Înapoi la Legislație

Legea nr. 199/2023 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Ultima modificare
20 aprilie 2026ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 28 din 16 aprilie 2026
Text consolidat la
20 aprilie 2026
Emitent
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Articole
268

Pe scurt

Legea nr. 199/2023: LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 învățământului superior.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 20 aprilie 2026, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 28 din 16 aprilie 2026.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 20 aprilie 2026.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Câte articole are?
268 articole.
Cuprins

LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 învățământului superior

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 235

(1)

Evaluarea externă a calității educației, în vederea autorizării de funcționare provizorie, se declanșează la cererea, după caz

a)

a unei persoane juridice interesate în furnizarea de educație, care își propune să ofere, după caz, unul sau mai multe programe de studii universitare de scurtă durată, unul sau mai multe programe de studii universitare de licență și/sau programe de studii universitare de masterat

b)

a unei instituții de învățământ superior, care își propune să organizeze, alternativ sau cumulativ: (i) programe de studii universitare de scurtă durată; (ii) programe de studii universitare de licență; (iii) programe de studii universitare de masterat; (iv) programe de studii universitare de doctorat; (v) programe de studii postuniversitare.

(2)

Cererea prevăzută la alin. (1) se bazează pe un ansamblu de standarde referitoare la domeniile și criteriile prevăzute la art. 226 .

(3)

Procesul de autorizare de funcționare provizorie cuprinde următoarele etape

a)

organizația furnizoare de educație/instituția de învățământ superior elaborează un raport de evaluare internă, pe baza domeniilor și criteriilor prevăzute la art. 226 , la nivel instituțional și/sau pentru fiecare program de studii universitare de licență, domeniu de studii universitare de masterat sau domeniu de studii universitare de doctorat, după caz

b)

raportul de evaluare internă se depune la ARACIS, împreună cu o cerere de declanșare a procedurii de evaluare externă, în vederea autorizării de funcționare provizorie

c)

ARACIS numește o comisie de experți în evaluarea externă a calității, care analizează raportul de evaluare internă, verifică, prin vizite la instituția solicitantă, îndeplinirea standardelor aferente domeniilor și criteriilor prevăzute la art. 226 și elaborează propriul raport de evaluare. În activitatea de evaluare a domeniilor de studii universitare de doctorat, ARACIS sau agenția de asigurare a calității cooptează și experți internaționali.

(4)

Raportul de evaluare externă al experților evaluatori se validează, prin vot deschis, de structurile decizionale ale ARACIS pe baza verificării respectării metodologiei de evaluare externă. În procesul de analiză și validare, ARACIS poate solicita experților refacerea raportului, dacă constată că metodologia nu a fost respectată.

(5)

Activitățile prevăzute la alin. (3) lit. c) se pot realiza și prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice.

Art. 236

(1)

Pe baza raportului prevăzut la art. 235 , ARACIS propune Ministerului Educației acordarea sau, după caz, neacordarea autorizației de funcționare provizorie.

(2)

Autorizarea de funcționare provizorie pentru programele de studii universitare de scurtă durată, pentru programele de studii universitare de licență și pentru domeniile de studii universitare de masterat se acordă, pe baza propunerii ARACIS, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

(3)

Autorizarea de funcționare provizorie pentru domeniile de studii universitare de doctorat, domeniile de studii postuniversitare, respectiv de formare profesională a adulților se acordă, pe baza propunerii ARACIS, prin ordin al ministrului educației.

(4)

Persoana juridică interesată dobândește calitatea de organizație furnizoare de educație, după obținerea autorizației de funcționare provizorie.

Art. 237

(1)

Termenul de depunere a cererii în vederea acreditării programelor și domeniilor de studii universitare este de 2 ani de la data absolvirii primei promoții, sub sancțiunea ridicării autorizației de funcționare provizorie de către Ministerul Educației.

(2)

Termenul de depunere a cererii în vederea acreditării instituționale este de 3 ani de la acreditarea primului program de studii universitare de scurtă durată, program de studii universitare de licență sau domeniu de studii universitare, după caz, sub sancțiunea ridicării autorizației de funcționare provizorie de Ministerul Educației.

Art. 238

Prin excepție de la prevederile art. 232 și art. 237 alin. (1) și (2) , în situații bine justificate, ARACIS poate aproba prelungirea termenelor de menținere a acreditării, respectiv de acreditare. ARACIS informează Ministerul Educației cu privire la amânările acordate.

Art. 239

(1)

Evaluarea externă a calității educației, în vederea acreditării, se declanșează la cererea instituției de învățământ superior sau a organizației furnizoare de educație, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 237 , pentru

a)

programele de studii universitare de scurtă durată, autorizate să funcționeze provizoriu

b)

programele de studii universitare de licență, autorizate să funcționeze provizoriu

c)

acreditare instituțională.

(2)

Evaluarea externă a calității educației, în vederea menținerii acreditării, se declanșează, după caz, la cererea instituției de învățământ superior sau a organizației furnizoare de educație, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 232 .

(3)

Evaluarea externă a calității educației, în vederea acreditării, se declanșează la cererea, după caz, a instituției de învățământ superior sau a organizației furnizoare de educație, pentru organizarea de programe de studii de masterat. Evaluarea în acest caz se realizează la nivel de domeniu.

(4)

Evaluarea externă a calității educației, în vederea acreditării, se declanșează la cererea instituției de învățământ superior, pentru organizarea de programe de studii de doctorat.

(5)

Evaluarea externă a calității educației, în vederea acreditării, se declanșează la cererea, după caz, a instituției de învățământ superior sau a organizației furnizoare de educație, pentru organizarea de programe de studii postuniversitare. Evaluarea se realizează la nivel de domeniu.

(6)

Procesul de acreditare, precum și de menținere a acreditării cuprinde următoarele etape

a)

organizația furnizoare de educație autorizată să funcționeze provizoriu sau acreditată, după caz, elaborează un raport de evaluare internă, pe baza domeniilor și criteriilor prevăzute la art. 226 și a standardelor specifice etapei de acreditare

b)

raportul de evaluare internă se depune la AAC împreună cu o cerere de declanșare a procedurii de evaluare externă și de acreditare

c)

AAC numește o comisie de experți în evaluare externă, care analizează raportul de evaluare internă, verifică, prin vizite, la instituția solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile și criteriile prevăzute la art. 226 și elaborează propriul raport de evaluare. În activitatea de evaluare a domeniilor de studii universitare de doctorat, ARACIS sau agenția de asigurare a calității cooptează și experți internaționali

d)

AAC validează, prin vot deschis, raportul experților, prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă, și propune Ministerului Educației, după caz, acreditarea sau neacreditarea programelor sau domeniilor de studii universitare sau postuniversitare și de formare profesională organizate de instituția solicitantă. În procesul de analiză și validare, dacă se constată că metodologia nu a fost respectată, AAC poate solicita experților refacerea raportului

e)

în situația în care agenția de evaluare a calității nu este ARACIS, ci o altă AAC înregistrată în Registrul european pentru asigurarea calității în învățământul superior, raportul de evaluare se transmite către ARACIS în vederea confirmării propunerii de decizie, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, iar ARACIS transmite propunerea de acreditare sau neacreditare către Ministerul Educației.

(7)

Activitățile prevăzute la alin. (6) lit. c) se pot organiza și prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice.

Art. 240

(1)

Acreditarea programelor de studii universitare de scurtă durată, a programelor de studii universitare de licență, a domeniilor de masterat organizate de orice instituție de învățământ superior/organizație furnizoare de educație se realizează, pe baza avizului unei AAC, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației.

(2)

Acreditarea pentru domeniile de studii universitare de doctorat, pentru domeniile de studii postuniversitare, de formare profesională a adulților, organizate de o instituție de învățământ superior/organizație furnizoare de educație, se acordă, pe baza propunerii ARACIS, prin ordin al ministrului educației.

(3)

Acreditarea și înființarea instituțiilor de învățământ superior se fac prin lege, promovată de Guvern, la inițiativa Ministerului Educației, pe baza propunerii ARACIS.

Art. 241

(1)

În condițiile în care ARACIS sau o altă AAC constată, printr-un raport, faptul că nu sunt îndeplinite standardele în procesul de evaluare în vederea acreditării ori a menținerii acreditării, informează Ministerul Educației, în termen de 15 zile lucrătoare, care informează instituția de învățământ superior/organizația furnizoare de educație, în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea informării din partea AAC.

(2)

În termen de un an calculat de la data comunicării cu confirmare a raportului prevăzut la alin. (1) , în cazul programelor de studii universitare de scurtă durată, de studii universitare de licență, al domeniilor de masterat ori de doctorat, instituția de învățământ superior/organizația furnizoare de educație solicită o nouă evaluare din partea AAC care a realizat evaluarea anterioară. În caz contrar, raportul elaborat în condițiile alin. (1) este definitiv. Costurile evaluării suplimentare sunt suportate de instituția de învățământ superior/organizația furnizoare de educație.

(3)

După parcurgerea procedurilor prevăzute la alin. (1) și (2) , în cazul constatării neîndeplinirii standardelor, Ministerul Educației dispune cumulativ următoarele măsuri

a)

inițierea unei hotărâri a Guvernului sau a unui ordin al ministrului educației, după caz, în vederea lichidării respectivelor programe și/sau a domeniilor în care se realizează studii de nivel universitar și/sau postuniversitar

b)

încetarea înmatriculării de noi studenți, studenți-doctoranzi sau cursanți, după caz, în cadrul respectivelor programe și/sau domenii de studii universitare

c)

continuarea școlarizării în lichidare pentru programul sau domeniul de studii universitare respectiv, după caz.

(4)

Măsurile prevăzute la alin. (3) lit. b) și c) se aplică începând cu anul universitar următor datei la care s-a publicat hotărârea Guvernului sau ordinul ministrului educației, potrivit alin. (3) lit. a) .

(5)

În termen de 2 ani de la emiterea raportului prin care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate la nivelul unei evaluări instituționale, instituția de învățământ superior/ organizația furnizoare de educație solicită o nouă evaluare din partea AAC care a realizat evaluarea anterioară. În caz contrar, raportul elaborat în condițiile alin. (1) este definitiv și furnizorul de educație/instituția de învățământ superior intră în lichidare, conform prevederilor alin. (6) . Costurile evaluării suplimentare sunt suportate de instituția de învățământ superior/organizația furnizoare de educație.

(6)

După parcurgerea procedurilor prevăzute la alin. (1) și (5) , în cazul constatării neîndeplinirii standardelor de calitate, Ministerul Educației dispune, cumulativ, următoarele măsuri

a)

inițierea proiectului de hotărâre a Guvernului privind ridicarea autorizației de funcționare sau inițierea proiectului de lege privind desființarea respectivei instituții de învățământ superior, după caz

b)

încetarea înmatriculării de noi studenți, studenți-doctoranzi și cursanți în cadrul instituției/organizației respective

c)

continuarea școlarizării în lichidare, pentru toate programele și/sau domeniile de studii universitare din cadrul instituției/organizației respective.

(7)

Măsurile prevăzute la alin. (6) lit. b) și c) se dispun începând cu anul universitar următor datei la care a intrat în vigoare legea sau hotărârea Guvernului, după caz, conform alin. (6) lit. a) .

Art. 242

(1)

În situația în care instituția de învățământ superior/organizația furnizoare de educație nu îndeplinește procedurile în vederea acreditării, a evaluării periodice, pentru programele/domeniile în care se organizează programe de studii universitare și postuniversitare, inclusiv de formare profesională a adulților organizate, Ministerul Educației dispune următoarele măsuri cumulativ

a)

inițierea hotărârii Guvernului sau a ordinului ministrului educației, după caz, de intrare în lichidare a respectivului program sau domeniu de studii universitare sau postuniversitare și de învățare pe tot parcursul vieții, după caz

b)

încetarea înmatriculării de noi cursanți, studenți sau studenți-doctoranzi, după caz, în cadrul respectivului program sau domeniu de studii, după caz

c)

continuarea școlarizării în lichidare pentru programul sau domeniul de studii respectiv, după caz.

(2)

În situația în care instituția de învățământ superior/organizația furnizoare de educație nu îndeplinește procedurile în vederea acreditării, respectiv de evaluare periodică instituțională, Ministerul Educației dispune, cumulativ, următoarele măsuri

a)

inițierea proiectului de hotărâre a Guvernului privind ridicarea autorizației de funcționare sau inițierea proiectului de lege privind desființarea respectivei instituții de învățământ superior, după caz

b)

încetarea înmatriculării de noi studenți, studenți-doctoranzi și cursanți, după caz, pentru toate programele și/sau domeniile de studii universitare sau postuniversitare și de formare profesională a adulților, în cadrul instituției/organizației respective

c)

continuarea școlarizării în lichidare pentru toate programele și/sau domeniile de studii.

(3)

Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică începând cu anul universitar următor intrării în vigoare a ordinului ministrului educației, a hotărârii Guvernului sau a legii, după caz.

(4)

ARACIS comunică Ministerului Educației, anual, până la data de 31 ianuarie, situația organizațiilor furnizoare de educație/instituțiilor de învățământ superior care nu s-au supus, în termen, procesului de evaluare externă în vederea acreditării sau a menținerii acreditării prevăzute la alin. (1) și (2) .

Art. 243

ARACIS are obligația să informeze instituția evaluată și Ministerul Educației asupra rezultatelor evaluării externe în procesul autorizării, acreditării ori menținerii acreditării, după caz, în termen de 45 de zile calendaristice de la aprobarea acestora.

Art. 244

(1)

După obținerea autorizației de funcționare provizorie, organizația furnizoare de educație/instituția de învățământ superior implementează mecanismul de asigurare internă a calității și întocmește rapoarte de evaluare internă a calității educației, pe care le transmite anual ARACIS.

(2)

După obținerea acreditării instituționale și înființarea prin lege, rapoartele anuale de evaluare internă a calității se transmit ARACIS, la cererea acesteia sau din propria inițiativă a instituției de învățământ superior, atunci când solicită o nouă evaluare externă.

Art. 245

(1)

Organizația furnizoare de educație poate utiliza denumirile de universitate sau altele similare numai după obținerea acreditării.

(2)

Desfășurarea activităților de învățământ de nivel universitar, postuniversitar și de formare profesională a adulților, precum și eliberarea de acte de studii în alte condiții decât cele prevăzute prin prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește conform Legii nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.

Art. 246

(1)

Organizația furnizoare de educație care a fost autorizată să funcționeze provizoriu are dreptul de a gestiona personal didactic, de cercetare și administrativ în învățământ, conform propriei strategii de dezvoltare, în condițiile legii.

(2)

Organizația furnizoare de educație este parte a rețelei naționale de învățământ superior, cu toate drepturile și obligațiile conferite de lege.

Art. 247

(1)

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior este o instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică și cu competențe în materie de evaluare externă, în vederea asigurării calității educației de nivel universitar și postuniversitar și de formare profesională a adulților, care se organizează independent pe baza bugetului propriu de venituri și cheltuieli.

(2)

ARACIS este autoritate competentă, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010 , cu modificările ulterioare, responsabilă cu asigurarea calității educației, care verifică îndeplinirea cerințelor de evaluare externă, pe baza analizării documentelor emise de către oricare stat membru al Uniunii Europene sau stat terț, prezentate de către organizațiile furnizoare de educație/instituțiile de învățământ superior care vin să organizeze și să desfășoare activități de învățământ universitar și postuniversitar în România.

(3)

Sediul, structura organizatorică, numărul de posturi pentru aparatul de lucru, bugetul propriu, precum și regulamentul de organizare și funcționare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului ARACIS.

(4)

Regimul, principiile și nivelul de remunerare a președintelui, vicepreședintelui și a membrilor Consiliului ARACIS, precum și a personalului din aparatul tehnic propriu, având ca limită minimă salariul minim brut pe țară garantat în plată, iar ca limită maximă salariul de bază al funcției de rector din cadrul unei instituții de învățământ superior de gradul II, se stabilesc prin hotărâre a Consiliului ARACIS.

(5)

Drepturile de natură salarială sunt stabilite cu încadrarea strictă în resursele financiare prevăzute prin bugetul de venituri și cheltuieli al ARACIS.

Art. 248

(1)

ARACIS este autoritate cu competență exclusivă în evaluarea externă a calității pentru dobândirea autorizației de funcționare provizorie în vederea organizării de activități de educație nivel universitar, postuniversitar și de învățare pe tot parcursul vieții.

(2)

Instituția de învățământ superior/Organizația furnizoare de educație are dreptul de a solicita evaluarea externă a calității educației, în vederea acreditării sau menținerii acreditării, fie de către ARACIS, fie de către o altă AAC, înregistrată în EQAR, pe bază de contract.

(3)

În cazul în care evaluarea la nivel instituțional sau pentru programe de studii universitare de scurtă durată, programe de studii universitare de licență, domenii de studii universitare de masterat, domenii de studii universitare de doctorat se realizează de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau din străinătate, înregistrată în EQAR, raportul final întocmit de aceasta se confirmă de către ARACIS, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ARACIS transmite raportul de confirmare a evaluării Ministerului Educației, în vederea efectuării demersurilor privind acreditarea/retragerea acreditării.

Art. 249

(1)

ARACIS exercită următoarele atribuții în domeniul evaluării externe și acreditării

a)

elaborează și actualizează periodic, cu consultarea părților interesate, instituțiilor de învățământ superior și beneficiarilor educației, propunerea de metodologie de evaluare externă, inclusiv standardele și indicatorii de evaluare externă

b)

evaluează conform metodologiei de evaluare externă și standardelor specifice fiecărei etape a acreditării și propune, după caz, autorizarea/neautorizarea ori acreditarea/ neacreditarea, precum și menținerea/retragerea acreditării organizațiilor furnizoare de educație/instituțiilor de învățământ superior, de nivel universitar și/sau de nivel postuniversitar, inclusiv de formare profesională a adulților, precum și a programelor/domeniilor de studii

c)

evaluează, la cerere, programe de studii integrate în temeiul standardelor și al metodologiilor stabilite la nivel european prin Abordarea europeană pentru asigurarea calității programelor de studii integrate și propune acreditarea/ neacreditarea acestor programe

d)

elaborează și face publice propriile proceduri interne de evaluare externă a calității educației

e)

încheie cu instituții de învățământ din țară și din străinătate contracte civile de prestări servicii pentru evaluarea externă a calității programelor de studii și a organizațiilor furnizoare de programe de educație/instituțiilor de învățământ superior

f)

validează rapoartele de evaluare ale comisiilor de experți în evaluarea externă a calității

g)

efectuează evaluarea calității unor programe/domenii de studii și instituții de învățământ superior, la solicitarea Ministerului Educației. Condițiile privind realizarea activității de evaluare externă se stabilesc prin contract

h)

face publice rezultatele evaluărilor externe pe site-ul propriu și în baze de date internaționale specifice

i)

elaborează și aplică Codul de etică profesională a experților ARACIS.

(2)

Metodologia de evaluare externă prevăzută la alin. (1) lit. a) și standardele și indicatorii specifici pentru fiecare proces de evaluare externă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea ARACIS. Metodologia se aplică pentru evaluarea programelor/domeniilor de studii de nivel universitar, postuniversitar, inclusiv de formare profesională a adulților, precum și pentru evaluarea la nivel instituțional.

(3)

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul programelor de studii integrate finalizate cu diplomă comună sau cu diplomă dublă sau multiplă, standardele specifice fiecărei etape de acreditare, metodologia de acreditare externă și programarea în timp a procesului de acreditare sunt cele stabilite la nivel european prin Abordarea europeană pentru asigurarea calității programelor de studii integrate.

(4)

ARACIS poate încheia acorduri de colaborare cu alte AAC, în vederea evaluării calității educației.

(5)

ARACIS are, în domeniul asigurării calității educației, următoarele atribuții

a)

formulează și revizuiește periodic, pe baza bunelor practici, standarde și indicatori pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul superior

b)

colaborează cu Ministerul Educației și cu Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecției în Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP, în elaborarea și promovarea de politici și strategii de acțiune, pentru creșterea calității educației în România

c)

ARACIS și ARACIIP se reunesc semestrial pentru a armoniza intersectorial politicile și strategiile aplicate în domeniul evaluării și asigurării calității în educație

d)

organizează, anual, consultări cu Ministerul Educației, ANC, Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, CNR, instituțiile de învățământ superior, federațiile naționale studențești și sindicatele naționale reprezentative din învățământul superior pentru a discuta prioritățile anuale în domeniul asigurării calității educației

e)

elaborează și publică manuale, ghiduri, lucrări de sinteză a bunelor practici de evaluare și asigurare a calității

f)

elaborează periodic, la fiecare 3 ani, analize de sistem asupra calității învățământului superior din România

g)

colaborează cu agenții similare din alte țări pentru dezvoltarea și aplicarea de măsuri eficace de îmbunătățire a calității programelor de studii din învățământul superior

h)

publică anual un raport cu privire la propria activitate

i)

elaborează, o dată la 5 ani, rapoarte de autoevaluare a calității propriei activități, în vederea pregătirii evaluării externe de către entități competente în acest domeniu

j)

organizează cursuri de formare, conferințe și seminare în domeniul asigurării și evaluării calității educației

k)

participă la programe și proiecte naționale și internaționale

l)

asigură consultanță în domeniul asigurării și evaluării calității educației, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Art. 250

(1)

În îndeplinirea atribuțiilor sale, ARACIS constituie un registru național al evaluatorilor, din care pot face parte evaluatori români sau internaționali, experți în evaluarea calității. Membrii Registrului național al evaluatorilor pot participa la cursuri de formare după selectarea acestora și, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calității educației, organizate de ARACIS sau de alte structuri partenere.

(2)

Contractarea evaluatorilor prevăzuți la alin. (1) se realizează pe bază de contracte civile, tarifele fiind stabilite prin hotărâre a Consiliului ARACIS.

Art. 251

(1)

ARACIS are obligația de a îndeplini și a respecta standardele privind asigurarea calității pe baza cărora funcționează entitățile membre ale EQAR, precum și de a dobândi și a menține calitatea de membru al acestui registru.

(2)

Nerespectarea obligațiilor stabilite la alin. (1) pentru o perioadă de 2 ani se sancționează cu suspendarea dreptului ARACIS de a realiza evaluări externe până la redobândirea calității de membru în EQAR.

Art. 252

(1)

ARACIS este condusă de un consiliu alcătuit din 21 de membri, din care

a)

17 sunt cadre didactice din învățământul superior care reprezintă, de regulă, domeniile de studii universitare și provin din instituții de învățământ superior diferite

b)

2 studenți, reprezentanți ai federațiilor studențești din România, reconfirmați la începutul fiecărui an universitar

c)

un reprezentant al patronatului

d)

un reprezentant al federației sindicale cu cei mai mulți membri din învățământul superior.

(2)

Membrii Consiliului ARACIS, cadre didactice, sunt profesori sau conferențiari universitari titulari, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, cu experiență în evaluarea calității educației, selectați pe baza criteriilor de prestigiu profesional și moral și de competență profesională și științifică.

(3)

Membrii Consiliului ARACIS, cadre didactice, se selectează prin concurs pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului ARACIS și care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, anterior declanșării concursului.

(4)

Reprezentanții în Consiliul ARACIS menționați la alin. (1) lit. b)-d) sunt nominalizați pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului ARACIS și care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, anterior declanșării procedurii de nominalizare.

(5)

Consiliul ARACIS se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase.

(6)

Durata unui mandat de membru al Consiliului ARACIS este de 4 ani.

(7)

Membrii Consiliului ARACIS prevăzuți la alin. (1) lit. a) pot îndeplini calitatea de membru al consiliului pentru două mandate.

Art. 253

(1)

Consiliul ARACIS este condus de un președinte și un vicepreședinte, aleși prin vot secret, cu majoritatea membrilor consiliului.

(2)

Conducerea executivă a ARACIS este asigurată de un director general, angajat prin concurs, de către Consiliul ARACIS. Acesta coordonează aparatul tehnic al instituției.

Art. 254

(1)

Calitatea de membru în Consiliul ARACIS este incompatibilă cu funcția de rector și cu orice funcție de demnitate publică.

(2)

În situația în care un membru al Consiliului ARACIS este confirmat în funcția de rector sau este numit într-o funcție de demnitate publică, acestuia îi încetează de drept mandatul de membru al Consiliului ARACIS.

(3)

Mandatele de membri ai Consiliului ARACIS care devin vacante se ocupă conform prevederilor metodologiei prevăzute la art. 252 .

Art. 255

(1)

Pot fi experți evaluatori ai ARACIS persoanele din următoarele categorii

a)

cadre didactice titulare, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, cu gradul didactic de lector, conferențiar sau profesor universitar, cu experiență în evaluarea calității educației

b)

cadre didactice din instituții de învățământ superior din străinătate, cu grade didactice similare de lector, conferențiar sau profesor universitar, cu experiență în evaluarea calității educației

c)

studenți și studenți-doctoranzi

d)

cursanți

e)

reprezentanți ai angajatorilor.

(2)

Selectarea experților evaluatori se realizează pe baza unei proceduri transparente, folosind criterii de competență, aprobate de către Consiliul ARACIS și publicate pe site-ul agenției.

(3)

Experții evaluatori selectați sunt înscriși de ARACIS în Registrul național al evaluatorilor. ARACIS organizează periodic sesiuni de pregătire pentru aceștia.

(4)

În cadrul ARACIS se va avea în vedere selectarea de evaluatori și din rândul minorităților naționale. Universitățile multiculturale, prin excepție de la art. 252 alin. (1) lit. a) , pot fi reprezentate în consiliu de două cadre didactice aparținând liniilor de studii diferite, iar între cadrele didactice selectate se vor găsi obligatoriu și cadre didactice de la învățământul în limbile minorităților naționale.

Art. 256

(1)

Membrii Consiliului ARACIS nu pot participa la procedurile aferente evaluării instituției de învățământ superior cu care aceștia, soțul/soția, afinii sau rudele până la de gradul al III-lea inclusiv se află în raporturi juridice.

(2)

În cazul în care instituția solicitantă a evaluării are raporturi juridice cu o persoană care este expert evaluator al ARACIS ori soț/soție, afin sau rudă până la gradul al III-lea inclusiv, acea persoană, expert evaluator al ARACIS, nu participă în cadrul procedurilor aferente evaluării respective.

Art. 257

(1)

ARACIS se finanțează integral din venituri proprii.

(2)

Veniturile proprii ale ARACIS provin din: a) venituri din contracte de prestări de servicii pentru evaluarea externă a calității, ce pot fi încheiate inclusiv cu Ministerul Educației

b)

proiecte și programe, consultanță, monitorizări, cursuri de formare, organizări de conferințe, donații, sponsorizări, precum și alte surse legal constituite.

(3)

Tarifele de autorizare, de acreditare și de menținere a acreditării pentru organizațiile furnizoare de educație/instituțiile de învățământ superior și pentru programe și domenii de studii sunt elaborate de ARACIS și aprobate prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației.

(4)

Tarifele pentru evaluarea externă a organizațiilor furnizoare de educație/instituțiilor de învățământ din străinătate se stabilesc prin hotărâre a Consiliului ARACIS.

Art. 258

(1)

În exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, Consiliul ARACIS adoptă hotărâri.

(2)

Președintele ARACIS emite decizii în exercitarea funcției.

Art. 259

(1)

Autorii lucrărilor de licență, de disertație și de doctorat răspund pentru asigurarea originalității conținutului acestora. Îndrumătorii lucrărilor de licență, de disertație și de doctorat au obligația de diligență în ceea ce privește verificarea conformității lucrărilor științifice în raport cu cerințele specifice unei creații originale.

(2)

Este interzisă oferta de vânzare, vânzarea sau punerea la dispoziția persoanelor fizice, cu orice titlu, a unor lucrări cu scopul de a fi folosite ca lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări.

(3)

Este interzisă cumpărarea unor lucrări cu scopul de a fi folosite ca lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări.

(4)

Fapta de organizare și desfășurare de către orice persoană a unor activități de formare fără autorizare de funcționare provizorie emisă de ARACIS și desfășurarea de activități educaționale în cadrul unor specializări/programe de studii neautorizate se sancționează conform prevederilor alin. (5) .

(5)

Constituie contravenție faptele prevăzute la alin. (2)-(4) și se sancționează cu

a)

amendă de la 100.000 la 200.000 de lei, cele prevăzute la alin. (2) și (3)

b)

amendă de la 50.000 la 100.000 de lei, cele prevăzute la alin. (4) .

(6)

Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (5) se fac de către ofițerii sau agenții de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au competențe în domeniu, la solicitarea motivată a instituției de învățământ superior.

(7)

În cazul faptei prevăzute la alin. (2) , care se săvârșește prin mijloace electronice, agenții constatatori ai Ministerului Afacerilor Interne pot dispune și sancțiunea complementară a întreruperii, de îndată, a transmiterii într-o rețea de comunicații electronice a conținutului care face obiectul constatării unei contravenții.

(8)

Nepunerea în executare a sancțiunii complementare de către contravenient, dispusă potrivit alin. (7) , dă dreptul Ministerului Afacerilor Interne să solicite motivat Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, după caz

a)

să solicite Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București să blocheze funcționalitatea unui domeniu «.ro» prin intermediul căruia conținutul care face obiectul constatării contravenției de la alin. (2) este disponibil online

b)

să solicite furnizorilor de servicii de găzduire să întrerupă transmiterea într-o rețea de comunicații electronice ori stocarea conținutului care face obiectul constatării contravenției de la alin. (2) , prin eliminarea acestuia la sursă

c)

în situația în care eliminarea la sursă a conținutului care face obiectul constatării contravenției de la alin. (2) nu este fezabilă, să solicite furnizorilor de rețele de comunicații electronice destinate publicului blocarea accesului utilizatorilor din România la conținutul respectiv. (9) Solicitările prevăzute la alin. (8) conțin elemente care să poată conduce la identificarea clară a conținutului sau a domeniului «.ro» vizat și a furnizorilor de servicii de găzduire și sunt însoțite de o copie a procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii care cuprinde și sancțiunea complementară aplicată contravenientului, precum și de dovada faptului că aceasta nu a fost pusă în executare.

(10)

Măsurile prevăzute la alin. (9) se dispun prin decizie a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, care se emite și se motivează în baza și în conformitate cu solicitările motivate ale Ministerului Afacerilor Interne.

(11)

Deciziile prevăzute la alin. (10) pot fi atacate în contencios administrativ la instanța competentă potrivit art. 12 alin. (5) teza I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010 , cu modificările și completările ulterioare, sub sancțiunea decăderii, în termen de 15 zile de la data comunicării, de către furnizorii de servicii de găzduire, furnizorii de conținut, furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului sau de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, după caz, și, în termen de 30 de zile de la data întreruperii, de către orice altă persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim.

(12)

Acțiunea în contencios introdusă în temeiul alin. (11) , respectiv plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii emis de către Ministerul Afacerilor Interne, introdusă în condițiile art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, nu suspendă executarea deciziei Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații atacate.

(13)

În cazul anulării procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, indiferent de motiv, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații dispune încetarea măsurii impuse potrivit alin. (10) , pe baza informării transmise de către Ministerul Afacerilor Interne privind apariția unui caz de anulare.

(14)

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă în cuantum de la 5.000 la 50.000 de lei nepunerea în executare a măsurilor dispuse potrivit alin. (10) de către furnizorii de servicii de găzduire sau furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului.

(15)

Constatarea contravenției prevăzute la alin. (14) se face de către personalul împuternicit al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, iar sancțiunea se aplică de către președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal de constatare a contravenției.

Art. 260

(1)

Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)

În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației stabilește, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ și elaborează metodologiile, regulamentele și alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.

(3)

Studiile de scurtă durată vor putea fi organizate începând cu anul universitar 2024-2025, după autorizarea de funcționare provizorie acordată de ARACIS.

(4)

Învățământul superior dual se organizează începând cu anul universitar 2024-2025, după autorizarea de funcționare provizorie acordată de ARACIS.

(5)

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă

a)

titlul I , titlul III , capitolul II al titlului IV , titlul V , art. 360 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din titlul VI și titlul VII din Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare

b)

Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 7 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare

c)

art. 3 și art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului și a studiilor postuniversitare de specializare în cadrul Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 7 iulie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 596/2001

d)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanțate de la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 25 septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001 , cu modificările ulterioare

e)

orice alte dispoziții contrare.

(6)

Instituțiile de învățământ superior, precum și organizațiile furnizoare de educație/furnizorii de formare care desfășoară proces didactic pentru calificări de nivel 5 (studii de scurtă durată), nivel 6, nivel 7 și nivel 8, fără autorizare de funcționare provizorie emisă de ARACIS, la specializări/programe de studii neautorizate, intră în proces de lichidare sub sancțiunea prevăzută la art. 174 alin. (5) , în situația în care fapta nu reprezintă infracțiune, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7)

Depășirea termenelor prevăzute la art. 232 , după caz, de către instituțiile de învățământ superior, organizațiile furnizoare de educație sau furnizorii de formare care desfășoară proces didactic pentru calificări de nivel 5, nivel 6, nivel 7 și nivel 8 se sancționează conform art. 174 alin. (5) și cu intrarea în lichidare a programelor și domeniilor pentru care a fost depășit termenul de 5 ani pentru menținerea acreditării prin evaluare periodică.

(8)

Sesizările privind abaterile prevăzute la art. 168 alin. (1) , inclusiv cele aflate la CNATDCU la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, se soluționează de către CNATDCU cu respectarea procedurilor prevăzute în Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(9)

La data intrării în vigoare a ordinului ministrului educației de aprobare a Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, prevăzut la art. 61 alin. (1) , se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 3 august 2011, cu modificările și completările ulterioare.

(10)

Termenele prevăzute la art. 172 se aplică cu privire la faptele care constituie abateri disciplinare, sesizate după data intrării în vigoare a prezentei legi.

(11)

În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se aprobă ordinul comun al ministrului educației și al ministrului sănătății privind stabilirea modului de acordare a avizelor pentru exercitarea funcțiilor prevăzute la art. 199 alin. (7) .

(12)

Prin excepție de la prevederile Legii nr. 206/2004 , cu modificările și completările ulterioare, normele de etică și deontologie universitară aplicabile personalului angajat în instituțiile de învățământ superior, inclusiv în activitatea de cercetare, sunt prevăzute la art. 167 .

(13)

La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituțiile de învățământ superior particulare înființate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale unei persoane fizice sau ale unui grup de persoane fizice își păstrează statutul dobândit.

(14)

Unitățile de învățământ preuniversitar înființate în instituțiile de învățământ superior până la intrarea în vigoare a prezentei legi își păstrează statutul și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 17 , precum și cu prevederile generale prevăzute în prezenta lege.

(15)

Prevederile art. 128 alin. (5) se aplică începând cu data de 1 octombrie 2025.

(16)

Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepția stării de alertă, urgență sau asediu.

(17)

Persoanele juridice care au avut inițiativa înființării instituției de învățământ superior particular sau confesional particular, finalizată prin acreditarea acesteia, își păstrează calitatea de fondatori. (18) Prevederile art. 70 alin. (2) intră în vigoare începând cu anul universitar 2026-2027. Până la această dată, senatul universitar decide numărul maxim de studenți-doctoranzi ce pot fi îndrumați simultan de un conducător de doctorat.

(19)

Prevederile art. 216 alin. (19) referitoare la asigurarea pentru cadrele didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului individual de muncă în urma pensionării, a două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2027-2028.

Art. 261

(1)

Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să definitiveze noua cartă universitară, regulamentele și metodologiile de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu prezenta lege.

(2)

La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale instituțiilor de învățământ superior se vor stabili în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

Art. 262

Instituțiile de învățământ superior de stat având activități de predare în limba minorităților naționale, care își păstrează statutul de instituții de învățământ superior multiculturale și multilingve, conform prezentei legi, sunt

a)

Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară și germană

b)

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade“ din Târgu Mureș - în limbile română și maghiară

c)

Universitatea de Arte din Târgu Mureș - în limbile română și maghiară.

Art. 263

(1)

Pentru monitorizarea eficienței manageriale, a echității și a relevanței învățământului superior pentru piața muncii se stabilește, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezenței legi, un sistem de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referință la nivel european din domeniu.

(2)

Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educației, cu sprijinul UEFISCDI, prin consultarea CNSPIS, a ARACIS, a CNFIS, a CNATDCU, a ANC, a CNR și a federațiilor naționale studențești, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Raportul anual privind starea învățământului superior se bazează pe indicatorii prevăzuți la alin. (1) .

(3)

Sistemul de indicatori de la alin. (2) cuprinde un indicator care să reflecte respectarea art. 52 alin. (5) și a art. 54 alin. (6) .

Art. 264

Începând cu anul universitar 2027-2028, programele universitare de masterat didactic organizate în conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, intră în lichidare.

Art. 265

Până la data intrării în vigoare a actelor normative subsecvente emise în executarea prezentei legi se aplică prevederile actelor normative în vigoare, în măsura în care nu contravin acesteia.

Art. 266

Definițiile unor termeni și expresii din cuprinsul prezentei legi sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din aceasta.

Anexa

LISTA definițiilor termenilor și expresiilor utilizate în cuprinsul legii 1. Abandonul universitar la nivelul unui ciclu de studiu reprezintă ponderea studenților din cadrul unei generații care nu au reușit să absolve studiile în termen de 2 ani de la finalizarea duratei teoretice a programului de studiu. ... 2. Abilitarea reprezintă certificarea calității unei persoane de a conduce lucrări de doctorat. ... 3. Acreditarea este procesul prin care instituția de învățământ superior/organizația interesată, pe baza evaluării externe realizate în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul de organizare a procesului de admitere, de desfășurare a procesului de învățământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor și de a emite diplome și certificate recunoscute de Ministerul Educației, la nivel instituțional sau de programe/domenii de studii, certificat printr-o hotărâre a Guvernului/ordin al ministrului educației, conform prevederilor prezentei legi. ... 4. Activități didactice online sincrone reprezintă acele activități didactice la care studenții și cadrele didactice participă în același timp, dar în locații separate, în general altele decât campusul universitar. ... 5. Aptitudinile și competențele transversale sunt cele considerate în mod obișnuit ca nefiind legate în mod specific de un anumit loc de muncă, sarcină, disciplină academică sau domeniu de cunoaștere, ci ca fiind abilități care pot fi utilizate într-o mare varietate de situații și medii de lucru. Definiția „competențelor transversale“ are asociate 6 domenii: 1) gândire critică și inovatoare; 2) abilități interpersonale; 3) abilități intrapersonale; 4) cetățenie; 5) alfabetizare media și informațională și 6) altele. Domeniul „altele“ a fost creat ca o modalitate prin care cercetătorii pot include competențe, cum ar fi sănătatea fizică sau valorile religioase, care ar putea să nu se încadreze în una dintre celelalte. ... 6. Asigurarea calității reprezintă un proces continuu de evaluare a calității unui sistem, a unei instituții sau a unui program de învățământ superior de către autoritatea sau autoritățile competente pentru a asigura părțile interesate că standardele educaționale satisfăcătoare sunt menținute și îmbunătățite permanent. ... 7. Asigurarea calității educației în învățământul superior este un proces continuu de evaluare a calității instituțiilor de învățământ superior/organizațiilor furnizoare de educație și a programelor/domeniilor de studii de nivel universitar și postuniversitar organizate de acestea. ... 8. Autonomia instituțională este gradul de autoguvernare necesar pentru luarea unei decizii eficiente de către instituțiile de învățământ superior cu privire la standardele lor academice, munca, managementul și activitățile conexe. ... 9. Autorizarea de funcționare provizorie este procesul prin care instituția de învățământ superior/organizația furnizoare de educație - pe baza evaluării externe realizate, în condițiile prezentei legi, de către ARACIS - dobândește calitatea de furnizor de educație, prin ordin al ministrului educației sau, după caz, prin hotărâre a Guvernului. Autorizarea de funcționare provizorie conferă dreptul de organizare a procesului de admitere, precum și de organizare și desfășurare a procesului de învățământ. ... 10. Beneficiarii direcți ai educației și formării profesionale sunt studenții, precum și persoanele adulte cuprinse într-o formă de educație și formare profesională. ... 11. Beneficiarii indirecți ai educației și formării profesionale sunt familiile beneficiarilor direcți, angajatorii, comunitatea locală și, într-un sens larg, întreaga societate. ... 12. Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învățare. Cadrul național al calificărilor are ca scop integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă. ... 13. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când o autoritate sau un organism competent stabilește că o persoană a dobândit rezultate ale învățării corespunzătoare unor standarde prestabilite. ... 14. Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii și ale furnizorului acestuia prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum și așteptările beneficiarilor. ... 15. Cadrul european al calificărilor - CEC (European Qualifications Framework EQF) este un instrument de corespondență între diferitele cadre sau sisteme și niveluri ale calificărilor, fiind un cadru comun de referință cu opt niveluri, exprimate ca rezultate ale învățării. Asigură îmbunătățirea transparenței și a recunoașterii aptitudinilor și competențelor și presupune definirea descriptorilor pentru fiecare nivel și stabilirea unor criterii de corelare. Sprijină practicile existente în materie de recunoaștere datorită faptului că asigură un nivel sporit de încredere, înțelegere și comparabilitate a calificărilor. Aceasta poate facilita procesul de recunoaștere în scopuri profesionale și de învățare. ... 16. Cercetarea științifică universitară include cercetarea științifică propriu-zisă, creația artistică și activitățile specifice performanței sportive din instituțiile de învățământ superior. ... 17. Certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare. ... 17^1. Cerințele educaționale speciale (CES) reprezintă necesitățile educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației, adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe/dizabilități sau tulburări/dificultăți de învățare ori de altă natură, precum și o asistență complexă de natură medicală, socială și/sau educațională. ... 18. Clasificarea europeană a ocupațiilor - ESCO este clasificarea multilingvă europeană a aptitudinilor, competențelor și ocupațiilor. ESCO descrie, identifică și clasifică ocupațiile și competențele profesionale relevante pentru piața muncii din Uniunea Europeană și educație și formare profesională. ... 19. Clasificarea internațională standard a educației (ISCED-F 2013) este clasificarea internațională de referință pentru organizarea programelor de educație și a calificărilor aferente pe domenii și niveluri educaționale. ... 20. Competența reprezintă capacitatea dovedită de a utiliza cunoștințe, aptitudini și abilități personale, sociale și/sau metodologice în situații de muncă sau de studiu pentru dezvoltarea profesională și personală. ... 21. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare. ... 22. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională. ... 23. Consorțiul universitar reprezintă o asociere voluntară, de interes general, constituită de către două sau mai multe instituții de învățământ superior acreditate, cu scopul de a coopera în principalele domenii de activitate. ... 24. Creditele de studii transferabile în sistem european (ECTS - European Credit Transfer System) exprimă volumul de muncă pentru activități de învățare necesar pentru a dobândi un set de rezultate ale învățării. Creditele ECTS sunt exprimate, în general, în numere întregi. ... 25. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare și funcționare a unui/unei furnizor de educație/unități/instituții furnizoare de educație în procesul autorizării de funcționare provizorie/acreditării/ menținerii acreditării/evaluării externe și interne și asigurării calității. ... 26. Cunoștințele reprezintă rezultatul asimilării de informații prin învățare. Cunoștințele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii și practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul Cadrului european al calificărilor, cunoștințele sunt descrise ca teoretice și/sau faptice. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. ... 27. Echivalare reprezintă procesul de evaluare a curriculumului parcurs până la eliberarea actului de studii și compatibilitatea lui cu sistemul de învățământ românesc, care se poate finaliza cu eliberarea unui atestat. Atestatul de echivalare conferă titularului dreptul la continuarea studiilor și/sau accesul pe piața forței de muncă, în condițiile legii. ... 28. Educația este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor și activităților de învățare și formare de rezultate ale învățării. Educația include atât activitățile de învățare în context formal, cât și în context nonformal sau informal. ... 29. Educația și formarea profesională reprezintă ansamblul coerent și continuu de activități și experiențe de învățare prin care trece subiectul învățării pe întreaga durată a traseului său educațional-formativ. ... 30. EQF/CEC - Cadrul european al calificărilor pentru învățare pe tot parcursul vieții este un instrument de referință pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări și care promovează atât învățarea de-a lungul vieții, cât și egalitatea de șanse în societatea bazată pe cunoaștere, precum și continuarea integrării cetățenilor pe piața europeană a muncii, respectând în același timp marea diversitate a sistemelor naționale de educație. ... 31. Evaluarea instituțională a calității constă în examinarea multicriterială a calității educației, a măsurii în care o organizație furnizoare de educație/instituție de învățământ superior și programele de studii organizate de aceasta îndeplinesc standardele de calitate. Atunci când evaluarea calității este efectuată de organizație, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calității este efectuată de o agenție națională sau internațională specializată, aceasta ia forma evaluării externe. ... 32. Evaluarea pe parcurs cuprinde teste, proiecte, teme pentru acasă, referate sau alte forme de evaluare, care se realizează în timpul semestrului. ... 33. Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite cunoștințe, abilități și responsabilitate și autonomie într-un domeniu de studii. ... 34. Hărțuirea sexuală reprezintă pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații între personalul din învățământul superior și studenți, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare. ... 35. Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate de o organizație furnizoare de educație/instituție de învățământ superior prin raportare la standarde, respectiv la standardele de referință. Nivelul minim al indicatorilor de performanță corespunde cerințelor unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor de performanță corespunde cerințelor unui standard de referință, este opțional și diferențiază calitatea în mod ierarhic, progresiv. ... 36. Instituția de învățământ superior este o persoană juridică de drept public sau de drept privat, după caz, ce funcționează independent pe baza principiului autonomiei universitare și care furnizează programe de învățământ superior, sub condiția evaluării externe în vederea asigurării calității educației, fiind recunoscută de către autoritatea competentă a unui stat parte sau de către unitatea teritorială a acesteia ca aparținând sistemului său de învățământ superior. ... 37. Învățarea pe tot parcursul vieții se referă la toate activitățile de învățare formale, nonformale sau informale care se desfășoară pe întreaga durată de viață a unei persoane și care are scopul de a îmbunătăți și dezvolta capacitățile umane, cunoștințele, abilitățile, atitudinile și competențele. ... 38. Învățământul reprezintă un serviciu public organizat în condițiile unui regim juridic de drept public în scopul educării și formării profesionale a cetățenilor. ... 39. Învățământul public este echivalentul învățământului de stat, așa cum este definit în Constituția României, republicată. ... 40. Învățământul privat este echivalentul învățământului particular, așa cum este definit în Constituția României, republicată. ... 41. Libertatea academică este libertatea personalului academic și a studenților de a se angaja în cercetare, predare, învățare și comunicare în și cu societatea, fără interferențe sau teama de represalii. ... 42. Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcție de conducere la nivelul unei instituții de învățământ superior din cadrul sistemului național de învățământ, pune în aplicare programul managerial pe baza căruia a fost învestită. ... 43. Mobilitatea academică a studenților reprezintă dreptul studenților și studenților-doctoranzi de a li se recunoaște creditele transferabile dobândite, în condițiile legii, la alte instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate. Mobilitatea academică a studenților poate fi internă sau internațională și, după caz, definitivă sau temporară. ... 44. Mobilitatea fizică presupune deplasarea studentului la instituția de învățământ superior la care are loc perioada de studii și desfășurarea de activități de învățare, predare, cercetare, aplicații practice și de evaluare în spațiul universitar. ... 45. Mobilitatea virtuală presupune utilizarea unor resurse și instrumente electronice, informatice și de comunicații specifice pentru a facilita și sprijini activitățile de învățare, predare, cercetare, aplicații practice și de evaluare desfășurate într-o altă instituție de învățământ superior decât cea de trimitere. ... 46. NEETs - tinerii care au părăsit sistemul de educație înainte de a obține o calificare profesională și nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau formare profesională. ... 47. Ocupația este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură), pe care o desfășoară o persoană într-o unitate economico-socială. Aceasta se desfășoară în mai multe locuri de muncă ce implică sarcini similare și care necesită un set de abilități similare. Ocupația unei persoane poate fi exprimată prin funcția sau meseria exercitată de aceasta. ... 48. Organizația furnizoare de educație este o instituție de învățământ superior. Orice persoană juridică fără scop patrimonial care se supune procesului de evaluare externă a calității educației și obține autorizarea de funcționare provizorie dobândește statutul de organizație furnizoare de educație, ce îi conferă dreptul de a desfășura activități de învățământ pe bază de programe și/sau domenii de studii de nivel universitar și/sau postuniversitar, legal organizate. ... 49. Programele de calificare profesională reprezintă oferta educațională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor. ... 50. Programele de studii concretizează oferta educațională a unei instituții de învățământ superior/organizații furnizoare de educație. ... 51. Programele de studii în domeniile învățării științelor exacte, ingineriei și matematicii, denumite STIM, sunt programe de studii din ramurile de știință: matematică, fizică, chimie și inginerie chimică, informatică, arhitectură și urbanism, știința mediului, biologie, biochimie și științe inginerești. ... 52. Programele de studii integrate sunt programe de învățământ superior elaborate în comun, puse în aplicare și recunoscute pe deplin de două sau mai multe instituții de învățământ superior din Spațiul european al învățământului superior. Programele comune pot fi puse în aplicare la orice nivel din învățământul superior, și anume, licență, masterat sau doctorat, sau chiar pentru un ciclu scurt. Programele comune pot fi naționale, atunci când toate instituțiile de învățământ superior implicate sunt din aceeași țară, sau transnaționale/ internaționale, atunci când cel puțin două țări diferite sunt reprezentate în rândul instituțiilor de învățământ superior implicate. ... 53. Programul de studii acreditat este programul de studii pentru care, în urma unui proces de evaluare externă efectuat de o agenție de asigurare a calității, se certifică îndeplinirea cerințelor minime ale standardelor și indicatorilor de performanță aferenți procesului de acreditare, printr-o hotărâre a Guvernului/ordin al ministrului educației, după caz. ... 54. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat pentru care, în urma unui proces de evaluare externă efectuat de ARACIS, se certifică îndeplinirea condițiilor și cerințelor minime ale standardelor și indicatorilor de performanță aferenți procesului de autorizare de funcționare provizorie, printr-o hotărâre a Guvernului/ordin al ministrului educației, după caz. ... 55. Recunoașterea formală a rezultatelor învățării înseamnă procesul în baza căruia o autoritate competentă acordă un statut oficial rezultatelor învățării dobândite, în vederea frecventării unor programe de studii suplimentare sau a încadrării în muncă, prin: a) acordarea de calificări: certificate, diplome sau titluri; ... b) validarea învățării nonformale și informale; ... c) acordarea de echivalențe, de credite sau de derogări. ... 56. Registrul european pentru asigurarea calității în învățământul superior (EQAR) reprezintă registrul oficial al Spațiului european al învățământului superior în care sunt înregistrate agențiile de asigurare a calității care au demonstrat că respectă în măsură substanțială un set comun de principii privind asigurarea calității în Europa. Aceste principii sunt stabilite în Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (ESG). ... 57. Registrul matricol unic al universităților din România (RMUR) este o bază de date națională electronică în care sunt înregistrați toți studenții din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale instituțiilor de învățământ superior. ... 58. Registrul național al calificărilor este o bază de date națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România, formată din RNCP și RNCIS. ... 59. RUNIDAS - Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii. ... 60. Rezultatele învățării sunt enunțuri care se referă la ceea ce cunoaște, înțelege și este capabil să facă un cursant la terminarea unui proces de învățare și care sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități, responsabilitate și autonomie. ... 61. Societatea cunoașterii este o societate în care cunoașterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare membrilor săi. ... 62. Spațiul european al învățământului superior (SEIS) reprezintă un cadru de colaborare internațională dezvoltat în cadrul Procesului Bologna cu scopul îmbunătățirii compatibilității sistemelor de învățământ superior în vederea creșterii mobilității studenților, personalului și a cercetătorilor și creșterii angajabilității absolvenților, prin implementarea unor reforme structurale și utilizarea unor instrumente comune, consolidarea mecanismelor de asigurare a calității și cu respectarea valorilor fundamentale ale învățământului superior: autonomie, libertate academică și integritate, participarea studenților și a personalului în guvernanța instituției de învățământ superior, responsabilitatea publică pentru învățământul superior. ... 63. Specializarea reprezintă o arie dintr-un domeniu științific care, în urma parcurgerii unui program de studii universitare, conduce la o calificare. ... 64. Statele terțe reprezintă orice stat, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului economic european și a Confederației Elvețiene. ... 65. Suplimentul la diplomă este anexat unei diplome de învățământ superior eliberate de către autoritățile sau organismele competente, astfel încât persoanelor terțe - în special celor din alte țări - să le fie mai ușor să înțeleagă rezultatele învățării dobândite de titularul calificării, precum și natura, nivelul, contextul, conținutul și statutul educației și formării absolvite și ale aptitudinilor dobândite. ... 66. Unitatea de rezultate ale învățării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoștințe, abilități și responsabilitate și autonomie, care pot fi evaluate și validate. ... 67. Validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de o persoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate sau o calificare. ... 68. Violența psihologică - bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane, și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, comportamente ce se desfășoară în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale. ... ------