LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 (*republicată*) privind protejarea patrimoniului cultural național mobil*)

Prezenta lege instituie regimul juridic al bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil, ca parte a patrimoniului cultural național, și reglementează activitățile specifice de protejare a acestora.

Patrimoniul cultural național cuprinde ansamblul bunurilor identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor aflate în continuă evoluție; cuprinde toate elementele rezultate din interacțiunea, de-a lungul timpului, între factorii umani și cei naturali.

Statul garantează proprietatea și asigură, potrivit legii, protejarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural național mobil.

Exercitarea dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, precum și a dreptului de administrare asupra unui bun din patrimoniul cultural național mobil este supusă reglementărilor prezentei legi.

Statul asigură, potrivit legii, baza materială și resursele financiare necesare pentru protejarea patrimoniului cultural național mobil.

În sensul prezentei legi, prin protejarea patrimoniului cultural național mobil se înțelege ansamblul de măsuri având caracter științific, juridic, administrativ, financiar, fiscal și tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securității, întreținerea, prepararea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național mobil, în vederea asigurării accesului democratic la cultură și a transmiterii acestui patrimoniu generațiilor viitoare.

Protejarea patrimoniului cultural național mobil este realizată prin intermediul autorităților administrației publice, al unor instituții specializate, cum sunt muzeele, colecțiile publice, casele memoriale, arhivele și bibliotecile, al cultelor religioase și instituțiilor ecleziastice, precum și al organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniu.

Patrimoniul cultural național mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției românești, precum și a minorităților naționale la civilizația universală.

Bunurile care alcătuiesc patrimoniul cultural național mobil sunt

Bunurile culturale mobile pot fi proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale sau proprietate privată a persoanelor fizice și a persoanelor juridice de drept privat.

Asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se pot constitui, potrivit formei de proprietate, în condițiile legii, un drept de administrare sau alte drepturi reale, după caz.

Ministerul Culturii și Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor coordonează activitățile specifice din domeniul patrimoniului cultural național mobil.

Face excepție de la prevederile alin. (1) Fondul Arhivistic Național al României aflat în administrarea Arhivelor Naționale, precum și în cea a direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale, constituit în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Culturii reprezintă statul român în relațiile interne și internaționale care au ca obiect patrimoniul cultural național mobil.

Autoritățile competente au obligația să facă toate demersurile, potrivit prevederilor legale în vigoare și convențiilor internaționale la care România este parte, pentru redobândirea unor bunuri culturale care au fost exportate ilegal, au fost sustrase din muzee sau colecții ori sunt deținute fără temei legal în străinătate.

Autoritățile competente se angajează să participe la orice operațiune internațională organizată în comun, în baza unui acord de cooperare, în vederea interzicerii și împiedicării operațiunilor ilicite de import, export și transfer de proprietate al bunurilor culturale.

Clasarea se efectuează pe baza unui raport de expertiză întocmit de experți acreditați de Ministerul Culturii, la propunerea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

Declanșarea procedurii de clasare a bunurilor culturale mobile se realizează la momentul în care la Ministerul Culturii este depus raportul de expertiză prevăzut la alin. (1) , cu respectarea prevederilor art. 11 .

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , pentru bunurile prevăzute la art. 11 pct. 1 lit. i) , în vederea declanșării procedurii, este suficientă transmiterea la Ministerul Culturii a unui registru al bunurilor, cu identificarea lor prin numărul de inventar, denumire, descriere, datare, dimensiuni, greutate, persoana căreia i se restituie și datele de contact ale acesteia, numărul sentinței de restituire, numărul dosarului, instanța emitentă și cel puțin o imagine de ansamblu și una de detaliu, de către instituția publică în a cărei custodie se află bunul, ca urmare a solicitării persoanei căreia urmează să i se retrocedeze bunurile.

Pentru derularea procedurii de clasare este necesară depunerea la Ministerul Culturii a raportului de expertiză prevăzut la alin. (1) de instituția publică, în perioada în care aceasta asigură custodia, respectiv de proprietar, după restituire.

Clasarea unui bun trebuie finalizată în cel mult 3 luni din momentul declanșării procedurii de clasare.

Organismul competent să formuleze propuneri care vor fi obligatoriu preluate în actele administrative cu privire la clasare este Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor.

Propunerea privind clasarea este semnată de președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor și stă la baza ordinului ministrului culturii privind aprobarea clasării, în interiorul termenului prevăzut la alin. (5) .

La propunerea privind clasarea se anexează fișa standard a obiectului prin care se asigură identificarea bunului cultural mobil respectiv. (9) În cazul bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare, raportul de expertiză cuprinzând datele de identificare a bunurilor se comunică de către expert proprietarului sau titularului de alte drepturi reale în termen de 30 de zile de la data finalizării expertizei.

Contestarea expertizei bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare se face la Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, în termen de 10 zile de la primirea raportului expertului. Soluționarea contestației se comunică în termen de 20 de zile.

Instituțiile publice deținătoare de bunuri culturale mobile aparținând patrimoniului cultural național mobil au obligația de a inventaria aceste bunuri, atât analitic, prin fișa standard, conform normelor emise de Ministerul Culturii, cât și sinoptic, prin banca de date, conținând și arhiva imagistică.

Autoritățile publice în subordinea cărora funcționează instituțiile deținătoare de bunuri aparținând patrimoniului cultural național mobil au obligația de a asigura resursele financiare necesare, în vederea inventarierii informatizate a bunurilor.

Bunurile culturale aflate în colecțiile administrate de instituțiile specializate, de culte și de instituțiile ecleziastice sunt inventariate potrivit prevederilor prezentei legi.

Serviciul public deconcentrat competent teritorial al Ministerului Culturii comunică, în scris, proprietarului, titularului altor drepturi reale sau, după caz, titularului dreptului de administrare ordinul de clasare, care include informații din fișa standard a obiectului/obiectelor, în termen de 30 de zile de la primirea ordinului de clasare.

Serviciul public deconcentrat competent teritorial al Ministerului Culturii eliberează, pentru fiecare bun clasat, un certificat de clasare însoțit de fișa standard a obiectului, pe care îl comunică, în scris, proprietarului, titularului altor drepturi reale sau, după caz, titularului dreptului de administrare.

Certificatul de clasare însoțește bunul clasat și nu constituie prin el însuși un titlu de proprietate.

Serviciul public deconcentrat competent teritorial al Ministerului Culturii eliberează, pentru fiecare bun pentru care a fost declanșată procedura de clasare în baza prevederilor art. 12 alin. (3) , un certificat de declanșare a procedurii de clasare întocmit potrivit prevederilor stabilite prin norme metodologice specifice emise de Ministerul Culturii, pe care îl comunică, în scris, proprietarului, titularului altor drepturi reale sau, după caz, titularului dreptului de administrare.

Serviciul public deconcentrat competent teritorial al Ministerului Culturii informează Arhivele Naționale cu privire la clasarea bunurilor culturale mobile prevăzute de art. 3 alin. (2) pct. 1 lit. e) , precum și cu privire la bunurile culturale mobile din aceeași categorie care fac obiectul art. 93 alin. (1) .

Clasarea are ca efect înscrierea bunurilor culturale mobile în Inventarul patrimoniului cultural național mobil, în una dintre cele două categorii, tezaur sau fond.

Inventarul patrimoniului cultural național mobil clasat, întocmit pe baza ordinelor privind bunurile culturale mobile clasate, centralizarea, evidența informatizată și administrarea documentelor care au stat la baza întocmirii acestuia se efectuează de Institutul Național al Patrimoniului.

Datele privind patrimoniul cultural național mobil clasat, cu excepția listei cuprinzând bunurile culturale mobile, descrierea și imaginea acestora, nu au destinație publică, fără acordul proprietarilor bunurilor.

Date privind patrimoniul cultural național mobil clasat pot fi furnizate, la cerere, de Institutul Național al Patrimoniului instituțiilor specializate, cercetătorilor și altor experți și specialiști acreditați, în vederea desfășurării unor activități specifice de identificare și cercetare. Valorificarea datelor astfel dobândite poate fi făcută numai cu consimțământul deținătorului. Comunicarea publică a datelor de identificare a proprietarului se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia.

Informațiile cuprinse în inventarul prevăzut la alin. (1) pot fi furnizate organelor de poliție, organelor de urmărire penală, instanțelor judecătorești, pentru exercitarea atribuțiilor legale ale acestora, precum și autorităților competente ale statului membru solicitant care doresc să verifice dacă bunul în cauză constituie un bun cultural, cu condiția ca această verificare să fie efectuată în termen de 6 luni de la data notificării statelor membre cu privire la descoperirea bunurilor culturale pe teritoriul lor și la existența unor motive întemeiate pentru a presupune că respectivele bunuri au părăsit ilegal teritoriul altui stat membru.

Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare și deținătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile pentru care s-a declanșat procedura de clasare au obligația de a permite examinarea bunurilor respective de către experți sau specialiști acreditați.

Bunurile culturale mobile pot fi preluate pentru analize de laborator numai în cazuri deosebite și pentru perioade determinate, prevăzute în normele de clasare a bunurilor culturale mobile, doar cu acordul proprietarilor sau al titularilor altor drepturi reale, după caz; preluarea acestora se face pe baza unui act de predare-primire încheiat cu persoanele fizice sau juridice, după caz, menționate la alin. (1) , în forma prevăzută de normele emise de Ministerul Culturii.

Dreptul proprietarului de a solicita clasarea unui bun cultural mobil este imprescriptibil.

În cazul în care un bun cultural mobil nu a fost clasat, procedura poate fi reluată, la cerere, după minimum 3 ani; în situațiile în care au apărut elemente noi justificative, acest termen poate fi redus de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor.

Declasarea bunurilor culturale mobile are loc la cererea titularilor drepturilor de proprietate sau din oficiu, în următoarele cazuri

Declasarea urmează procedura stabilită la clasare.

Ordinul de declasare este luat în evidența Inventarului patrimoniului cultural național mobil, procedându-se la radierea bunului respectiv din inventarul prevăzut la art. 15 alin. (1) .

Ordinul de declasare se comunică în scris proprietarului, titularului altor drepturi reale, precum și titularului dreptului de administrare, după caz.

Ordinul de clasare, de declasare sau de trecere dintr-o categorie în alta a patrimoniului cultural național a unui bun cultural mobil poate fi contestat de proprietarul sau de titularul dreptului de administrare la Ministerul Culturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Ministerul Culturii este obligat să soluționeze contestația în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia.

În cazul în care proprietarul sau titularul dreptului de administrare este nemulțumit de răspunsul la contestația adresată Ministerului Culturii, el se poate adresa, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, instanțelor judecătorești competente.

Bunurile culturale mobile proprietate publică, aflate în patrimoniul unor companii naționale, societăți naționale sau altor societăți cu capital integral ori majoritar de stat, care se privatizează, vor fi supuse procedurii de clasare înainte de declanșarea procesului de privatizare.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului sau, după caz, autoritatea publică centrală ori locală care privatizează o persoană juridică din cele prevăzute la alin. (1) are obligația de a anunța, cu 30 de zile înainte, declanșarea procedurii de privatizare, în scris, serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii în a cărui rază teritorială își are sediul societatea.

În termen de 10 zile de la data înregistrării comunicării prevăzute la alin. (2) , serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii va verifica la persoana juridică în curs de privatizare bunurile culturale mobile susceptibile de a fi clasate și, dacă va fi cazul, va declanșa procedura de clasare.

Bunurile culturale mobile clasate ca urmare a situației prevăzute în prezentul articol vor fi date în administrarea unei instituții publice specializate, desemnate de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor.