HOTĂRÂRE nr. 245 din 4 martie 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Navele aflate în porturi pot pleca în voiaj numai după obținerea permisului de plecare eliberat de căpitănia de port.
Permisul de plecare se eliberează cu condiția ca nava sa fi obținut, după caz, acceptul de la toate autoritățile competente, să depună permisul de intrare în port completat cu toate datele referitoare la operațiunile de încărcare/descărcare efectuate de nava și un exemplar vizat de vama al manifestului mărfurilor și sa ridice certificatele și documentele navei.
După obținerea permisului de plecare navele pot începe manevra de plecare numai cu aprobarea centrelor de supraveghere, management și dirijare a traficului naval sau a căpităniei portului, după caz.
Pentru navele fluviale care efectuează voiaje între porturile românești regulile privind sosirea și plecarea acestora în și din porturi se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.
Comandantul navei care, după ce a primit actele de plecare, prelungește staționarea navei în port mai mult de 24 de ore trebuie să le depună din nou la căpitănia portului, unde vor rămâne până la plecarea efectivă, când se va face mențiune pe permisul de plecare despre aceasta întârziere.
La solicitare sau din oficiu, după caz, capitaniile de port vor constata prin procese-verbale și vor elibera la cerere certificate, duplicate sau copii de pe acestea, în situațiile când exista sesizări cu privire la: a) avarii la nava, marfa, cheiuri și instalații portuare
întârzieri în operațiuni, timp nefavorabil, cazuri de forta majoră
eventuale accidente navale, precum și poluari
avarii ale sistemului de semnalizare al portului.
Pentru prestațiile efectuate cu privire la operațiunile de dirijare, supraveghere și control, cat și pentru alte prestații ANR percepe tarifele stabilite prin dispozițiile legale.
Pentru creanțele ANR al căror debitor este armatorul unei nave capitaniile de port au dreptul de a refuza eliberarea documentelor navei și a permisului de plecare până la plata efectivă a acestora sau până la depunerea unor garanții suficiente.
Interdicția de plecare a navei operează din momentul depunerii de către nava sau agentul acesteia a avizului de plecare.
Capitaniile vor retine documentele navelor la solicitarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări, în condițiile legii.
Nava cu actele la bord și gata de plecare nu mai poate fi reținută. Se considera ca nava este gata de plecare din momentul în care comandantul are la bord certificatele și documentele navei, precum și permisul de plecare, eliberate de căpitănia portului.
Activitatea de căutare și salvare în apele naționale navigabile se desfășoară sub coordonarea ANR.
În marea teritorială și în porturile maritime activitatea de căutare și salvare este coordonata de centrul de coordonare organizat în cadrul ANR.
Coordonarea operațiunilor de intervenție în caz de evenimente, sinistru sau calamitati naturale pe căile navigabile interioare și în porturile situate pe acestea revine căpitanului-șef al portului din zona.
Pentru desfășurarea în bune condiții a activităților de căutare și salvare prevăzute la art. 97 , ANR va elabora planurile și instrucțiunile privind conducerea acestor activități.
Planurile și instrucțiunile de conducere prevăzute la alin. (1) se aproba de minister.
În conformitate cu planurile și instrucțiunile de conducere a activităților de căutare și salvare a persoanelor, navelor și aeronavelor, prevăzute la art. 98 , ANR va face publice frecventele și stațiile radio, precum și numerele de telefon la care se receptioneaza apelurile de urgenta.
ANR va încheia protocoale de lucru cu toate instituțiile și agenții economici care prin activitatea, dotările și atribuțiile lor pot asigura desfășurarea în condiții de eficienta maxima a operațiunilor și a exercițiilor de căutare și salvare, acestea având obligația sa participe în orice situație la astfel de activități potrivit legii.
Asistența și salvarea persoanelor, navelor și aeronavelor, aflate în pericol pe mare sau în apele naționale navigabile, se desfășoară în conformitate cu prevederile legislației naționale și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
În timpul desfășurării operațiunilor de căutare și salvare care se desfășoară în marea teritorială sau în porturile maritime dispozițiile directorului general al ANR, ale reprezentanților acestuia și ale operatorilor din centrul de coordonare sunt obligatorii pentru toți cei implicați.
În afară celor cu care a încheiat protocoale de lucru potrivit art. 99 alin. (2) , directorul general al ANR poate dispune participarea la activitățile de căutare și salvare a tuturor navelor, instituțiilor și agenților economici care desfășoară activități de transport naval în zona de desfășurare a acestor operațiuni.
Operațiunile de căutare și salvare pe căile navigabile se desfășoară în coordonarea căpităniei portului în a carei zona de jurisdicție a avut loc evenimentul.
În timpul desfășurării operațiunilor prevăzute la alin. (1) capitanul portului poate dispune participarea la operațiuni a tuturor navelor, instituțiilor și agenților economici care desfășoară activități de transport naval, care se afla în zona. Dispozițiile căpitanului portului sunt obligatorii.
Modalitățile de desfășurare a activităților de căutare și salvare, conservarea și valorificarea bunurilor salvate și recuperarea cheltuielilor aferente se fac în conformitate cu legislația în vigoare și cu prevederile convențiilor internaționale la care România este parte.
Activitățile de intervenție, salvare, prevenire și eliminare a efectelor poluarii apelor naționale navigabile de către nave sunt coordonate de ANR prin centrul de coordonare înființat în cadrul acestei instituții, atunci când poluarea are loc în marea teritorială și în porturile maritime, și prin capitaniile de port în a căror zona de jurisdicție a avut loc evenimentul, în cazul în care poluarea s-a produs pe căile navigabile interioare și în porturile situate pe acestea.
În timpul operațiunilor prevăzute la art. 103 directorul general al ANR și, respectiv, capitanul de port pot dispune tuturor unităților care dețin mijloacele necesare sa participe la aceste acțiuni.
Dispozițiile directorului general al ANR și, respectiv, ale căpitanului de port sunt obligatorii.
Modul de desfășurare a activităților de prevenire, salvare, intervenție și eliminare a efectelor poluarii, conservare a bunurilor, precum și recuperarea cheltuielilor aferente activităților de depoluare și de limitare și eliminare a efectelor poluarii se fac în conformitate cu legislația în vigoare și cu convențiile internaționale la care România este parte.
Navele eșuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naționale constituie pericole pentru siguranța navigației.
În cazul scufundarii sau eșuării unei nave, căpitănia de port în a carei zona de jurisdicție a avut loc accidentul va solicita proprietarului sau armatorului navei luarea tuturor măsurilor în vederea ranfluarii sau dezesuarii navei.
În funcție de zona unde a avut loc evenimentul și de gravitatea pericolului pe care îl prezintă nava esuata sau scufundata pentru navigație, capitanul portului va stabili și va notifica proprietarului sau armatorului navei termenul limita de începere a lucrărilor, care nu va depăși 60 de zile de la data notificării.
În cazul în care proprietarul sau armatorul navei nu ia măsurile necesare privind dezesuarea sau ranfluarea navei, capitanul portului va solicita administrației portuare sau de cai navigabile în a carei zona de jurisdicție se afla nava să efectueze aceste operațiuni.
În cazuri excepționale, când administrația portuara sau de cai navigabile este în imposibilitate să efectueze aceste operațiuni sau când nava s-a scufundat ori a eșuat într-un loc din afară zonelor de jurisdicție ale administrațiilor portuare și de cai navigabile, căpitănia de port poate lua toate măsurile ce se impun în vederea ranfluarii sau dezesuarii.
În toate cazurile acțiunile de ranfluare sau dezesuare se desfășoară sub coordonarea capitaniilor de port. Dispozițiile căpitanului de port sunt obligatorii pentru toți cei implicați.
Modul de derulare a acțiunilor, precum și modul de conservare și valorificare a navelor și bunurilor ranfluate sau dezesuate și de recuperare a cheltuielilor aferente acestor operațiuni sunt stabilite de legislația în vigoare și de convențiile internaționale la care România este parte.
Navele abandonate sau părăsite în apele naționale navigabile al căror proprietar este necunoscut și rămâne necunoscut după efectuarea tuturor demersurilor legale pentru cunoașterea acestuia se valorifica în condițiile legii.
ANR are dreptul și obligația de a controla și de a monitoriza toate navele care arboreaza pavilion român în ceea ce privește respectarea de către acestea a reglementărilor naționale în vigoare și a prevederilor convențiilor internaționale la care România este parte, referitoare la siguranța construcției navei, standardele tehnice și dotarea navelor, valabilitatea actelor de naționalitate și a celorlalte documente și certificate obligatorii, la echipajul minim de siguranță și la competentele profesionale ale echipajului de la bord, la respectarea cerințelor privind prevenirea poluarii mediului și a celor privind condițiile de viața și munca la bordul navei.
Acțiunile de control și monitorizare se desfășoară de experți specializați din cadrul ANR și desemnați în acest sens de către directorul general al ANR.
Acțiunile prevăzute la art. 113 se desfășoară pentru navele care arboreaza pavilion român, când se afla atât în apele naționale navigabile, cat și în afară acestora.
Sistemul de efectuare a acțiunilor de control și monitorizare, precum și măsurile ce se iau de către ANR în cazurile în care navele care arboreaza pavilion român nu respecta regulile prevăzute la art. 113 sunt cele prevăzute în legislația română în vigoare și în convențiile internaționale la care România este parte.
ANR are dreptul și obligația de a controla navele care arboreaza pavilion străin în ceea ce privește modul de respectare a convențiilor internaționale la care România este parte, pe timpul cat acestea navighează în apele naționale navigabile.
Controlul se efectuează de experți specializați din cadrul ANR și desemnați în acest sens de către directorul general al ANR.
Controalele se vor desfășura indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza nava și indiferent dacă statul de pavilion a ratificat sau nu convențiile internaționale la care România este parte și ale căror cerințe fac obiectul controlului statului portului.
În cazul în care se constata deficiente și în funcție de gravitatea acestora, ANR, prin capitaniile de port, poate lua următoarele măsuri, până la remedierea defectiunilor constatate
sa interzică intrarea navei în port
sa interzică plecarea din port și, după caz, sa oprească operațiunile de încărcare/descărcare a navei.
Sistemul de desfășurare a controlului statului portului și măsurile ce se iau împotriva navelor la care se constata deficiente sunt stabilite de legislația în vigoare și de prevederile convențiilor internaționale la care România este parte.
Ministerul stabilește, la propunerea ANR, zonele în care serviciile de siguranță sunt obligatorii.
Pilotarea navelor se face cu mijloace specializate de către persoane calificate și autorizate în acest sens, denumite în continuare piloti, în baza buletinului de pilotaj, avizat de căpitănia portului.
Pilotul trebuie să fie cetățean român și să dețină un brevet valabil pentru zona de navigație pentru care se asigura pilotajul navei, eliberat de ANR.
Din punct de vedere al brevetarii și certificării, pilotii se supun aceluiași regim ca și personalul navigant.
Nava aflată în manevra va fi în permanenta legătură cu căpitănia portului, informand asupra începerii, condițiilor derulării și finalizarii manevrei, precum și asupra producerii oricărui incident sau eveniment.
În caz de eveniment pilotul va depune la căpitănia portului un raport scris în acest sens.
Pilotul nu este răspunzător de incidentele sau accidentele produse în timpul manevrei, cu excepția cazurilor în care acestea s-au produs ca urmare a informațiilor incomplete sau incorecte pe care le-a furnizat comandantului navei.
Comandantul navei poate refuza un pilot din motive bine justificate, cum ar fi: oboseala, stare de ebrietate sau alte cauze care ar putea afecta siguranța navei.
Solicitarea de schimbare a pilotului se face la căpitănia portului de către comandantul navei, care va informa totodată și agenția de pilotaj.
În porturile maritime românești remorcajul sau asistența cu remorchere la manevre este obligatorie pentru tancuri, nave ce transporta mărfuri periculoase și pentru toate celelalte nave cu un tonaj registru net mai mare de 1.000.
Modul de desfășurare a activităților de pilotaj, remorcaj și asistența cu remorchere la manevre se reglementează prin regulamentele de exploatare și funcționare a porturilor.
Comandantii remorcherelor și marinarii-legători executa dispozițiile primite de la comandantul navei prin pilot.
În cazul manevrei "la ureche" cu nava fluviala fără propulsie, conducerea manevrei și răspunderea asupra acesteia revin comandantului remorcherului/impingatorului.
Comandantul navei va efectua manevrele astfel încât acțiunea propulsorului sau orice alt rezultat al manevrei sa nu producă avarii altor nave sau infrastructurii, suprastructurii și instalațiilor portuare.
În cazul în care se folosește manevra de impingere, locul de acțiune al remorcherului asupra navei va fi stabilit de comandantul navei impinse, care își asuma întreaga răspundere pentru avariile produse din cauza alegerii unui loc de sprijin necorespunzător.
Remorcherele vor părăsi nava numai după ce aceasta a fost acostata și legată în siguranța la cheu și numai cu acordul comandantului navei.
Remorcherele nu vor elibera paramele/cablurile de legătură cu navele remorcate sau pe care le manevreaza, înainte ca aceste nave să fie ancorate sau acostate în siguranța.
Centrul de coordonare a traficului sau căpitănia de port, după caz, poate cere întreruperea remorcajului în curs pentru acordarea de asistența altei nave sau pentru a preveni alte pericole asupra portului, numai dacă aceasta cerința nu generează pericole mai mari decât acestea pentru nava remorcata, determinate de lipsa remorcajului sau a asistenței.
Remorcherul care a părăsit manevra în aceste circumstanțe nu va fi răspunzător pentru nici o pierdere, avarie, prejudiciu sau întârziere cauzată navei remorcate, ca o consecința a acestui fapt.
Pescuitul, instalarea de garduri, plase, carlige, unelte fixe sau altele asemenea sunt interzise în limitele porturilor, în rade, canale de acces, senale navigabile și în toate locurile în care s-ar stanjeni navigația.