bugetele locale.
Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar și se administrează de către organele centrale de stat.
În cadrul bugetului republican se înscrie și bugetul Marii Adunări Naționale.
Bugetul republican cuprinde și bugetul asigurărilor sociale de stat.
Veniturile bugetului republican sînt formate din resurse provenite de la unitățile socialiste de stat de interes republican, precum și din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget.
La bugetul republican se vărsa și plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale județelor, respectiv al municipiului București, la care veniturile proprii depășesc cheltuielile planificate, în cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat.
Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective și acțiuni ce se finanțează din fondul central de dezvoltare economico-socială, pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic, pentru acțiunile social-culturale ce se realizează prin unitățile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de întreținere și funcționare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administrației de stat, organelor judecătorești și celor ale procuraturii, pentru apărarea tarii și pentru alte destinații prevăzute prin dispoziții legale.
Din veniturile bugetului republican se pot atribui sume defalcate bugetelor centralizate ale județelor care nu-și pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Dacă nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferența pînă la nivelul cheltuielilor planificate se acoperă din bugetul republican.
Sumele defalcate, precum și subvențiile ce se acordă din bugetul republican în completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se aproba anual, pentru fiecare județ în parte, prin lege.
În bugetul republican se înscrie și fondul de rezerva bugetară la dispoziția Consiliului de Stat care se utilizează pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat în vederea finanțării, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.
Bugetele locale sin bugetele unităților administrativ-teritoriale.
Fiecare comuna, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, precum și municipiul București are bugetul sau propriu, care se adoptă de consiliul popular al unității administrativ-teritoriale respective, în condițiile prezentei legi.
Veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București sînt formate din resursele provenite de la unitățile socialiste de stat de interes local, impozite și taxe plătite de organizațiile cooperatiste și unitățile economice ale celorlalte organizații obștești, impozite de la populație, taxe locale și alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.
În vederea infaptuirii autofinantarii în fiecare comuna, oraș, municipiu și județ, comitetele și birourile executive ale consiliilor populare au obligația sa ia măsuri pentru sporirea bazei de venituri proprii prin dezvoltarea continua a activităților economice de interes local, a prestărilor de servicii și a altor activități, ținînd seama de cerințele populației.
Din bugetele comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București se finanțează, în concordanta cu prevederile de plan, obiective și acțiuni economice, acțiuni social-culturale, cheltuieli de întreținere și funcționare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administrației de stat și alte obiective prevăzute prin dispoziții legale.
Repartizarea veniturilor și cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, pe baza normelor legale, în funcție de atribuțiile organelor locale și de subordonarea unităților.
În situațiile în care cheltuielile prevăzute în bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului București, orașe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui sume defalcate din veniturile bugetului republican încasate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în cauza, ori subvenții din bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
Sumele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasă la dispoziția municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare județene și al municipiului București, în limita sumelor aprobate anual prin lege pe județe și municipiul București.
În cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor ale căror venituri proprii depășesc cheltuielile planificate, diferențele corespunzătoare se vărsa la bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
Județele, municipiul București, precum și municipiile și orașele care au în componenta lor și alte localități întocmesc și bugete centralizate. În aceste bugete centralizate se includ atît bugetul propriu al unității administrativ-teritoriale respective, cît și bugetele comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, ierarhic inferioare, după caz.
În bugetele județelor și al municipiului București se înscriu fonduri de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza în condițiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanțării acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.
În cazul în care, în cursul anului, fondurile de rezerva bugetară devin insuficiente pentru finanțarea acțiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare care nu mai sînt necesare pînă la sfîrșitul anului pentru îndeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetară pot fi majorate cu aceste disponibilitati pînă la cel mult 50 la suta din cuantumul lor inițial aprobat prin buget.
Nu pot fi folosite cu aceasta destinație disponibilitățile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat, fondurile pentru investiții și reparații capitale, cheltuielile pentru care, prin dispozițiile legale, sînt stabilite surse speciale de finanțare, cheltuielile pentru a căror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican, precum și disponibilitățile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se virează la fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican.
Proiectul bugetului de stat se elaborează pe baza proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli ale ministerelor, celorlalte organe centrale de stat și ale centralelor, precum și ale proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli ale județelor și municipiului București.
Organele de conducere colectivă ale ministerelor și celorlalte organe centrale asigura elaborarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli privind activitatea unităților subordonate și activitatea proprie.
Comitetele executive ale consiliilor populare elaborează proiectele bugetelor de venituri și cheltuieli, pe baza proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților direct subordonate, precum și a proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic inferioare.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli elaborat de ministere, celelalte organe centrale de stat și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București care cuprind indicatorii financiari, atît pe ansamblul activității, cît și pe centrale, se transmit de către acestea Ministerului Finanțelor însoțite de calcule și indicatori de fundamentare. De asemenea, se transmit Ministerului Finanțelor bugetele de venituri și cheltuieli de către centrale.
Ministerul Finanțelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat, centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, împreună cu reprezentanți ai acestora, ținînd seama de analizele și calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, de concluziile desprinse din controalele desfășurate asupra activității unităților socialiste de stat.
Consiliul de Miniștri examinează lucrările prezentate de Ministerul Finanțelor, aducind îmbunătățiri indicatorilor financiari și soluționînd eventualele divergențe dintre Ministerul Finanțelor și titularii de plan cu privire la cifrele propuse a fi înscrise în buget și definitiveaza proiectul bugetului de stat.
Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Miniștri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naționale.
Proiectul bugetelor locale se supune dezbaterii Camerei legislative a consiliilor populare.
Marea Adunare Naționala adopta legea bugetului de stat.
După adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Miniștri elaborează propunerile privind desfășurarea indicatorilor financiari pe ministere, celelalte organe centrale de stat, pe centrale și pe comitete executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București care se aproba prin decret al Consiliului de Stat stabilindu-se, totodată, măsurile ce trebuie luate în vederea îndeplinirii în bune condiții a bugetului de stat.
Proiectele bugetelor județelor și al municipiului București, îmbunătățite pe baza legii anuale a bugetului de stat și a indicatorilor aprobați, potrivit art. 200 alin. (2), se prezintă de către comitetele executive spre adoptare consiliilor populare.
Consiliile populare județene și al municipiului București adopta bugetul centralizat al unității administrativ-teritoriale respective, cu repartizarea veniturilor și cheltuielilor pe bugetele unităților administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum și resursele de echilibrare pe unități administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce urmează a fi încasate din bugetele unităților administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, după caz.
Consiliile populare ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București adopta, în limitele stabilite de consiliile populare ierarhic superioare, bugetele locale respective.
Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetul de stat se repartizează pe trimestre, în funcție de sarcinile de plan desfășurate prin decret al Consiliului de Stat și de termenele legale de vărsare a veniturilor și de efectuare a plăților.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor se aproba de către
Ministerul Finanțelor, pentru bugetul republican la propunerea ministerelor și celorlalte organe centrale de stat. De asemenea, Ministerul Finanțelor aproba repartizarea pe trimestre a plusurilor de venituri prevăzute a se vărsa la bugetul republican de către bugetele județelor, respectiv al municipiului București la care veniturile proprii depășesc cheltuielile planificate, a sumelor defalcate din veniturile bugetului republican, precum și a subvențiilor ce se acordă din bugetul republican bugetelor locale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București
comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru bugetele proprii ale unităților administrativ-teritoriale respective, precum și pentru subvențiile prevăzute a fi acordate ori sumele ce se preiau de la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic inferioare
ordonatorii principali de credite, pentru bugetele unităților subordonate.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat se poate modifica atunci cînd intervin schimbări în eșalonarea sarcinilor de plan, se modifica termenele legale de vărsare a veniturilor sau de efectuare a plăților, precum și în alte cazuri bine justificate, potrivit dispozițiilor legale.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor, iar cele înscrise în bugetele locale, în limita disponibilităților din contul ordonatorilor respectivi de credite.
Acordarea fondurilor de la buget se face în limita sumelor și potrivit destinației aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru buget, cu excepția cazurilor cînd dispozițiile legale prevăd altfel.
Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de credite și efectua numai dacă a fost, în prealabil, avizată, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unitățile socialiste, precum și de alte organe cu astfel de atribuții în economie.
Ordonatorii principali de credite ai bugetului republican sînt miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sînt președinții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare.
Conducătorii unităților socialiste de stat cu personalitate juridică finanțate din bugetul republican sau local sînt, după caz, ordonatori secundari sau terțiari.
Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor numai cu respectarea dispozițiilor legale și în limita prevederilor din bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor pe care le conduc și au dreptul sa repartizeze, în raport cu sarcinile de plan și cu gradul de folosire a sumelor acordate anterior, credite bugetare unităților ierarhic inferioare.
Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinației și cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unitățile pe care le conduc și sa repartizeze credite bugetare unităților în subordine ai căror conducatori sînt ordonatori terțiari.
Ordonatorii terțiari utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele de venituri și cheltuieli aprobate și în condițiile stabilite prin dispoziții legale.
Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept și conducătorilor direcțiilor, conducătorilor organelor locale de specialitate ale administrației de stat sau ai altor unități similare, după caz.
Miniștrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, președinții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, precum și conducătorii unităților de stat subordonate răspund de folosirea cu economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduc, de ținerea la zi a contabilității și prezentarea darilor de seama asupra execuției bugetare.
În cursul executării bugetului de stat, miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat, precum și președinții comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București au obligația ca, atunci cînd fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat, sa prevadă și mijloacele necesare compensării veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli.
Ministerele, celelalte organe centrale și locale, unitățile economice, instituțiile au obligația ca la angajarea cheltuielilor pe seama resurselor prevăzute în bugetul de stat sa analizeze modul de realizare a veniturilor bugetare planificate și sa acționeze pentru realizarea prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli, în condițiile menținerii echilibrului planificat în relațiile cu bugetul de stat.
În situația în care, la finele trimestrelor, veniturile bugetare nu au fost realizate de către unii ordonatori principali de credite la nivelul planificat și nu se asigura echilibrul pe ansamblul bugetului de stat, Ministerul Finanțelor poate bloca, cu suma nerealizata, prevederile de credite bugetare în perioadele următoare ale ordonatorilor de credite respective. Utilizarea creditelor bugetare blocate se va putea face numai în condițiile realizării veniturilor la nivelul planului sau cu aprobarea Consiliului de Miniștri la cererea ordonatorului principal de credite, cu propuneri de asigurare a echilibrului planificat în relațiile cu bugetul de stat.
În bugetul de venituri și cheltuieli al ministerelor, celorlalte organe centrale de stat și în bugetele locale, precum și în bugetul de venituri și cheltuieli al unităților subordonate acestora se pot efectua virari de credite bugetare, începînd cu trimestrul II al fiecărui an, cu respectarea următoarelor condiții
să fie aprobate înainte de angajarea cheltuielilor
disponibilitățile utilizate sa nu provină de la credite bugetare prevăzute pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat, investiții și reparații capitale, din sumele puse la dispoziție din fondurile de rezerva bugetară sau din alte fonduri a căror destinație a fost stabilită prin dispoziții legale
sa nu se majoreze creditele bugetare aprobate pentru întreținerea și funcționarea organelor de stat
sa nu se majoreze sumele prevăzute în buget pentru completarea resurselor proprii ale unor instituții de stat, cu excepția situațiilor în care, pe bază de aprobări legale, se suplimenteaza fondul de retribuire a muncii, aprobat acestora.
Virările de credite bugetare se aproba de către
Ministerul Finanțelor, în situațiile în care virările de credite se efectuează de la un capitol la altul al clasificației bugetare
miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat, pentru virările de credite bugetare de la un subcapitol la altul în cadrul aceluiași capitol, precum și de la un articol la altul în cadrul aceluiași subcapitol al clasificației bugetare
comitetele și birourile executive ale consiliilor populare, pentru virările de credite bugetare de la un subcapitol de cheltuieli la altul în cadrul aceluiași capitol al clasificației bugetare
președinții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, pentru virările de la un articol la altul în cadrul aceluiași subcapitol al clasificației bugetare
ordonatorii de credite, pentru virările de credite de la un alineat la altul în cadrul aceluiași articol al clasificației bugetare în cazul cheltuielilor proprii ale instituției.
În situațiile în care, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de unități, acțiuni sau sarcini de la un titular de plan la altul, ori se introduc în plan lucrări de investiții din rezervele aprobate în acest scop, Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii financiari ai titularilor de plan, precum și în volumul și structura bugetului de stat.
În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale, fondul planificat de retribuire a muncii se majorează, creditele bugetare pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat pot fi suplimentate prin virari de la alte categorii de cheltuieli, cu excepția celor destinate finanțării investițiilor.
Atunci cînd, potrivit dispozițiilor legale, planul de investiții se majorează, creditele bugetare cu aceasta destinație pot fi suplimentate prin virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu excepția celor pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Creditele bugetare rămase nefolosite la finele trimestrelor I, II și III se blocheaza, cu excepția celor pentru destinatiile fondului central și fondului local al unităților administrativ-teritoriale de dezvoltare economico-socială sau pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic.
Ministerul Finanțelor, pentru unitățile finanțate din bugetul republican și comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru unitățile finanțate din bugetele locale, pot aproba folosirea în trimestrul următor a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II și III la cererea justificată a ordonatorilor principali de credite ai bugetului republican respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale.
Disponibilitățile de la creditele bugetare pentru retribuții, stabilite potrivit dispozițiilor legale, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale aferente, se trec la fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican. În același mod se procedează cu: disponibilitățile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a primit, în termen de 45 de zile de la încheierea trimestrului, aprobarea de folosire în perioada următoare; disponibilitățile apărute în cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care au stat la baza aprobării fondurilor bugetare; alte disponibilitati prevăzute de lege.
Fondurile de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, constituite potrivit art. 195, pot fi utilizate pentru acțiunile sau sarcinile noi de natura celor cuprinse în fondul local de dezvoltare economico-socială ori în celelalte părți ale bugetului, în proportiile stabilite pentru acestea prin bugetele anuale.
În cazuri bine justificate, lucrările finanțate din fondul de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, neterminate pînă la finele anului, vor putea fi acoperite și în anul următor pe seama fondului de rezerva bugetară.
Angajarea fondurilor de rezerva bugetară se poate face începînd cu trimestrul II, după încheierea dării de seama contabile pe trimestrul I, dacă la data angajării s-au realizat integral veniturile proprii planificate în perioada respectiva pe județ sau pe municipiul București, după caz, și dacă sînt asigurate condițiile necesare ca aceste venituri să fie realizate și pe întregul an.
Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrări distruse sau degradate, ca o consecința a unor calamitati ale naturii, produse în trimestrul I al anului, precum și pentru lucrările în continuare prevăzute la alin. (2) comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot angaja fondurile de rezerva bugetară chiar în acel trimestru.
Este interzisă angajarea de cheltuieli de către comitetele executive ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetară aprobate în bugetele locale pentru refacerea lucrărilor de construcții-montaj executate necorespunzător, majorarea subvențiilor aprobate unităților economice sau instituțiilor de stat, precum și pentru suplimentarea cheltuielilor de întreținere și funcționare a organelor locale ale administrației de stat, cu excepția reparațiilor capitale cu caracter urgent la clădirile folosite pentru activitățile administrative și a lucrărilor de racorduri și alte instalații.
În cazul neîndeplinirii pe total județ a veniturilor proprii planificate, fondul de rezerva bugetară ce poate fi folosit se reduce cu echivalentul veniturilor nerealizate la data angajării fondului de rezerva bugetară.
Pentru acoperirea decalajelor temporare apărute în cursul anului între cheltuielile și veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot acorda împrumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a aproba aceste împrumuturi poate fi delegat de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau inlocuitorilor lor de drept.
În cazul în care decalajele apar și la nivelul bugetelor județelor și municipiului București, acoperirea temporară a acestora se poate face prin acordare de împrumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de către Ministerul Finanțelor, la cererea justificată a comitetelor executive ale consiliilor populare.
Veniturile ce se realizează peste cele stabilite prin bugetul republican vor putea fi folosite în cursul anului, cu aprobarea Consiliului de Miniștri, pentru finanțarea unor sarcini noi privind economia naționala și acțiunile social-culturale.
Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare pot utiliza sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate numai cu începere din trimestrul III al anului de plan, pentru acoperirea unor cheltuieli economice și înfăptuirea anumitor acțiuni social-culturale, introducînd modificările corespunzătoare în bugetele locale în următoarele condiții
depășirea încasărilor să fie realizată pe totalitatea veniturilor proprii planificate în bugetul local respectiv și să se mențină pînă la finele anului
plusurile de venituri sa provină din activitatea anului de plan și sa nu fie rezultatul unor modificări ale legislației sau anumitor subevaluari constatate de organele Ministerului Finanțelor ori de alte organe cu atribuții de control.
Modificările efectuate în bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificării consiliilor populare, la prima sesiune a acestora.
Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare pot anula deciziile comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare prin care au fost aprobate, fără respectarea normelor legale, planuri suplimentare de venituri și cheltuieli, virari de credite, modificări de alocații trimestriale sau alte modificări în bugetele locale.
Creditele bugetare rămase neutilizate la expirarea exercițiului bugetar se anulează prin efectul legii.
Orice suma datorată, dar neplatita de la buget, precum și orice suma cuvenită dar neincasata la buget pînă la 31 decembrie se plătește, respectiv se încasează, în contul bugetului pe anul următor.
În cazuri excepționale, Consiliul de Miniștri poate aproba efectuarea unor cheltuieli, după încheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat pentru operații executate dar nedecontate pînă la finele anului.
Excedentul bugetului republican se utilizează pentru acțiuni economice și social-culturale sau pentru alte acțiuni, în condițiile stabilite prin lege, ori ca resursa de creditare a economiei naționale.
Soldurile anuale ale bugetelor locale se prevăd ca venituri în acele bugete pe anul următor.
Eventualele diferențe rezultate în plus sau în minus după încheierea exercițiului bugetar, față de soldurile prevăzute în bugetele locale, se regularizează cu bugetul republican, cu excepțiile prevăzute de dispozițiile legale.
Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București și în urma verificării și analizarii acestora, Ministerul Finanțelor elaborează lucrările privind contul general de încheiere a exercițiului bugetar, pe care le prezintă Consiliului de Miniștri.
Consiliul de Miniștri analizează lucrările înaintate de Ministerul Finanțelor și întocmește contul general de încheiere a exercițiului bugetar, pe care îl prezintă, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, spre adoptare Marii Adunări Naționale, împreună cu coraportul de verificare al Curții Superioare de Control Financiar.
Marea Adunare Naționala adopta contul general de încheiere a exercițiului bugetar, cel mai tirziu pînă la finele anului următor celui la care se referă.
În mod asemănător, consiliile populare aproba conturile generale de încheiere a exercițiului bugetelor locale, întocmite de către comitetele sau birourile executive respective, după caz.