LEGE Nr. 2 din 6 iulie 1979 pentru modificarea și completarea Legii finanțelor nr. 9/1972

Finanțele participa activ la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-socială a tarii și de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului.

Prin intermediul finanțelor se asigura constituirea, repartizarea și utilizarea planificata a fondurilor bănești ale societății pentru sporirea susținută a producției materiale, creșterea forțelor de producție, promovarea larga a activității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și introducerea progresului tehnic, dezvoltarea învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății.

Finanțele contribuie la elaborarea și realizarea planului național unic, la buna funcționare a mecanismului economic și social și la înfăptuirea autoconducerii muncitoresti, a autogestiunii economico-financiare a unităților.

Prin intermediul finanțelor se exercită controlul general și permanent asupra desfășurării procesului producției sociale, în vederea obținerii unei eficiente economice și sociale cît mai ridicate în toate domeniile de activitate și gospodăririi cît mai judicioase a mijloacelor materiale și bănești de care dispune societatea.

Pîrghiile economico-financiare trebuie să stimuleze dezvoltarea producției și desfacerii, a prestărilor de servicii, a exportului, creșterea competitivitatii produselor românești pe piața externa, folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și bănești de care dispune societatea, accelerarea vitezei de rotație a fondurilor, obținerea de randamente cît mai înalte cu consumuri cît mai reduse de muncă socială și, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului național.

Unitățile economice sînt obligate să asigure acoperirea cheltuielilor pe seama veniturilor proprii și sa restituie, într-un termen cît mai scurt, fondurile bănești primite, potrivit principiului ca sumele avansate de societate trebuie restituite.

Fiecare unitate economică, pe baza rezultatelor obținute, trebuie să contribuie la formarea fondurilor generale necesare societății, să-și constituie fondurile pentru propria dezvoltare, precum și fondurile destinate cointeresarii materiale a colectivelor de oameni ai muncii, corespunzător programului de creștere a nivelului de trai stabilit de partid și de stat.

Unitățile economice din industria de stat sînt obligate sa plătească la bugetul de stat o parte din valoarea nou creata sub forma de prelevare pentru societate a unei părți din valoarea producției nete.

Prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete constituie contribuția fiecărei unități economice de stat la formarea fondurilor necesare dezvoltării generale a societății.

Prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete se calculează pe total unitate economică, prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii producției nete determinate potrivit legii și se suporta direct din rezultatele financiare.

Fondurile proprii ale unităților socialiste, precum și orice alte fonduri bănești, se folosesc numai în conformitate cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială și ale bugetului de venituri și cheltuieli și cu respectarea normelor și normativelor stabilite potrivit dispozițiilor legale.

Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu se aproba și nu se efectuează dacă nu a fost avizată, în prealabil, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unitățile socialiste, precum și de alte organe cu astfel de atribuții din economie.

Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialistă răspund de buna gospodărire a mijloacelor materiale și bănești, de desfășurarea cu eficienta maxima a întregii activități, pentru obținerea unor rezultate economico-financiare superioare prin creșterea producției, sporirea productivitatii muncii, reducerea continua a cheltuielilor materiale.

Organele de conducere colectivă ale unităților socialiste răspund de folosirea eficienta a fondurilor încredințate de societate acestor unități și a celor proprii, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor bănești avansate de societate, de vărsarea sumelor cuvenite bugetului de stat sau organului ierarhic superior, de constituirea fondurilor proprii, de realizarea resurselor valutare planificate, precum și de administrarea judicioasă și valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale și bănești.

Unitățile socialiste au obligația să asigure evidenta stricta și controlul riguros și sistematic asupra tuturor mijloacelor materiale și bănești, proceselor economice și rezultatelor obținute.

În Republica Socialistă România venitul național, cu valoare nou creata în industrie, agricultura, construcții, transporturi și în alte domenii, reprezintă sursa de baza a fondurilor bănești ce se constituie în economie.

Venitul național se repartizează pentru fondul național de dezvoltare economico-socială a tarii și pentru fondul de consum.

Fondul central de dezvoltare economico-socială se formează în cadrul bugetului republican, din veniturile acestuia.

Fondul local de dezvoltare economico-socială constituit la unitățile administrativ-teritoriale se formează în cadrul bugetelor județelor, municipiilor, orașelor și comunelor din: veniturile acestora, din resurse în afară bugetului de stat, provenind de la unitățile socialiste, precum și din contribuția bănească a populației, potrivit dispozițiilor legale.

Fondurile proprii ale unităților economice de stat se constituie pe seama beneficiului, amortizarii fondurilor fixe și altor resurse stabilite de lege.

Beneficiul este partea din valoarea nou creata în activitatea productiva a unităților economice, constituită după repartizarea următoarelor elemente: prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete; retribuțiile personalului muncitor și alte drepturi ale acestuia; cheltuielile de cercetare și pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe fondul total de retribuire; contribuția pentru asigurări sociale; alte cheltuieli cu munca vie.

Cotele de prelevare din valoarea producției nete și modalitățile de plată a prelevarii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Fondurile fixe se supun amortizarii în vederea asigurării reproductiei acestora, stimulării folosirii lor cu eficienta economică sporită, precum și pentru promovarea susținută a progresului tehnic și a creșterii productivitatii muncii sociale.

Modul de formare, planificarea, destinația și vărsarea beneficiului și amortizarii fondurilor fixe se stabilesc potrivit legii.

Fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților economice de stat se formează și utilizează, în condițiile legii, în mod distinct și sînt următoarele

În cazul întreprinderilor subordonate direct ministerelor, celorlalte organe centrale și locale ale administrației de stat, fondurilor prevăzute pentru centrale la lit. a) și b) se constituie la nivelul organelor ierarhic superioare ale acestor întreprinderi.

Fondul de dezvoltare economică al întreprinderii se constituie în limita cheltuielilor de investiții ale acesteia, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul național unic și bugetul de venituri și cheltuieli - cu excepția dezvoltarilor importante prevăzute de lege și a construcțiilor de locuințe și a altor investiții cu caracter social -, precum și a ratelor scadente ale creditelor bancare primite pentru finanțarea investițiilor, inclusiv dobinzile aferente acestora.

Sursele de formare ale acestui fond sînt: amortizarea fondurilor fixe rămasă după restituirea fondurilor primite de la societate pentru investiții, alte resurse pentru finanțarea investițiilor cum sînt cele provenite din valorificarea materialelor, pieselor și agregatelor rezultate din scoaterea din funcțiune a fondurilor fixe, după deducerea cheltuielilor aferente, precum și beneficiile realizate în cadrul planului și peste plan, în condițiile prevăzute de lege.

Fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social se constituie în limita cheltuielilor pentru aceste obiective, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul național unic și bugetul de venituri și cheltuieli și a ratelor scadente din creditele bancare primite în completare, inclusiv dobinda aferentă acestora.

Sursele de formare a acestui fond sînt: amortizarea aferentă locuințelor și celorlalte fonduri fixe cu caracter social, sumele rezultate din valorificarea fondurilor fixe cu caracter social scoase din funcțiune, veniturile realizate din manifestări culturale într-o cota stabilită de consiliul oamenilor muncii, beneficiile realizate în cadrul planului și peste plan și din alte venituri, în condițiile prevăzute de lege.

Fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social se utilizează pentru construirea de locuințe pentru personalul muncitor, precum și pentru construirea și dotarea căminelor muncitoresti, creselor, gradinitelor, cantinelor-restaurant, cluburilor, și realizarea altor investiții cu caracter social.

Fondul propriu al centralei pentru finanțarea investițiilor la unitățile noi cu personalitate juridică, inclusiv pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social pentru aceste unități, precum și pentru finanțarea dezvoltarilor importante la întreprinderile subordonate, care sînt în funcțiune, stabilite distinct în planul național unic potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege, se constituie în limita necesităților de finanțare, stabilite potrivit planului și prevederilor legale.

Sursele de formare a acestui fond sînt: partea de amortizare a fondurilor fixe preluată de la întreprinderi, inclusiv diferența de amortizare rămasă după constituirea fondurilor proprii de dezvoltare ale întreprinderii, vărsăminte din beneficiile întreprinderilor în subordine pentru restituirea fondurilor primite de la societate pentru finanțarea investițiilor, alte resurse prevăzute de lege, sume de la bugetul de stat.

Disponibilitățile la finele anului din fondul de dezvoltare economică al întreprinderii și din fondul de investiții constituit la centrala sau unitățile asimilate, provenite din resursele proprii ale unităților economice, se utilizează în anul următor pentru finanțarea investițiilor reportate, potrivit legii. Diferența neutilizata, precum și aceea din amortizarea rămasă după constituirea fondului propriu de investiții al centralei, se vărsa la bugetul de stat.

Sumele rămase neconsumate la finele anului de plan la fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social provenite din resurse proprii se reportează în anul următor cu aceeași destinație, potrivit prevederilor din plan.

Întreprinderile de stat sînt obligate sa restituie fondurile primite pentru finanțarea investițiilor, precum și cele pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante la întreprinderile noi în primul an de activitate.

Pentru întreprinderile noi, obligația de restituire a sumelor primite pentru finanțarea investițiilor începe în anul următor punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții respective.

Restituirea sumelor primite pentru finanțarea investițiilor se face din amortizarea fondurilor fixe și din beneficiile planificate, în cote prevăzute de lege, în măsura în care obligația de restituire nu poate fi acoperită în anul de plan din amortizarea fondurilor fixe. Vărsămintele se efectuează la centrala și se folosesc de către aceasta la constituirea fondului propriu pentru finanțarea investițiilor.

Sumele avansate de la bugetul de stat pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante al întreprinderilor noi, în primul an de activitate, se restituie în termenele stabilite potrivit legii prin vărsăminte la bugetul de stat, după darea în funcțiune a unității respective, din fondul mijloacelor circulante.

Fiecare unitate economică trebuie să desfășoare o activitate rentabila. (2) Pentru activități de asigurare și dezvoltare a bazei de aprovizionare cu materii prime, precum și pentru activități speciale prevăzute de lege, statul poate acorda, în mod excepțional, subvenții de la buget unităților care prin plan nu-și pot acoperi integral cheltuielile din venituri proprii. Fonduri de la buget se acordă și pentru lucrări de prospecțiuni și cercetări geologice aprobate prin planul național unic, precum și pentru efectuarea de cercetări complexe de interes general aprobate potrivit legii.

Unitățile pentru care se acordă subvenții de la buget se aproba anual odată cu bugetul de stat.

La unitățile economice care nu-și acoperă cheltuielile din venituri proprii, altele decît cele prevăzute la alin. (2), se aplică regimul special de supraveghere economico-financiară stabilit de prezenta lege.

Fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților cooperației agricole, meșteșugărești și de consum și ale celorlalte organizații obștești sînt următoarele

La cooperativele meșteșugărești și de consum se mai constituie și fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social.

Fondurile prevăzute la alin. (1) se constituie din beneficiile realizate, amortizarea fondurilor fixe și alte resurse proprii.

La unitățile cooperației agricole, meșteșugărești și de consum, fondul de dezvoltare economică se constituie și din sumele în bani ce se pot depune anual de către fiecare cooperator, care reprezintă partea socială în proprietatea sa din valoarea proprietății obștești.

De asemenea, mecanizatorii și specialiștii agricoli, care lucrează în cooperativele agricole de producție, pot să depună anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare economică a cooperativei, în aceleași condiții și sa beneficieze de aceleași drepturi ca și membrii cooperatori.

Conducerea activității financiare, pe toate treptele organizatorice ale economiei naționale, se desfășoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli și a celorlalte planuri financiare, constituite într-un sistem unitar.

Sistemul planurilor financiare cuprinde

Bugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare nu se pot modifica decît în cazurile în care au loc modificări ale planurilor economice, ale prețurilor și tarifelor, treceri de unități, acțiuni sau sarcini între titularii de plan sau între unitățile subordonate acestora, precum și în alte cazuri bine justificate, potrivit dispozițiilor legale.

Modificările indicatorilor financiari pentru perioadele expirate sînt interzise, în afară de cazurile anume autorizate prin dispoziții legale.

Sarcinile de plan privind indicatorii financiari se pot modifica numai de către organele care le-au aprobat.

Bugetul de venituri și cheltuieli se elaborează în strinsa legătură cu indicatorii de plan economici și cuprinde

Fabricile, uzinele, grupurile de santiere, exploatările și alte unități care evidențiază și urmăresc distinct rezultatele activității economice proprii, respectiv au contabilitate separată, întocmesc buget de venituri și cheltuieli, care face parte integrantă din bugetul întreprinderii sau centralei de care aparțin și cuprinde veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale activității proprii.

Bugetul de venituri și cheltuieli al întreprinderii se integreaza în sistemul bugetelor de venituri și cheltuieli ce se întocmesc la nivel de centrala, minister sau alt organ central sau local, în concordanta cu planul național unic, bugetul de stat, planurile de credite și planul financiar centralizat, în scopul asigurării echilibrului financiar pe ansamblul economiei naționale.

Planul de credite pe termen scurt și planul de casa se elaborează de către Banca Naționala a Republicii Socialiste România și băncile specializate, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor, ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București și se aproba prin decret.

Planul de credite pe termen mijlociu și lung se elaborează de către Ministerul Finanțelor, împreună cu băncile și Comitetul de Stat al Planificarii, și se aproba odată cu desfășurarea pe titulari a indicatorilor din planul național unic și bugetul de stat.

Planurile de casa și de credite se elaborează în corelare cu prevederile planului național unic și ale bugetului de stat și pe baza bugetului de venituri și cheltuieli al întreprinderilor, centralelor, ministerelor și celorlalte organe centrale și locale.

Planul financiar centralizat cuprinde resursele financiare ale economiei naționale și destinația acestora, pe sectoare și domenii de activitate, pe ramuri ale economiei naționale și constituie principala balanța financiară de sinteza a economiei, avînd un rol activ în fundamentarea planului național unic și în asigurarea echilibrului financiar.

Planul financiar centralizat se elaborează de către Ministerul Finanțelor și Comitetul de Stat al Planificarii în concordanta cu celelalte secțiuni ale planului național unic.

Ministerul Finanțelor, împreună cu băncile, ministerele și celelalte organe centrale și locale, ia măsuri pentru realizarea în bune condiții a planului financiar centralizat și răspunde de executarea acestuia.