LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 învățământului superior

Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare sunt

Funcțiile de conducere sunt următoarele

Procedura de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, linii, secții de predare și programe de studii, după caz, și se stabilește prin carta universitară.

Funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcții în domeniul didactic, a căror îndeplinire nu presupune prerogative de putere publică.

Funcțiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcții publice de autoritate, activitățile din domeniul didactic specific care se derulează prin intermediul acestora sunt, în principal, următoarele

La nivelul IOSUD, activitatea de pregătire doctorală este coordonată de CSUD, condus de un director. Funcția de director al CSUD se ocupă prin concurs organizat de către rector, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.

Studenții-doctoranzi reprezintă 25% din membrii consiliului și sunt aleși prin votul universal, direct, secret și egal al studenților-doctoranzi din cadrul IOSUD.

Componența consiliului școlii doctorale se stabilește prin votul universal, direct și secret al conducătorilor de doctorat, respectiv al studenților-doctoranzi din școala doctorală respectivă. Studenții-doctoranzi au cel puțin un reprezentant în cadrul consiliului.

La nivelul facultății, stabilirea structurilor și a funcțiilor de conducere se face după cum urmează

La nivelul departamentului, directorul de departament și membrii consiliului departamentului sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare.

În cazul instituțiilor de învățământ superior confesionale, alegerea persoanelor în funcțiile de conducere se face cu avizul cultului fondator.

Dacă la nivelul instituției de învățământ superior sunt constituite organisme funcționale care exercită atribuții între ședințele consiliului facultății, senatului universitar sau consiliului de administrație, studenții sunt reprezentanți în aceeași pondere în cadrul acestor organisme, modalitatea de desemnare a reprezentanților fiind stabilită prin carta universitară, dar nu mai puțin de un membru.

Deciziile și hotărârile structurilor de conducere ale instituției de învățământ superior se publică pe site-ul instituției de învățământ superior sau al facultății, după caz.

Durata unui mandat pentru membrii în structurile de conducere prevăzute la alin. (1) și toate funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) este de 5 ani.

Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic și de cercetare și din minimum 25% reprezentanți ai studenților.

Membrii senatului universitar, cadre didactice și cercetători titulari, sunt aleși, fără excepție în circumscripții electorale stabilite de senat, prin votul universal direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari din respectivele circumscripții.

Membrii senatului universitar, având calitatea de studenți, sunt aleși, fără excepție, în circumscripții electorale stabilite prin carta universitară, prin votul universal, direct și secret al studenților din respectivele circumscripții.

Fiecare facultate este reprezentată în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară.

În instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, instructorii au un reprezentant în senatul universitar, din cota stabilită pentru personalul didactic și de cercetare.

Fiecare instituție de învățământ superior își stabilește, prin regulamentul propriu, modalitatea de alegere a membrilor senatului.

În cadrul instituțiilor de învățământ superior ai căror salariați sunt organizați în sindicat și acesta este reprezentativ, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la ședințele senatului universitar.

În cazul instituțiilor de învățământ superior multiculturale se va asigura reprezentarea echitabilă a liniilor de studiu/secțiilor de predare în limbile minorităților naționale în cadrul fiecărei facultăți. În acele instituții de învățământ unde, la intrarea în vigoare a prezentei legi, există facultăți pentru fiecare limbă de predare, reprezentarea acestora este egală pentru fiecare facultate.

Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. În caz de indisponibilitate a președintelui senatului, regulamentele instituției de învățământ superior prevăd o procedură internă de asigurare a interimatului.

Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a instituției de învățământ superior și a consiliului de administrație. Rapoartele de monitorizare și de control sunt prezentate periodic și discutate în senatul universitar și stau la baza hotărârilor acestuia.

Rectorul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități

Cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului se stabilește modalitatea de desemnare a acestuia, în conformitate cu prevederile alin. (1) , prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetătorilor titulari din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum și al reprezentanților studenților din consiliile facultăților, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăți.

În cazul în care modalitatea aleasă pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentul articol. (2) Senatul universitar nou-ales stabilește o comisie de selecție și de recrutare a rectorului formată în proporție de 50% din membri ai instituției de învățământ superior și în proporție de 50% din personalități științifice și academice din afara instituției de învățământ superior, din țară și din străinătate. Această comisie este formată din minimum 12 membri, dintre care cel puțin un reprezentant al studenților sau un absolvent al instituției de învățământ superior desemnat de către studenții din senatul universitar, conform cartei universitare, și un reprezentant al sindicatului reprezentativ, în calitate de observator. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaborează și aprobă metodologia de avizare, de selecție și de recrutare a rectorului, conform legii.

Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfășoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2) . Comisia de concurs este comisia de selecție și recrutare prevăzută la alin. (2) .

La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa persoane cu prestigiu profesional din țară și din străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorității simple a membrilor senatului universitar nou-ales.

Rectorul, desemnat conform art. 133 , este confirmat prin ordin al ministrului educației, în termen de 30 de zile de la data selecției. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile și acte de studii.

Rectorul confirmat de ministrul educației numește prorectorii, pe baza consultării senatului universitar. În instituțiile de învățământ superior multilingve și multiculturale, cel puțin unul dintre prorectori este numit de către rector la propunerea cadrelor didactice și cercetătorilor aparținând secției sau liniei de studiu într-o limbă a minorităților naționale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 24 alin. (2) , cu excepția cazului în care rectorul provine de la linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 2 candidați.

Rectorul confirmat de ministrul educației încheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzând criteriile și indicatorii de performanță managerială, drepturile și obligațiile părților contractuale.

În cazul exercitării unei funcții de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligația de a se suspenda din funcție pe perioada exercitării respectivei demnități.

Rectorul confirmat organizează concurs public de selecție a decanilor. La concurs pot participa candidații avizați de consiliul facultății cu votul majorității simple a membrilor acestuia și pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Rezultatul concursului este validat de senatul universitar.

Menținerea în funcție a directorului general administrativ și a directorului general adjunct administrativ se face pe baza acordului scris al acestora de susținere executivă a planului managerial al noului rector.

Consiliul de administrație al instituțiilor de învățământ superior de stat este format din rectorul și prorectorii instituției de învățământ superior, decanii facultăților, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ și un reprezentant al studenților. În cadrul instituțiilor de învățământ superior unde salariații sunt organizați în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la ședințele consiliului de administrație.

Consiliul de administrație al instituțiilor de învățământ superior particulare este numit de către fondatori.

Rectorul confirmat al instituției de învățământ superior de stat încheie, anual, un contract instituțional cu Ministerul Educației.

Rectorul poate fi demis de senatul universitar, în condițiile specificate prin contractul de management și carta universitară.

Ministrul Educației poate elibera din funcție rectorul, în condițiile prevăzute la art. 158 alin. (5) lit. f) .

Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul instituției de învățământ superior.

Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele

Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice.

Mandatul senatului universitar este de 5 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 5 ani. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin carta universitară.

Senatul universitar este convocat de președintele senatului, rector sau la cererea a cel puțin o treime dintre membrii senatului universitar. Prin excepție, pentru probleme studențești, senatul universitar poate fi convocat la cererea întregului grup al reprezentanților studenților membri ai senatului universitar.

Rectorul reprezintă legal instituția de învățământ superior în relațiile cu terții și realizează conducerea executivă a acesteia. Rectorul este ordonatorul de credite al instituției de învățământ superior. Rectorul are următoarele atribuții

Misiunea instituției de învățământ superior, menționată la alin. (1) lit. a) , poate fi

În procesele de asigurare a calității se va ține cont de diferențierea misiunilor, definită la alin. (2) și asumată de fiecare instituție de învățământ superior.

Rectorul poate delega atribuțiile de reprezentant legal și ordonator de credite, în condițiile legilor în vigoare.

Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate.

În calculul numărului maxim de mandate prevăzut la alin. (5) se iau în considerare și mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării.

Directorul de departament realizează managementul și conducerea operativă a departamentului. Directorul de departament răspunde de elaborarea și implementarea planurilor de învățământ, de statele de funcții, de managementul cercetării și al calității și sprijină conducerea instituției de învățământ superior în activitatea de management financiar al departamentului. În exercitarea acestei funcții, el este ajutat de consiliul departamentului, conform cartei universitare.

Selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea relațiilor contractuale de muncă ale personalului sunt de răspunderea directorului de departament, a directorului consiliului școlii doctorale sau a decanului, conform prevederilor cartei universitare.

Directorul de filială asigură managementul și coordonarea operativă a filialei, urmărind calitatea și eficiența în activitățile derulate în cadrul acesteia, precum și dezvoltarea ei adecvată strategiei instituției de învățământ superior, conform regulamentului propriu de organizare și funcționare.

Funcția de conducere de director de filială se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției sau o persoană desemnată de către acesta. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.

Organizarea și funcționarea filialei se stabilesc prin carta universitară.

Directorul extensiei universitare asigură managementul și coordonarea operativă a extensiei, urmărind calitatea și eficiența în activitățile derulate în cadrul acesteia, precum și dezvoltarea ei adecvată strategiei instituției de învățământ superior și a facultății, conform regulamentului propriu de organizare și funcționare.

Funcția de director de extensie universitară se ocupă prin concurs organizat de către rectorul universității.

Funcțiile de conducere prevăzute la art. 131 alin. (2) nu se cumulează.

În cazul vacantării unui post în funcțiile de conducere se procedează la alegeri parțiale, în cazul directorului de departament sau al directorului de filială, sau se organizează concurs public, potrivit cartei universitare, în termen de maximum 3 luni de la data vacantării.

Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la art. 133 , stabilită cu ocazia alegerilor generale, se menține valabilă.

Numărul de prodecani din instituțiile de învățământ superior se stabilește prin carta universitară.

Atribuțiile și competențele structurilor și ale funcțiilor de conducere din învățământul superior sunt stabilite prin carta universitară a instituției, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor de administrație, ale consiliilor facultăților și ale departamentelor se iau cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul celor prezenți reprezintă cel puțin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. Hotărârile menționate se vor publica, după caz, pe site-ul instituției de învățământ superior sau al facultății respective.

Structura administrativă a instituției de învățământ superior este condusă de către un director general administrativ și, după caz, de unul sau mai mulți directori generali adjuncți administrativi și este organizată pe direcții. Postul de director general administrativ, precum și de director general adjunct administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educației. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post se realizează de către rector.

Unitățile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităților respective, potrivit cartei universitare.

Prin carta universitară, instituția de învățământ superior își poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanți ai mediului socioeconomic și personalități din mediul academic, cultural și profesional extern.

Nu pot ocupa funcțiile de conducere prevăzute la art. 131 alin. (2) persoanele condamnate penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.

Finanțarea învățământului superior de stat se asigură din fonduri publice, în concordanță cu următoarele cerințe

Învățământul superior de stat este gratuit, pentru cifra de școlarizare aprobată anual de Guvern, și cu taxă, în condițiile legii. Instituțiile de învățământ superior pot acorda din bugetul propriu granturi de școlarizare la toate nivelurile și ciclurile de învățământ.

În învățământul superior de stat se pot percepe taxe pentru: depășirea duratei de școlarizare prevăzute de lege, înscrierea la concursuri de admitere, înmatriculare, reînmatriculare, repetarea examenelor, precum și a altor forme de verificare care depășesc prevederile regulamentului de studii. De asemenea se pot percepe taxe și pentru activități neincluse în regulamentul de studii, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.

Finanțarea învățământului superior de stat poate fi realizată și prin contribuția altor ministere, pe bază de contract, pentru pregătirea de specialiști în funcție de cerințele ministerelor respective, precum și din alte surse, inclusiv din împrumuturi și ajutoare externe.

Autoritățile administrației publice locale pot finanța, din bugetul propriu, instituțiile de învățământ superior de stat.

Instituțiile de învățământ superior de stat pot primi donații din țară și din străinătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Toate resursele de finanțare ale instituțiilor de învățământ superior de stat se constituie ca venituri proprii.

Execuția bugetară anuală a instituțiilor de învățământ superior de stat se face publică.

Statul poate sprijini învățământul superior particular și confesional particular acreditat. Autoritățile publice locale pot oferi stimulente pentru anumite categorii de studenți și absolvenți în vederea pregătirii specialiștilor pentru piața muncii, potrivit cerințelor locale.

Pentru sumele de bani sau bunurile primite de instituțiile de învățământ superior în baza unui legat cu sarcină sau a unei donații cu sarcină, senatul universitar hotărăște asupra modalității de gestionare a acestora, putând constitui plasamente de fonduri, realiza investiții, încheia contracte de vânzare, de schimb sau de închiriere sau desfășurând orice altă activitate considerată oportună, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în scopul îndeplinirii sarcinilor impuse prin testament sau prin contractul de donație, utilizate în acord cu misiunea instituției de învățământ superior.

Instituțiile de învățământ superior de stat funcționează ca instituții finanțate din fonduri alocate de la bugetul de stat, din venituri proprii și din alte surse, potrivit legii.

Veniturile instituțiilor de învățământ superior de stat se compun din: a) sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, pe bază de contract

Sumele alocate de la bugetul Ministerului Educației, pe bază de contract, conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFIS, după caz, cuprind

Veniturile proprii sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile autonomiei universitare și cu respectarea principiului răspunderii publice, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învățământului și cercetării științifice, precum și pentru implementarea obiectivelor și activităților stabilite prin carta universitară și strategiile proprii.

Finanțarea de bază se realizează prin intermediul granturilor de studii, calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății.

Instituțiile de învățământ superior de stat pot utiliza sumele din finanțarea de bază, într-un procent de maximum 10% din valoarea acesteia, pentru cheltuieli de investiții, în beneficiul procesului educațional, de cercetare, inovare și antreprenoriat, în conformitate cu o metodologie adoptată prin ordin al ministrului educației.

Finanțarea de bază și finanțarea complementară sunt utilizate pentru activități desfășurate în cadrul tuturor componentelor organizatorice prevăzute la art. 20 alin. (1) .

Finanțarea complementară se alocă de către Ministerul Educației și este compusă din: a) subvenții pentru cazare și masă

Fondurile alocate instituțiilor pentru finanțarea cercetării științifice sunt considerate venituri proprii ale acestora și sunt utilizate conform autonomiei universitare în vederea realizării obiectivelor cercetării științifice, inclusiv pentru cheltuieli de investiții, în conformitate cu bugetul aprobat.

Finanțarea cercetării științifice din instituțiile de învățământ superior de stat se compune din: a) finanțarea complementară alocată de Ministerul Educației

Finanțarea suplimentară se acordă din fonduri publice de Ministerul Educației pentru a stimula excelența instituțiilor și a programelor de studii din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat. Finanțarea suplimentară reprezintă minimum 33% din suma alocată la nivel național instituțiilor de învățământ superior de stat ca finanțare de bază, pe baza criteriilor și a standardelor de calitate stabilite de Comisia Națională a Finanțării Învățământului Superior și aprobate de Ministerul Educației prin metodologia de finanțare.

Fondul de dezvoltare instituțională se alocă instituțiilor de învățământ superior de stat conform unor criterii competitive, bazate pe standarde elaborate de Comisia Națională a Finanțării Învățământului Superior. Metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională se elaborează de către Ministerul Educației și se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Ministerul Educației negociază și semnează contractele de finanțare prevăzute la alin. (18) pe baza planurilor strategice multianuale de dezvoltare instituțională.

Planurile strategice multianuale de dezvoltare instituțională sunt elaborate cu consultarea Ministerului Educației și asumate de instituțiile de învățământ superior de stat acreditate. Planurile strategice multianuale sunt documente publice.

În baza planului strategic multianual prevăzut la alin. (13) , instituția de învățământ superior elaborează planurile operaționale anuale. Planul strategic multianual se elaborează ținând cont de

Ministerul Educației monitorizează implementarea planului strategic multianual de dezvoltare instituțională.

Finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educației și instituția de învățământ superior respectivă, după cum urmează

Contractele instituționale și complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației, prin structurile de specialitate și CNFIS.

Fondurile pentru burse și protecție socială a studenților din instituțiile de învățământ superior de stat se alocă în funcție de numărul de studenți înmatriculați la programele de studii la forma de învățământ cu frecvență, pe locuri fără taxă de studii, pe baza costului standard pentru fondul de burse și protecție socială.

Valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/lună/student este echivalentul a 10% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Costul standard pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se alocă pentru 12 luni, pentru studenții de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.

În cazul studenților înmatriculați în cadrul programelor de studii de licență din domeniile aferente STIM, costului standard pentru fondul de burse și protecție socială i se aplică un coeficient de 33%.

Instituțiile de învățământ superior pot suplimenta fondul de burse din venituri proprii.

Studenții pot beneficia de

Cuantumul minim al bursei sociale se propune anual de către CNFIS‚ se adoptă prin ordin al ministrului educației și trebuie să acopere cheltuielile minime de masă și cazare. Bursele sociale se cumulează cu alte tipuri de burse, dacă studentul îndeplinește criteriile pentru ambele categorii de burse, conform criteriilor generale de acordare a burselor‚ stabilite prin ordin al ministrului educației.

Criteriile specifice de acordare a burselor se stabilesc prin metodologii proprii fiecărei instituții de învățământ superior.

Rectorii instituțiilor de învățământ superior de stat, prin contractul instituțional și prin contractul complementar încheiate cu Ministerul Educației, sunt direct responsabili de alocarea resurselor instituției.

Instituțiile de învățământ superior de stat pot aloca fonduri pentru cluburile sportive universitare, activitățile asociațiilor studențești, pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare, pentru institutele de cercetare-dezvoltare, pentru stațiunile didactice și de cercetare-dezvoltare, pentru spitalele, unitățile medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, cabinetele de specialitate, inclusiv stomatologice, și farmaciile universitare, precum și pentru alte entități aflate în coordonare sau subordonare și pot pune la dispoziția acestora baza materială a instituției de învățământ superior, în mod gratuit.

Cluburile sportive universitare, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, institutele de cercetare-dezvoltare, stațiunile didactice și de cercetare-dezvoltare, spitalele, unitățile medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, și farmaciile universitare, precum și alte entități aflate în coordonarea sau subordonarea instituțiilor de învățământ superior pot aloca fonduri și pot pune baza materială proprie la dispoziția instituțiilor de învățământ, în mod gratuit.

Instituțiile de învățământ superior de stat pot prelua în subordinea lor, pe baza hotărârii senatului universitar, cluburi sportive, caz în care cluburile sportive devin ordonatori terțiari de credite.

Instituțiile de învățământ superior de stat, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înființa sau prelua institute naționale de cercetare-dezvoltare, institute de cercetare-dezvoltare, stațiuni didactice și stațiuni de cercetare, dezvoltare, spitale, unități medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, și farmacii universitare, precum și alte entități, după cum urmează

Datele care au stat la baza determinării finanțării din bugetul de stat a instituțiilor de învățământ superior de stat sunt informații publice, care se publică de CNFIS.

În vederea evaluării impactului programelor naționale și al politicilor publice, Ministerul Educației susține elaborarea de studii privind impactul acestora din 3 în 3 ani, în vederea adaptării politicilor și finanțării. Studiile pot fi elaborate, după caz, de UEFISCDI, ARACIS, ANC, sau de experți externi care colaborează cu aceste instituții. Studiile de impact nu pot fi elaborate de instituțiile care au implementat politicile/programele analizate.

Participarea la olimpiade și concursuri internaționale, la conferințe, workshopuri, congrese și expoziții, școli de vară, tabere, precum și deplasările efectuate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, ale salariaților și studenților din instituțiile de învățământ superior, sunt exceptate de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 16/2013 , cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Educației poate acorda, anual, burse și stagii de specializare românilor de pretutindeni care doresc să studieze în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pe baza metodologiilor aprobate, prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor externe, în urma consultării cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, Ministerul Educației poate finanța burse pentru stagii de formare profesională a cadrelor didactice care predau limba română sau în limba română în unități de învățământ sau instituții de învățământ superior din străinătate. Modalitatea de acordare, durata acestora, precum și criteriile de selecție a cadrelor didactice beneficiare se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor externe, în urma consultării cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Ministerul Educației poate acorda, anual, burse și stagii de specializare pentru cetățenii străini care doresc să studieze în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat din România, astfel

Numărul burselor prevăzute la alin. (1)-(3) se aprobă, anual, prin hotărâre a Guvernului privind cifrele de școlarizare.

Condițiile de școlarizare a românilor de pretutindeni și a cetățenilor străini se stabilesc prin ordin al ministrului educației.

Cuantumul bursei pentru studenții români de pretutindeni oferite în baza ofertei unilaterale a statului român este cel puțin egal cu cuantumul minim al bursei sociale. Condițiile de finanțare a beneficiarilor de burse și stagii de specializare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Instituțiile de învățământ superior pot acorda granturi de studii și burse românilor de pretutindeni și cetățenilor străini, în conformitate cu metodologiile proprii.

Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe perioada desfășurării activităților didactice, prin care se înțelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activități practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților.

Programele de studii de masterat și doctorat în științe și tehnologii avansate, cele care se desfășoară în limbi de circulație internațională, precum și programele de studii comune cu diplomă dublă sau multiplă, inclusiv doctoratele în cotutelă, cu instituții de învățământ superior de prestigiu din străinătate beneficiază de finanțare suplimentară, acordată conform propunerilor CNFIS.

Fondurile rămase la finalul anului din execuția bugetului prevăzut în contractul instituțional și complementar, precum și fondurile aferente cercetării științifice universitare și veniturile proprii rămân la dispoziția instituțiilor de învățământ superior și se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat pentru anul următor.

Instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare și confesionale particulare au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează în condițiile legii.

Drepturile pe care le au instituțiile de învățământ superior asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, după caz, drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute și superficie, potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările și completările ulterioare, drept de folosință dobândit prin închiriere, concesiune, comodat și altele asemenea ori drept de administrare, în condițiile legii.

În patrimoniul instituțiilor de învățământ superior pot exista și drepturi de creanță, izvorâte din contracte, convenții sau hotărâri judecătorești.

Instituțiile de învățământ superior de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile și imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului.

Drepturile subiective ale instituțiilor de învățământ superior asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosință, de concesiune ori de închiriere, în condițiile legii.

Bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului și transmise în proprietatea instituțiilor de învățământ superior de stat, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare.

Instituțiile de învățământ superior, în calitate de titulare ale drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile dobândite, în condițiile legii, își exercită aceste drepturi conform dispozițiilor dreptului comun, în condițiile prevăzute de carta universitară.

Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum și alte drepturi reale ale instituțiilor de învățământ superior de stat sunt supuse procedurii publicității imobiliare prevăzute de legislația specială în materie.

În cazul desființării unei instituții de învățământ superior de stat, bunurile aflate în proprietate, rămase în urma lichidării, trec în proprietatea privată a statului.

Instituțiile de învățământ superior particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului, în condițiile legii.

Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparținând instituțiilor și unităților de învățământ și cercetare științifică din sistemul învățământului de stat se face în cartea funciară, cu scutire de la plata taxelor prevăzute de lege.

Pentru exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației constituie comisii consultative și registre corespondente de experți, prin ordin al ministrului educației. Acestea contribuie la profesionalizarea și eficientizarea activității Ministerului Educației.

Comisiile naționale de la nivelul Ministerului Educației sunt

Membrii comisiilor consultative naționale prevăzute la alin. (2) sunt numiți prin ordin al ministrului educației și sunt cadre didactice, având cel puțin funcția didactică de conferențiar ori echivalentă obținută în străinătate, sau membri ai Academiei Române și ai unor instituții de cultură. Comisiile naționale prevăzute la alin. (2) pot avea în componența lor și câte un membru al federației sindicale reprezentative din învățământul superior de stat cu cei mai mulți membri. CNATDCU și CNEMU au în componență și câte un reprezentant al studenților, cu drept de vot. În CNFIS, CNSPIS și CNBU reprezentantul studenților are statut de observator. Reprezentanții studenților sunt nominalizați de federațiile naționale studențești. Criteriile de selecție și numire a membrilor comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) vizează competența, disponibilitatea asumată de a activa în comisii și absența sancțiunilor privind încălcarea normelor de etică și deontologie universitară.

Desemnarea membrilor cadre didactice în comisiile consultative naționale prevăzute la alin. (2) se face în urma consultării CNR.

Componența comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) va asigura reprezentarea instituțiilor de învățământ superior și a tuturor domeniilor de studii fundamentale și ramurilor de știință: matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice. Misiunea membrilor comisiilor consultative naționale este aceea de a sprijini Ministerul Educației în exercitarea atribuțiilor în interesul întregului sistem de învățământ superior.

Înființarea, structura, modul de alegere a membrilor și componența comisiilor prevăzute la alin. (2) , precum și regulamentele de organizare și funcționare ale acestora se reglementează prin ordin al ministrului educației.

Comisiile prevăzute la alin. (2) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie și funcționează prin ordin al ministrului educației. În cazul CNATDCU și CNEMU, în secretariatul tehnic este inclus și un consilier juridic, cu atribuții specifice exclusiv în acest sens. Bugetele acestor comisii, inclusiv ale registrelor de experți, sunt gestionate prin UEFISCDI și se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educației și UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.

Membrii comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) au un mandat de 4 ani.

Activitatea comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) este coordonată de direcția generală care gestionează învățământul superior din cadrul Ministerului Educației.

Comisiile naționale constituie registre de experți care au rolul de a oferi puncte de vedere tehnice, în cazurile generate de conflictele de interese ale unora dintre membrii respectivelor comisii. De asemenea, registrele de experți oferă expertiză specifică în cazul în care a fost identificată această nevoie în cadrul comisiilor naționale.

CNATDCU are următoarele atribuții principale

Standardele minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, inclusiv a celor din instituțiile de învățământ superior, sunt elaborate de către Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și aprobate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului cercetării, inovării și digitalizării.

Selecția membrilor se realizează în baza recomandărilor unui comitet de selecție pentru fiecare comisie de specialitate a CNATDCU, constituit prin ordin al ministrului educației din câte 3-5 persoane, inclusiv cu afilieri instituționale în afara României, la propunerea unor organizații și/sau organisme reprezentative pentru învățământul superior și cercetarea științifică din România.

Instituțiile de învățământ superior și Academia Română pot face propuneri de membri în CNATDCU. Pentru a fi luate în considerare, propunerile trebuie asumate prin completarea unor aplicații individuale de către persoanele vizate.

Comitetele de selecție, a căror componență va fi făcută publică, analizează aplicațiile pentru calitatea de membru, încărcate pe platforma brainmap.ro, administrată de UEFISCDI, și înaintează Ministerului Educației lista cuprinzând propunerile pentru componența structurilor CNATDCU.

Propunerile comitetelor de selecție sunt supuse consultării publice timp de 30 de zile.

După finalizarea termenului de consultare publică, din listele de propuneri întocmite de către comitetele de selecție, se numesc membrii consiliului general și ai comisiilor de specialitate ale CNATDCU, prin ordin al ministrului educației.

Nu pot face parte din CNATDCU demnitari și membri ai structurilor de conducere ale partidelor politice, la toate nivelurile.

Prin ordin al ministrului educației, componența comisiilor de specialitate și a consiliului CNATDCU poate fi modificată în cazul apariției situațiilor de incompatibilitate, al unor demisii sau al absenței pe o perioadă mai mare de 6 luni, acordându-se prioritate nominalizărilor din lista de propuneri din etapa de selecție.

CNEMU se constituie prin ordin al ministrului educației, membrii fiind selectați pe baza unor criterii de competență.

Ministerul Educației selectează membrii CNEMU în baza propunerilor primite de la: a) Consiliul Național al Rectorilor - 2 reprezentanți

Nu pot face parte din CNEMU persoane care au încălcat normele de etică și deontologie universitară, persoane care dețin funcții de conducere în instituții de învățământ superior, persoane care fac parte din comisii de etică universitară și membrii sau angajații altor organizații, instituții sau comisii prevăzute la alin. (2) decât cele care au făcut nominalizarea pentru funcția de membru CNEMU.

CNEMU se pronunță asupra litigiilor privind nerespectarea eticii managementului universitar și asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice.

CNEMU are următoarele atribuții principale

CNSPIS se constituie prin ordin al ministrului educației, membrii acesteia fiind selectați pe baza unor criterii de competență și probitate profesională.

CNSPIS are ca atribuții principale elaborarea și actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii.

În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, CNSPIS elaborează și propune spre aprobare Ministerului Educației setul de indicatori. Datele corespunzătoare acestor indicatori sunt publicate anual. CNSPIS analizează datele și propune măsuri de optimizare a colectării acestora.

CNSPIS îndeplinește orice alte atribuții pentru sprijinirea activității Ministerului Educației în domeniul său de competență.

În activitățile didactice și de cercetare universitară, precum și în cele de management este obligatorie respectarea normelor de etică și deontologie universitară.

Normele de etică și deontologie universitară prevăzute de prezenta lege sunt completate de

Prevederile alin. (2) sunt obligatorii pentru categoriile de personal prevăzute de prezenta lege, precum și pentru alte persoane care au avut sau au calitatea de membri ai comunității universitare după data intrării în vigoare a prezentei legi.

Instituțiile de învățământ superior sunt responsabile pentru respectarea normelor de etică și deontologie universitară.

În cadrul instituțiilor prevăzute la alin. (1) se înființează comisii de etică universitară, în vederea respectării prevederilor alin. (1) , cu un mandat de 4 ani. Comisia de etică universitară acționează independent față de orice altă structură sau persoană din cadrul instituției de învățământ superior.

În cadrul comisiei de etică universitară funcționează o subcomisie dedicată eticii cercetării. Aceasta urmărește implementarea politicilor de etică în cercetare, în conformitate cu reglementările eticii cercetării științifice, care trebuie să acopere următoarele aspecte: publicarea și autoratul, respectarea demnității participanților la cercetare, gestionarea datelor de cercetare, colaborarea, conflictele de interese, frauda, asigurarea unor medii eficiente de cercetare, respectiv prevenirea prejudiciului în cercetare și inovare.

Componența comisiilor de etică universitară este propusă de consiliile de administrație, avizată de senat și aprobată prin decizia rectorului. Componența membrilor comisiei de etică este de maximum 75% cadre didactice și de cercetare și de minimum 25% studenți. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional, care nu au încălcat normele de etică și deontologie universitară. Din comisiile de etică universitară nu pot face parte persoane care dețin funcția de rector, președinte al senatului, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament, director de filială, director de extensie, precum și director de unitate de cercetare-dezvoltare, de proiectare sau de microproducție în instituția de învățământ superior. În cazul în care o persoană validată în comisia de etică universitară se află în această situație, are la dispoziție 15 zile lucrătoare în care să iasă din situația de incompatibilitate.

Consiliul de administrație informează public comunitatea universitară în momentul în care demarează procesul de selecție a componenței comisiei de etică universitară. Persoanele interesate să ocupe o poziție în această comisie se pot adresa, în scris, rectorului.

Reprezentanții studenților din comisiile de etică universitară sunt aleși de către studenții care fac parte din senatul instituției de învățământ superior.

La ședințele comisiei de etică universitară pot participa diferite persoane în calitate de invitați, printre care și consilierul juridic al instituției.

Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a comisiilor de etică universitară se aprobă prin ordin al ministrului educației, după consultarea CNEMU.

În baza regulamentului prevăzut la alin. (1) , comisiile de etică universitară elaborează regulamentele de organizare și funcționare proprii, care se aprobă prin hotărârea senatului universitar, conform prevederilor prezentei legi. La elaborarea normelor referitoare la etică și deontologie universitară, precum și în derularea efectivă a activităților de cercetare-dezvoltare și inovare se vor respecta și reglementările internaționale la care România este parte.

Normele de etică și deontologie universitară prevăzute la art. 167 sunt explicitate prin Codul-cadru de etică și deontologie universitară prevăzut la art. 161 alin. (2) lit. a) și pot fi completate prin codurile de etică și deontologie universitară, parte din carta universitară, cu respectarea prevederilor legale.

Persoanele care au avut sau care au calitatea de membru al comunității universitare și au săvârșit abateri conform art. 168 după data intrării în vigoare a prezentei legi răspund civil, administrativ, profesional sau disciplinar, după caz.

Abaterile de la normele de etică și deontologie în activitatea didactică și de cercetare universitară includ

Abaterile de la normele de etică și deontologie în activitatea de comunicare, publicare, diseminare și popularizare științifică includ

Abaterile de la normele de etică și deontologie în exercitarea atribuțiilor aferente funcțiilor de conducere includ

Abaterile de la normele de etică și deontologie privind respectarea ființei și demnității umane sunt următoarele și se pot completa prin codurile de etică și deontologie universitară, care fac parte din carta universitară și includ

În sensul prezentei legi reprezintă conflict de interese următoarele situații

În cazul existenței unui conflict de interese, cadrul didactic sau de cercetare este obligat să înceteze realizarea oricărei activități prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și să îl informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a activităților specifice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință.

În cazurile prevăzute la alin. (2) , la propunerea șefului ierarhic căruia îi este subordonat direct cadrul didactic sau de cercetare în cauză, se desemnează altă persoană, care are aceeași pregătire și nivel de experiență.

În cazul existenței unui conflict de interese prevăzut la alin. (1) lit. d) , persoana în cauză este obligată să se abțină în a lua parte la luarea deciziilor comisiei privind speța vizată de conflictul de interese.

În sensul prezentei legi, reprezintă incompatibilitate următoarele situații

Persoanele aflate în situația de incompatibilitate prevăzută la alin. (5) au la dispoziție 15 zile pentru eliminarea situației de incompatibilitate, inclusiv prin suspendarea din una dintre funcții.