HOTĂRÎRE nr. 615 din 30 septembrie 1992 privind aprobarea Regulamentului de apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și a Normativului-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și gheturilor

Se aprobă Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și gheturilor, care fac parte integrantă din prezenta hotărîre.

Coordonarea la nivel național a activităților de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se fac prin Comisia Centrala de Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, constituită din reprezentanții cu drept de decizie numiți de ministere și de alte autorități ale administrației publice centrale interesate. Aceasta își desfășoară activitatea pe lîngă Ministerul Mediului. Președintele Comisiei Centrale de Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice este ministrul mediului, care este împuternicit sa aprobe componenta nominală a comisiei, pe baza propunerilor unităților care fac parte din structura acesteia. Comisia Centrala de Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice conlucreaza permanent și se subordonează, în caz de calamitati și catastrofe, apărării civile din cadrul Ministerului Apărării Naționale, conform art. 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 531 din 4 septembrie 1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă.

La ministere și alte autorități ale administrației publice centrale interesate se vor constitui din personalul existent comandamente proprii, care vor acționa în situații de inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice.

În teritoriu, activitatea de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se coordonează de prefecți și primari, care constituie în acest scop, din personalul existent, fără cheltuieli suplimentare de personal, comisii de apărare județene, municipale, orășenești și comunale, iar la obiective și sisteme hidrotehnice se organizează comandamente locale de apărare.

Cheltuielile pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare conform normativului anexat, cele pentru acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice vor fi prevăzute și finanțate din bugetul de stat, bugetele locale și din surse proprii ale agenților economici interesați. Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii și Alimentației, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele consiliilor județene sau, după caz, locale. Materialele și mijloacele de apărare create în baza "Normativului-cadru de dotare", casate sau ieșite din uz, vor fi valorificate conform normelor legale în vigoare.

În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui județ, în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice, nu sînt suficiente, pentru combaterea acestora, ele vor fi suplimentate din fondurile prevăzute în bugetul de stat.

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri se abroga H.C

Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice reprezintă o activitate de interes național, datorită implicatiilor negative sociale, economice și ecologice pe care acestea le pot produce.

Fac obiectul prezentului regulament inundatiile de origine naturala, cum sînt revarsarile cursurilor de apa datorate creșterii debitelor sau a blocajelor de gheturi, inundatiile provocate de accidente la construcțiile hidrotehnice, precum și următoarele fenomene meteorologice periculoase: ploi torentiale, ninsori abundente, furtuni și viscol, depuneri de gheața, chiciura sau polei, ingheturi timpurii sau tirzii și grindina.

Apărarea împotriva inundațiilor se realizează prin lucrări hidrotehnice cu rol de apărare și prin măsuri preventive, acțiuni operative în perioadele de inundații și prin măsuri de refacere după trecerea acestora. Apărarea împotriva fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează prin măsuri preventive, precum și de intervenție operativă după declanșarea acestor fenomene, în vederea reducerii efectelor negative sociale, economice și ecologice ale acestora.

Organizarea, coordonarea și controlul activităților de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează prin Comisia Centrala de Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, organizată pe lîngă Ministerul Mediului.

În teritoriu, apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează prin comisii județene, municipale, orășenești și comunale de apărare, precum și prin comandamentele locale de apărare organizate la obiectivele economice care pot fi afectate.

Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar în baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, elaborate la nivel bazinal, județean, municipal, orasenesc și comunal, precum și la nivelul comandamentelor obiectivelor sociale și economice periclitate.

Pentru asigurarea continuității activităților de apărare, fiecare comisie de apărare își organizează un secretariat tehnic permanent, constituit pe domenii specifice pentru inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice.

Sistemul informațional hidrometeorologic consta în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor hidrometeorologice, precum și în transmiterea acestora conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare, a prognozelor, avertizarilor și alarmarilor la factorii implicați în acțiunile de apărare, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare. Pentru acestea se folosesc: măsurătorile punctuale din rețeaua hidrometeorologica, sistemele globale de teledetectie cum sînt radarele, satelitii, precum și procedeele de prognoza hidrometeorologica, astfel încît să se asigure prevederea anticipata a fenomenelor periculoase care se pot produce.

În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informațional cuprinde, de asemenea, datele și măsurile care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere rezultind din modul de exploatare a acestora în perioadele critice. Transmiterea acestor informații constituie o obligație a organelor de exploatare, indiferent de deținător, și se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional, aprobată prin planurile de apărare respective.

Conținutul de detaliu al informațiilor, prognozelor și avertizarilor, pragurile critice, frecventa transmiterii, unitățile la care se transmit, precum și deciziile operative de la comisiile de apărare se stabilesc prin instrucțiuni elaborate de unitățile de profil și aprobate de Comisia Centrala de Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului.

Obiectivele sociale și economice periclitate, precum și cele care administrează construcții hidrotehnice au obligația să asigure instalarea și exploatarea dispozitivelor hidrometeorologice necesare cunoașterii și precizarii sistemului de marimi caracteristice locale și asigurarea corelării acestora cu cele zonale. Întreținerea și exploatarea acestor dispozitive se fac în conformitate cu instrucțiunile legale aprobate de comisia centrala, iar transmiterea valorilor se asigura de consiliile locale ale localităților pe raza cărora sînt instalate și de conducerile obiectivelor economice.

Pentru asigurarea transmiterii informațiilor, prognozelor și avertizarilor de la unitățile hidrometeorologice la comisiile de apărare și la comandamentele locale, se vor stabili din timp, prin planurile operative de apărare, mijloacele de telecomunicație ce vor fi folosite, la care se va asigura permanenta. La județe, municipii, orașe și comune, permanenta va fi asigurata la secretariatele tehnice permanente ale comisiilor de apărare, prin grija prefecților și primarilor respectivi, iar la obiectivele sociale și economice periclitate, prin grija conducerilor acestora. Pentru asigurarea fluxului informațional operativ-decizional între comisiile județene, municipale, orășenești și comunale de apărare și obiectivele periclitate, președinții acestora pot folosi, în mod excepțional, mijloacele de telecomunicații ale unităților de apărare civilă, de poliție, militare etc. și alte mijloace de telecomunicații disponibile. Pentru avizarea obiectivelor situate în aval de construcțiile hidrotehnice se vor folosi sisteme complexe de alarmare, stabilite în conformitate cu anexa nr. 7 la prezentul regulament. Informațiile privind inundatiile grave, accidente la baraje și fenomene meteorologice deosebit de periculoase se transmit și la comandamentele apărării civile județene

Se stabilesc două categorii de marimi caracteristice de apărare împotriva inundațiilor

În cazul pericolului de inundații prin aglomerarea gheturilor și revarsarea apelor, se stabilesc 2 valori caracteristice

Valorile caracteristice zonale și locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte și orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare se pune de acord cu unitățile hidrometeorologice bazinale și se reactualizează în anexele planurilor de apărare, la toate nivelurile

Planurile de apărare constituie documentații tehnice, care se întocmesc o dată la 5 ani, prin grija conducătorilor obiectivelor sociale și economice periclitate, primarilor și prefecților, precum și a conducătorilor filialelor Regiei Autonome "Apele Române" pentru bazinele hidrografice aferente acestora. Conținutul planurilor de apărare la toate nivelurile este redat în anexele nr. 1-4 la prezentul regulament. Planurile de apărare se completează anual cu modificările survenite. Modificările operate în planurile județene și bazinale se vor comunică și la Comisia Centrala de Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice. Planurile de apărare se întocmesc cu asistența tehnica a unităților teritoriale de gospodărire a apelor și se aproba conform precizărilor din anexele la prezentul regulament.

Planurile de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în aval de construcțiile hidrotehnice, pentru cazurile de avariere la acestea, se întocmesc prin grija unităților de exploatare, conform conținutului din anexa nr. 7 la prezentul regulament.

Planurile de apărare împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase se întocmesc de comisiile și comandamentele locale de apărare, pe fenomene caracteristice definite la art. 2, cu sprijinul unităților de profil (agricole, rutiere, feroviare, electroenergetice, telecomunicații etc.) conform anexei nr. 8 la prezentul regulament.

Planurile de apărare prevăzute la art. 17 și 18 se reactualizează periodic, în funcție de modificările survenite la obiective și în dotările cu mijloacele de alarmare și de intervenție

Prefectii, primării și agenții economici care au obiective ce pot fi afectate de inundații și fenomene meteorologice periculoase, precum și deținătorii lucrărilor hidrotehnice au obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective cu forte și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot aparea. În acest scop, se constituie formații de apărare nominalizate, înzestrate cu mijloace și materiale de intervenție, potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare operativă împotriva inundațiilor și gheturilor.

Formatiile de apărare vor fi instruite de către specialiști din comisiile locale de apărare, pe categorii de fenomene hidrometeorologice periculoase, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de apărare, inclusiv în cazul accidentelor la construcțiile hidrotehnice. Periodic, comisiile și comandamentele de apărare vor organiza simulari de fenomene hidrometeorologice periculoase și de avarii la construcții hidrotehnice și vor efectua exercitii aplicative pentru verificarea pregătirii formatiilor și pentru buna funcționare a sistemelor de avertizare-alarmare, precum și de folosire a mijloacelor și materialelor de intervenții.

Agenții economici deținători de obiective inundabile și de lucrări hidrotehnice vor efectua verificări periodice, în special înaintea perioadelor de inundații sau gheturi, în vederea asigurării condițiilor tehnice și functionale corespunzătoare. Se vor verifica functionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsura și control, a comportării construcțiilor, precum și buna funcționare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicație și a surselor de energie de rezerva. De asemenea, se va verifica existenta materialelor și mijloacelor de intervenție, modul în care sînt depozitate și se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcții. Comisiile locale de apărare și Comisia Centrala de Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice vor efectua verificări, prin sondaj, ale situațiilor obiectivelor hidrotehnice conform celor specificate anterior, dispunind măsuri obligatorii pentru administrația acestor obiective.

În cazul prognozarii depășirii valorilor caracteristice de apărare sau la atingerea intempestiva a acestor valori, unitățile hidrometeorologice și de exploatare a construcțiilor hidrotehnice, comisiile și comandamentele locale de apărare iau următoarele măsuri, conform atribuțiilor lor