LEGE Nr. 106 din 25 septembrie 1996 Legea protecţiei civile

Protecția civilă este o componenta a apărării naționale și cuprinde ansamblul măsurilor adoptate și activităților desfășurate în scopul asigurării protecției populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre.

Atribuțiile protecției civile sunt

Măsurile organizatorice și de pregătire pentru protecția civilă se stabilesc, din timp de pace, și se intensifica la proclamarea stării de asediu, de urgenta, la declararea mobilizării sau a stării de război. Organizarea și coordonarea unitară a activităților de intensificare a măsurilor de protecție civilă în situații excepționale se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.

Ministerele, autoritățile administrației publice centrale de specialitate, ale administrației publice locale, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de forma de proprietate a acestora, răspund de executarea măsurilor de protecție civilă, stabilite prin prezenta lege, fiecare în domeniul sau de activitate. Ori de cîte ori prevederile prezentei legi se referă la județe, municipii, sectoare, orașe și comune se înțelege autoritățile administrației publice locale de la nivelul respectiv.

Cetățenii români au dreptul și obligația de a participa la activitatea de pregătire în vederea cunoașterii și aplicării regulilor și măsurilor de protecție civilă.

Măsurile de protecție a populației și a bunurilor materiale se organizează în raport cu clasificarea pentru protecția civilă a localităților, a autorităților administrației publice, a instituțiilor publice și a agenților economici, stabilită prin norme tehnice elaborate de Comandamentul protecției civile.

Protecția civilă se organizează, din timp de pace, la ministere și la celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, la județe, localități, instituții publice și agenți economici, pe principiul administrativ-teritorial și al locului de muncă.

Structura organizatorică a protecției civile cuprinde: șefi de protecție civilă, Comandamentul protecției civile, inspectorate, comisii, unități, subunitati și formațiuni. Structurile prevăzute la alin. 1 fac parte din forțele de protecție și nu se includ în efectivele forțelor armate.

Șeful protecției civile în România este primul-ministru. Acesta conduce activitatea de protecție civilă prin ministrul apărării naționale. Coordonarea generală a protecției civile pe întreg teritoriul tarii și exercitarea controlului se realizează de Comandamentul protecției civile care funcționează ca organ de specialitate al ministrului apărării naționale. Comandamentul protecției civile cuprinde inspectoratele județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, unitățile, subunitatile și formațiunile militare de protecție civilă existente pe timp de pace sau care se completează și se înființează la mobilizare.

Șefii protecției civile de la autoritățile administrației publice, instituțiile publice și agenții economici sunt conducătorii acestora. Șefii protecției civile conduc activitatea de specialitate prin inspectori de protecție civilă. În plan teritorial, prefectii și primării, ca șefi ai protecției civile, conduc, îndrumă și controlează realizarea măsurilor de protecție civilă la toate localitățile, instituțiile publice și agenții economici din unitățile administrativ-teritoriale respective.

La ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, orașe, comune, instituții publice și agenți economici cu peste 100 de angajați, se organizează comisii de protecție civilă conduse de un inspector de specialitate. Acestea se organizează și la instituții publice și la agenți economici importanti, care au sub 100 de angajați, care se stabilesc de către inspectoratele de protecție civilă. Inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Apărării Naționale din unitățile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcționarea, precum și structura acestora se aproba de ministrul apărării naționale, la propunerea comandantului Comandamentului protecției civile.

Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, municipiile, orașele, instituțiile publice și agenții economici cu peste 500 de angajați, precum și agenții economici clasificati din punct de vedere al protecției civile, sunt obligați sa prevadă în statele de funcțiuni și sa încadreze inspectori de protecție civilă, cu avizul Comandamentului protecției civile, al inspectoratelor de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia. La municipiile reședința de județ, funcția de inspector de protecție civilă se încadrează cu ofițer activ de specialitate. La municipii, orașe, precum și la agenții economici cu peste 3.000 de angajați, pentru activitatea de protecție civilă se încadrează personal tehnic de specialitate ajutator, salarizat de unitatea respectiva. La comune, instituții publice și agenți economici care nu se regăsesc în alin. 1, funcția de inspector de protecție civilă se asigura prin cumul de funcții. Funcția de inspector de protecție civilă se include în nomenclatorul de meserii.

Comisiile de protecție civilă de specialitate se organizează la autoritățile publice județene, municipale și de sector. Personalul acestora, pe lângă atribuțiile ce îi revin potrivit funcțiilor ce le ocupa, îndeplinește și sarcini de protecție civilă. Comisiile de protecție civilă de specialitate se constituie pe următoarele domenii: evacuare, transmisiuni-alarmare, protecție-adăpostire, deblocare-salvare, energetic, antichimic, medical, de mediu, sanitar-veterinar, drumuri și poduri, informatica, agricultura și alimentație, logistica, transport și altele. Șefii comisiilor de protecție civilă de specialitate fac parte din comisia judeteana, respectiv comisia municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor. Pentru menținerea ordinii și asigurarea pazei, a prevenirii și stingerii incendiilor, în situațiile prevăzute de prezenta lege, se va coopera cu organele specializate ale Ministerului de Interne.

Unitățile, subunitatile și formațiunile de protecție civilă se constituie, din timp de pace, la: centralele nuclearo-electronice, combinatele chimice sau la alte obiective economice care constituie surse potențiale de risc nuclear, chimic sau biologic, în raport cu importanța acestora. Completarea cu militari în termen, voluntari sau militari care își satisfac stagiul militar alternativ se asigura prin structurile specializate ale Ministerului Apărării Naționale. Unitățile, subunitatile și formațiunile de protecție civilă se înființează și se completează la mobilizare, în raport cu planurile întocmite în acest scop.

Formațiunile de protecție civilă sunt forte specializate de intervenție care participa la limitarea și la înlăturarea urmărilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor. Formațiunile de protecție civilă se organizează la autoritățile administrației publice, instituții publice și agenți economici, cu persoane fără obligații militare, după cum urmează

Formațiunile de protecție civilă se pot constitui, în raport cu nevoile protecției civile, pe specialitatile: observare-cercetare, transmisiuni-alarmare, energetic, protecție-adăpostire, deblocare-salvare, instalații, drumuri și poduri, protecție antichimica și a mediului, medical, sanitar-veterinar, pirotehnic, logistica, transport și altele.

Formațiunile de protecție civilă se încadrează cu persoane apte de muncă, bărbați în vârsta de la 18 la 60 de ani și femei, de la 18 la 55 de ani, persoane fără obligații militare și persoane cu obligații militare, mobilizate la locul de muncă.

Conducerea activităților de protecție civilă se realizează de Comandamentul protecției civile, prin rețeaua punctelor de comanda, care se asigura, din timp de pace, la nivelul autorităților administrației publice centrale de specialitate, la cele județene, municipale, de sectoare, orășenești, alte localități importante, precum și la instituții publice și agenți economici. CAP.3 Pregătirea pentru protecția civilă

Pregătirea pentru protecția civilă se executa pe categorii de personal și funcții. Planurile, programele, formele și durata pregătirii se stabilesc de Comandamentul protecției civile și se aproba de șeful protecției civile din România. La pregătirea pentru protecția civilă participa șefii protecției civile, inspectoratele, comisiile, unitățile și formațiunile de protecție civilă, formațiunile sanitar-voluntare de Cruce Roșie, formațiunile civile de pompieri, alte formațiuni, salariați din instituții publice și agenți economici, studenții, elevii, alte categorii de cetățeni, precum și personalul civil al forțelor armate.

Comandamentul protecției civile și inspectoratele de protecție civilă organizează, periodic, exercitii și aplicații de protecție civilă și de intervenții la dezastre. La aceste activități participa forțele și mijloacele de protecție civilă, precum și comisiile de apărare împotriva dezastrelor.

Șefii protecției civile, personalul din inspectorate, comisiile și comandantii formatiunilor de protecție civilă executa, o dată la 2-4 ani sau ori de cîte ori este nevoie, cursuri sau convocări de pregătire, cu scoatere din producție, cu o durată de 5-25 de zile lucrătoare, organizate de Comandamentul protecției civile sau de inspectoratele de protecție civilă județene și al municipiului București. Aceste cursuri se vor desfășura în Centrul de perfecționare a pregătirii cadrelor din protecția civilă, precum și în centrele de pregătire în domeniul protecției civile zonale, județene și al municipiului București.

Studenții și elevii executa pregătirea pentru protecția civilă prin teme specifice cuprinse în programele de învățământ, stabilite de Comandamentul protecției civile împreună cu Ministerul Învățământului.

Pregătirea personalului încadrat în protecția civilă, în alte forme organizatorice decît cele prevăzute la art. 21, este obligatorie și se desfășoară în timpul sau, după caz, în afară programului de lucru, conform hotărârii conducătorului unităților ai căror angajați sunt.

Prevenirea populației și protecția acesteia și a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor convenționale, nucleare, biologice, chimice sau a dezastrelor se asigura printr-un ansamblu de măsuri, constind din: înștiințare și alarmare, evacuare, adăpostire, protecție antichimica și biologica, mascare, camuflare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice.

Înștiințarea este activitatea de transmitere a mesajelor despre pericolul atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice sau biologice și al dezastrelor, la autoritățile administrației publice și inspectoratele de protecție civilă, în scopul evitării surprinderii, alarmarii, adapostirii populației și protecției unor bunuri materiale. Înștiințarea se asigura de Comandamentul protecției civile și de inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, pe baza datelor primite de la Statul Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, Statul Major al Marinei Militare, marile unități și unitățile subordonate acestora, precum și de la alte surse de informare.

Alarmarea este activitatea prin care se avertizeaza populația despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice, biologice, precum și al dezastrelor, în scopul trecerii de îndată și în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecție și de intervenție.

Înștiințarea și alarmarea se realizează prin mijloace speciale de înștiințare și alarmare, prin sistemul de telecomunicații teritoriale, prin stații radio și radiotelefoane, prin studiourile și stațiile de radiodifuziune și de televiziune, indiferent de forma de proprietate a acestora și prin alte mijloace. Mijloacele de alarmare specifice se instaleaza în locurile stabilite de inspectoratele de protecție civilă.

În cazul unui atac aerian iminent, atunci când nu s-a declarat stare de război, primele mesaje de prealarma și de alarma se transmit cu aprobarea ministrului apărării naționale.

În scopul verificării sistemului de înștiințare și alarmare din localități, instituții publice și agenți economici, periodic se executa exercitii de alarmare publică. Pentru avertizarea populației, folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea sefilor protecției civile de la localitățile, instituțiile publice sau de la agenții economici afectați.

În cazul atacurilor sau al dezastrelor se executa evacuarea, pe baza planurilor întocmite în acest scop.

Pentru organizarea și conducerea acțiunilor de evacuare se constituie Comisia centrala de evacuare, condusă de secretarul general al Guvernului, din care fac parte secretari de stat și conducatori ai autorităților din administrația publică implicata. Comisia își constituie un secretariat tehnic permanent condus de comandantul Comandamentului protecției civile. În teritoriu se constituie comisii județene, respectiv a municipiului București, pentru evacuare, conduse de subprefecți, Comisiile de evacuare își constituie secretariate tehnice permanente, conduse de către șefii inspectoratelor de protecție civilă județene și al municipiului București. Principiile evacuarii, structura, componenta, atribuțiile specifice și modul de finanțare a comisiilor de evacuare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Trecerea la executarea acțiunii de evacuare pe timp de război se hotărăște de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea ministrului apărării naționale.

Protecția prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii cetățenilor împotriva atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor și se asigura prin lucrări special construite ca puncte de comanda și adaposturi de protecție civilă, precum și în subsolul clădirilor și în alte spații care se amenajeaza în acest scop, potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Comandamentul protecției civile. Adăposturile de protecție civilă pot fi publice, ale agenților economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanțare a investiției respective. Adăposturile de protecție civilă, aflate în administrarea organelor administrației publice locale, sunt adaposturi publice gestionate de consiliile locale.

Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice, agenții economici, precum și proprietarii de imobile cu destinație locativă, au obligația sa prevadă la noile investiții în construcție sau la extinderile imobilelor existente adaposturi de protecție civilă, potrivit instrucțiunilor și normelor tehnice aprobate de ministrul apărării naționale. Cheltuielile pentru aceste lucrări se suporta de către proprietarii investiției respective și nu pot depăși 5% din valoarea de construcții-montaj a acestora. La eliberarea autorizației de construcție se obțin, obligatoriu, și avizele Comandamentului protecției civile, inspectoratelor de protecție civilă județene sau al municipiului București, după caz, care se eliberează în condițiile stabilite prin instrucțiuni de specialitate. Taxele aferente eliberării avizelor se stabilesc de comun acord cu consiliul local, potrivit legii.

Proiectarea, construirea și amenajarea punctelor de comanda și a adaposturilor de protecție civilă se realizează pe baza normelor și instrucțiunilor tehnice, aprobate de șeful protecției civile, ținând seama de importanța localităților, a instituțiilor publice și a agenților economici.

În timp de pace, adăposturile de protecție civilă se pot da în folosință pentru alte nevoi, cu avizul Comandamentului protecției civile, inspectoratelor de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, după caz, cu obligația de a fi menținute în permanenta stare de funcționare și a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore. Adăposturile amenajate ca puncte de comanda nu pot primi alta destinație.

Trecerea la construirea adaposturilor și amenajarea altor spații de adăpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face o dată cu punerea în aplicare a acestora.

Protecția antichimica a populației reprezintă acțiunea de ocrotire a cetățenilor împotriva contaminarii radioactive, chimice sau biologice și se asigura prin mijloace speciale de protecție individuală, colectivă și prin alte măsuri tehnice și organizatorice, care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic. Agenții economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligația de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire și de protecție necesare, de a asigura înștiințarea autorităților publice, alarmarea și protecția populației afectate.

La acțiunile de limitare și inlaturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor participa unități militare și formațiuni de protecție civilă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unități și formațiuni militare ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, în funcție de misiunile și situația acestora, formațiuni civile de pompieri, formațiuni sanitar-voluntare, alte formațiuni, angajați, studenți, elevi și alți cetățeni apți de muncă.

Organizarea, conducerea, principiile de întrebuințare a inspectoratelor, comisiilor, unităților militare și formatiunilor de protecție civilă, în acțiunea de limitare și inlaturare a urmărilor atacurilor sau a dezastrelor, precum și a planurilor operative întocmite în acest scop, se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni de specialitate, elaborate de Comandamentul protecției civile și aprobate de șeful protecției civile din România.

Asanarea terenului și neutralizarea de muniții rămase neexplodate se executa de către subunitatile specializate și specialiști ai Comandamentului protecției civile și inspectoratelor de protecție civilă județene sau al municipiului București.

Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici, precum și cetățenii care iau cunoștința de existenta munițiilor rămase neexplodate au obligația sa anunțe, de îndată, organul de poliție cel mai apropiat sau inspectoratul de protecție civilă, în vederea executării lucrărilor de asanare a terenului de munitiile rămase neexplodate.

Munitiile se distrug în poligoane ale Ministerului Apărării Naționale sau pe terenuri puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, pe a căror rază administrativ-teritorială se executa lucrări de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniției se amenajeaza potrivit instrucțiunilor și normelor tehnice specifice, elaborate de Comandamentul protecției civile, cu respectarea stricta a factorilor de mediu. Autoritățile administrației publice locale sau, după caz, instituțiile publice și agenții economici asigura subunitatii militare, care executa asanarea terenului de munitiile rămase neexplodate, accesul în teren, mina de lucru auxiliara, mijloace de transport, materiale, asistența sanitară, precum și cazarea și hranirea efectivelor necesare lucrărilor de asanare.

Materialele explozive și mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniției rămase neexplodate se pun la dispoziția specialiștilor pirotehnicieni, la cererea Comandamentului protecției civile și a inspectoratelor de protecție civilă județene și al municipiului București, de către Ministerul Apărării Naționale și de organele de poliție teritoriale, după caz. Contravaloarea materialelor explozive și a mijloacelor de aprindere se suporta de Ministerul Apărării Naționale.