HOTĂRÎRE Nr. 261 din 8 iunie 1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 și 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcții
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Anexa nr. 2
REGULAMENT privind stabilirea categoriei de importanța a construcțiilor
Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanța a construcțiilor, în scopul aplicării diferențiate a sistemului calității, conform legii.
Construcțiile reprezintă lucrările concepute și executate pentru îndeplinirea unor funcții economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regula, în raport cu necesitatea de adaptare la condițiile locale de teren și mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de muncă și cu materialele inglobate.
Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcțiilor noi sau existente.
Construcțiile se încadrează, după importanța lor, în următoarele categorii
de importanța globală, denumite curent categorii de importanța, care privesc întreaga construcție, sub toate aspectele
de importanța specifice, denumite clase de importanța, care privesc întreaga construcție sau părți ale acesteia, sub anumite aspecte.
Categoriile de importanța a construcțiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de realizarea exigențelor esențiale, ținând seama de următoarele aspecte
implicarea vitala a construcțiilor în societate și natura (gradul de risc sub aspectul siguranței etc.)
implicarea funcțională a construcțiilor în domeniile socioeconomice, în mediul construit și în natura (destinația, modul de utilizare s.a.)
caracteristici proprii construcțiilor (complexitatea, considerentele economice s.a.).
Categoriile de importanța care se stabilesc pentru construcții sunt
construcții de importanța excepționala (A)
construcții de importanța deosebită (B)
construcții de importanța normală (C)
construcții de importanța redusă (D). În anexa 2 a) se prezintă lista exemplificativa cu încadrarea unor construcții în categorii de importanța.
Categoria de importanța se stabilește de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente. Pentru fiecare construcție se stabilește o singura categorie de importanța și aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția (autorizația de construire, proiectul de execuție, cartea tehnica a construcției, documentele de asigurare s.a.).
Clase de importanța se stabilesc prin reglementări tehnice și au la baza criterii specifice.
Clasele de importanța se corelează cu categoriile de importanța de către proiectant la construcțiile noi/sau de către expertul tehnic atestat, la construcțiile existente, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului calității.
Categoria și clasa de importanța stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decît la schimbarea destinației sau în alte condiții care impun aceasta, prin documentații motivate.
Investitorii sau proprietarii pot sa prevadă prin clauze contractuale cu proiectantii unele exigente esențiale sau alte cerințe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanța a construcției.
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Roman de Informații vor adopta prevederile prezentului regulament la fondul construit aflat în administrare și prin ordine ale ministrilor apărării naționale, de interne și al directorului Serviciului Roman de Informații vor stabili proceduri pentru încadrarea în categorii și clase de importanța, conform legii.
Anexa nr. 2 (2)
a) CATEGORII DE IMPORTANȚA A CONSTRUCȚIILOR - Lista exemplificativa - I. Categoria de importanța A - Construcții de importanța excepționala 1. Construcții cu funcțiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implica riscuri majore pentru societate și natura, pe zone foarte extinse. Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval. 2. Construcții cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu. Exemple: ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial. II. Categoria de importanța B - Construcții de importanța deosebită 1. Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implica riscuri majore pentru societate și natura, pe zone limitate. Exemple: construcții din industria chimica; cai ferate, șosele, poduri, porturi și aeroporturi de interes național; baraje pentru acumulari mari de apa; construcții social - culturale cu aglomerari mari de oameni; stații de emisie de radio și televiziune. 2. Construcții de valoare deosebită de patrimoniu sau care adapostesc asemenea valori. Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive și biblioteci de importanța naționala. III. Categoria de importanța C - Construcții de importanța normală 1. Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implica riscuri majore pentru societate și natură. Exemple: clădiri de locuințe cu mai mult de doua niveluri; construcții industriale și agrozootehnice curente; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanța A și B. 2. Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu. Exemple: clădiri de cult; muzee de importanța locală. IV. Categoria de importanța D - Clădiri de importanța redusă Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni. Exemple: clădiri de locuințe parter și un etaj; dependințe gospodărești; construcții provizorii
Anexa nr. 3
REGULAMENT privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor
Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor sunt componente ale sistemului calității în construcții.
Prezentul regulament stabilește cadrul general pentru desfășurarea acestor activități, se aplică tuturor categoriilor de construcții și sunt obligatorii pentru toți factorii implicați (investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori) pe toată durata de existenta a acestor construcții.
Urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp reprezintă acțiuni distincte sistematice și complementare astfel
urmărirea comportării construcțiilor se face în vederea menținerii exigențelor esențiale
realizarea interventiilor în timp asupra construcțiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire.
a) .
Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor este de două categorii
urmărirea curenta
urmărirea specială. Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant, în funcție de categoria de importanța a construcțiilor și se consemnează în cartea tehnica a construcțiilor prin grija proprietarului. Urmărirea curenta
Urmărirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date privind starea tehnica a construcției, care, corelata cu activitatea de întreținere și reparații, are ca obiectiv menținerea construcțiilor la parametrii proiectati.
Urmărirea curenta are caracter permanent și se realizează asupra tuturor construcțiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanții săi autorizați. Constatările făcute în cadrul acțiunii de urmărire curenta se înregistrează în cartea tehnica a construcției de factorii menționați mai sus, iar în cazul constatării unor degradari se stabilesc măsurile de intervenții în timp.
Urmărirea curenta se realizează prin examinare vizuala directa, cu mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnica și a reglementărilor tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări și de construcții.
La construcțiile la care s-a depășit durata de serviciu, se schimba destinația sau condițiile de exploatare. La acestea și la cele la care se constata deficiente semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc măsurile necesare.
În cadrul urmăririi curente, la apariția unor degradari ce se considera ca pot afecta exploatarea în condiții de siguranță a construcției, proprietarul va solicita o consultanța de specialitate (în vederea instruirii urmăririi extinse, conform reglementărilor tehnice în vigoare). Urmărirea specială
Urmărirea specială este o activitate sistematica și cuprinde investigații specifice, suplimentare față de urmărirea curenta, asupra unor parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care construcția a fost proiectata.
Urmărirea specială se instituie la: - construcții noi de importanța deosebită sau excepționala, stabilită prin proiect
construcții în exploatare cu evoluție periculoasa (sau care au suferit avarii) stabilită în urma unei expertize.
Urmărirea specială se realizează pa baza de proiect de către personal tehnic de specialitate. Urmărirea specială nu exclude urmărirea curenta. Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnica a construcției. Obligații și raspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor
Obligații și raspunderi ale investițiilor
stabilesc împreună cu proiectantul acele construcții care se supun urmăririi speciale, asigura întocmirea proiectului și predarea lui la proprietari și comunică întocmirea lui la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului
comunică proprietarilor, care preiau construcțiile, obligațiile care le revin în cadrul urmăririi speciale.
Obligații și raspunderi ale proprietarilor
răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, sub toate formele, angajează după caz responsabili autorizați, comanda expertizarea construcțiilor în cazurile prevăzute la art. 9 și art. 12, comanda proiectul de urmărire specială și comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului
la înstrăinarea sau închirierea construcțiilor, stipulează în contracte îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora.
Obligații și raspunderi ale proiectanților
stabilesc împreună cu investitorul și/sau proprietarul acele construcții care sunt supuse urmăririi speciale
elaborează, pe baza unei comenzi, documentațiile tehnice pentru urmărirea curenta și proiectul de urmărire specială.
Executanții au obligația să efectueze urmărirea curenta a construcțiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului și sa protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, până la recepția acestora, după care acestea se vor preda proprietarului.
Administratorii și utilizatorii răspund de realizarea obligațiilor contractuale cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării în exploatarea a construcțiilor.
Persoanele care efectuează urmărirea curenta și urmărirea specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, au următoarele obligații și raspunderi
să aibă o pregătire tehnica în construcții, cel puțin de nivel mediu iar cei care efectuează urmărirea specială să fie autorizați de Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului
sa cunoască cartea tehnica a construcției și sa țină la zi jurnalul evenimentelor
să efectueze urmărirea curenta, iar pentru urmărirea specială supraveghează aplicarea programelor și proiectelor întocmite în acest sens.