HOTĂRÂRE nr. 245 din 4 martie 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Dreptul de arborare a pavilionului român se suspenda la solicitarea proprietarului navei.
În cazul în care proprietarul navei solicita suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente
cerere scrisă în care se va menționa pavilionul pe care îl va arbora nava
acordul scris al creditorilor pentru înmatricularea navei în alt registru pe perioada contractului de bare-boat sau leasing, în cazul în care nava este grevata de sarcini transcrise în registrele matricole
actul de naționalitate al navei.
După suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, dacă nava respectiva se afla în apele naționale navigabile ale României, aceasta poate naviga cu un certificat de naționalitate emis de autoritatea competentă a statului unde a fost înmatriculată sau cu un permis provizoriu eliberat de misiunea diplomatică a statului respectiv.
Dreptul de arborare a pavilionului român se poate retrage în următoarele situații
la solicitarea proprietarului navei
dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile de arborare a pavilionului român
când nava nu respecta în mod repetat cerințele prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.
În cazul în care proprietarul navei solicita retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente
cerere scrisă în care se va menționa pavilionul pe care îl va arbora nava
acordul scris al creditorilor pentru scoaterea din evidenta a navei, în cazul în care nava este grevata de sarcini, transcrise în registrele matricole
actul de naționalitate al navei.
În cazul retragerii de către ANR a dreptului de arborare a pavilionului român, proprietarul navei are obligația de a preda actul de naționalitate al navei în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei.
După retragerea dreptului de arborare a pavilionului român navele se radiază din registrele matricole și din registrul de evidenta centralizata.
Radierea navelor din registrele matricole și din registrul de evidenta centralizata se efectuează și în cazul pierderii totale ca urmare a naufragiului, eșuării, incendiului, scufundarii sau în cazul dezmembrarii.
Pentru efectuarea radierii în cazul pierderii totale proprietarul va depune la căpitănia portului de înmatriculare următoarele documente
solicitarea scrisă de scoatere din evidenta a navei
declarație de abandon, autentificată de un notar public
actul de naționalitate, dacă acesta a fost recuperat.
Pentru radierea navelor dezmembrate din registrele matricole proprietarul va depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava următoarele documente
solicitarea scrisă
procesul-verbal de dezmembrare a navei, vizat de căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție a fost dezmembrata nava
actul de naționalitate.
Pentru dezmembrarea navei proprietarul trebuie să obțină de la căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție urmează să se efectueze operațiunea o autorizație de dezmembrare.
Pentru obținerea autorizației prevăzute la alin. (1) proprietarul navei va depune
solicitare scrisă
acordul scris al creditorilor pentru dezmembrarea navei, în cazul în care aceasta este grevata de sarcini, dacă sunt transcrise în registrele matricole.
Orice nava, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, pe timpul cat se afla în apele naționale navigabile trebuie să aibă la bord actul de naționalitate, precum și certificatele și documentele stabilite prin reglementările naționale în vigoare și convențiile internaționale la care România este parte.
Certificatele și documentele obligatorii pentru navele care arboreaza pavilionul român se împart în: a) certificate privind siguranța constructivă a navelor, siguranța persoanelor și a mărfurilor aflate la bordul acestora, prevenirea poluarii apelor, echipajul minim de siguranță și altele asemenea
documente privind evidenta activităților ce se desfășoară la bord - jurnalul de bord, jurnalul de masina, jurnalul de evidenta a hidrocarburilor și a reziduurilor menajere, jurnalul radiotelegrafic sau radiotelefonic și altele asemenea. Aceste documente se numeroteaza, se vizează și se parafeaza de autoritățile competente române și străine.
Tipul, forma și conținutul certificatelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc de minister și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Tipul, forma și conținutul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc de ANR.
Certificatele și documentele necesare pentru fiecare tip de nava se stabilesc de ANR în conformitate cu reglementările naționale în vigoare și cu convențiile internaționale și se aduc la cunoștința celor interesați prin capitaniile de port.
Certificatele prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează de ANR sau de alte autorități competente din România, abilitate în acest sens, ori de societăți de clasificare recunoscute de minister, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) se pun la dispoziție proprietarilor și operatorilor de către ANR.
Pentru navele care arboreaza pavilion străin ANR recunoaște documentele emise de autoritățile competente din statele al căror pavilion îl arboreaza sau de societăți de clasificare recunoscute de acestea.
La navele care au echipaj la bord, pe timpul cat navighează în apele naționale navigabile, documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei.
La navele fără echipaj, atunci când navighează în apele naționale navigabile, documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei care impinge/remorcheaza aceste nave.
Procedurile privind păstrarea și circuitul documentelor, pe timpul cat navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, stationeaza sau operează în porturile românești, sunt cele prevăzute prin legislația naționala în vigoare și prin convențiile internaționale la care România este parte.
Certificatele prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. a) se preschimba ori de câte ori apar modificări privind numele sau numărul, tipul și caracteristicile navei, schimbarea portului de înmatriculare sau în cazul deteriorării ori pierderii acestora.
Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetățenie română și care poseda un brevet sau un certificat de capacitate, obținut în conformitate cu prevederile legale și care da dreptul acestora sa îndeplinească funcții la bordul navelor.
Evidenta personalului navigant român se tine de ANR în registrele de evidenta a personalului navigant.
Pe timpul cat este ambarcat personalul navigant și auxiliar român trebuie să posede un carnet de marinar, care reprezintă actul de identitate al acestuia.
Carnetul de marinar se eliberează de căpitănia portului persoanei care îndeplinește condițiile de vârsta, sănătate și calificare profesională necesare pentru îndeplinirea unei funcții la bordul navei.
Căpitănia portului tine evidenta carnetelor de marinar eliberate.
Pentru eliberarea carnetului de marinar se depun următoarele documente
cerere scrisă din partea solicitantului
aviz medical și psihologic eliberat de o instituție medicală autorizata de minister
dovada absolvirii cursurilor de perfecționare și pregătire obligatorii, după caz
brevetul sau certificatul de capacitate
documentele, în original și în copie, care atesta calificarea profesională pentru personalul auxiliar
buletinul/cartea de identitate
doua fotografii 4/6 cm.
Valabilitatea carnetului de marinar este de 5 ani.
Periodicitatea examinării medicale și psihologice a personalului navigant și auxiliar se stabilește prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.
Valabilitatea carnetului de marinar se prelungește, la cererea titularului, de către căpităniile de port. Pentru prelungire se va prezenta avizul medical valabil, eliberat de unitățile sanitare autorizate de minister.
În situații excepționale căpitănia portului poate prelungi valabilitatea carnetului de marinar pe o perioadă de maximum 3 luni de la data expirării, fără prezentarea unui aviz medical.
Dacă posesorul se afla în străinătate, valabilitatea carnetului de marinar poate fi prelungită până la sosirea în țara, dar nu mai mult de 3 luni, de către misiunea diplomatică a României, fără prezentarea unui aviz medical.
În carnetul de marinar se înscriu datele de ambarcare și debarcare, precum și navele pe care își desfășoară activitatea personalul navigant.
Datele prevăzute la alin. (1) folosesc la stabilirea perioadei de ambarcare.
Perioadele de ambarcare se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru obținerea de brevete sau certificate de capacitate, la reconfirmarea acestora și pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale.
Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant la bordul navelor sub pavilion român se va efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a carei evidenta este înregistrat
carnetul de marinar cu operațiunile de ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate și stampilate cu ștampila navei
adeverinta de ambarcare, eliberata de comandantul, armatorul sau operatorul navei.
Forma și conținutul adeverintei de stagiu se stabilesc prin decizie a directorului general al ANR.
Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant, ambarcat printr-o agenție de personal navigant autorizata sau pe cont propriu la bordul navelor sub pavilion străin, se va efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a carei evidenta este înregistrat
carnetul de marinar cu mențiunile referitoare la ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate și stampilate cu ștampila navei
copia contractului individual de ambarcare
adeverinta privind perioada de ambarcare, eliberata de comandantul, armatorul sau operatorul navei.
În situația în care ambarcarea nu se face prin intermediul unei agenții de personal autorizate, solicitantul va depune înaintea plecării în voiaj și o declarație pe propria răspundere, în care va preciza denumirea și sediul companiei angajatoare, funcția și durata contractului.
Eliberarea unui nou carnet de marinar se efectuează de capitaniile de port în următoarele situații
epuizarea rubricilor din carnetul precedent
schimbarea căpităniei de înregistrare
deteriorarea documentului
pierderea documentului.
În cazurile prevăzute la art. 53 lit. a) , b) și c) , pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune la căpitănia portului următoarele documente
cerere scrisă
vechiul carnet de marinar
doua fotografii 6/4 cm.
După primirea documentelor prevăzute la alin. (1) vechiul carnet de marinar se anulează și se preda posesorului, după care se eliberează un alt carnet de marinar.
În cazul prevăzut la art. 53 lit. d) , pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune următoarele documente
cerere scrisă
declarația solicitantului cu privire la împrejurările în care a fost pierdut carnetul
anunțul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu privire la declararea nulității documentului pierdut, cu menționarea numărului carnetului și a căpităniei de înmatriculare
avizul medical valabil, eliberat de o unitate sanitară autorizată de minister
chitanța de plată a amenzii
doua fotografii 6/4 cm.
Eliberarea unui nou carnet de marinar se va adnota în foaia matricola din registrul de evidenta, menționându-se totodată motivul eliberării acestuia.
Pentru motive întemeiate, precum schimbarea domiciliului, a locului de muncă și altele asemenea, personalul navigant poate solicita schimbarea căpităniei în a carei evidenta este înmatriculat.
În acest sens solicitantul va depune la căpitănia la care este înregistrat o cerere scrisă privind transferul foii matricole, urmând ca după aprobarea transferului foaia matricola să se transmită la noua capitanie.
Funcțiile la bordul navelor care arboreaza pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care poseda brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, cu excepția personalului navigant auxiliar.
Brevetele și certificatele de capacitate ale personalului navigant se eliberează de ANR în condițiile prevăzute de reglementările naționale în vigoare și de convențiile internaționale la care România este parte.
Examenele pentru obținerea brevetelor și certificatelor de capacitate se organizează de ANR.
Regulamentul privind desfășurarea sesiunilor de examene, comisia de examinare și președintele acesteia se aproba prin decizie a directorului general al ANR.
Confirmarea, reconfirmarea, suspendarea sau anularea brevetelor ori a certificatelor de capacitate se face de ANR, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, sunt obligate să respecte dispozițiile ANR și ale capitaniilor de port privind intrarea, navigația, staționarea, operarea și plecarea în și din apele naționale navigabile.
Navele care transporta mărfuri periculoase se vor supune și reglementărilor speciale privind aceste transporturi, prevăzute în legislația naționala și în convențiile internaționale la care România este parte.
Navele care navighează în apele naționale navigabile, indiferent de pavilionul acestora, au obligația de a folosi schemele de separare a traficului și de a respecta dispozițiile transmise de centrele de supraveghere, management și dirijare a traficului naval.
Pe timpul cat se afla în apele naționale navigabile navele trebuie să aibă la bord și în buna stare de funcționare semnele și echipamentele de semnalizare de zi și de noapte, mijloacele de salvare, de vitalitate, de stingere a incendiilor, de exploatare în siguranța a navei și de protecția muncii, precum și documentația de navigație necesară, în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu convențiile internaționale la care România este parte.
Navele românești arboreaza la pupa pavilionul național, de la răsăritul și până la apusul soarelui.
Navele străine aflate în apele naționale românești arboreaza la pupa pavilionul statului în care sunt înmatriculate, iar la catargul sau la bastonul prova, pavilionul român, de la răsăritul și până la apusul soarelui.
Toate navele aflate în radele și porturile românești sunt obligate sa arboreze micul sau marele pavoaz, la cererea căpităniei portului.
Pentru navele aflate în parc rece, iernatic, conservare și în alte cazuri deosebite, măsurile de siguranță, de semnalizare, ordine și paza se stabilesc de căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție se afla și sunt obligatorii pentru toți proprietarii, operatorii, comandantii și echipajele navelor.
Armatorii sau operatorii navelor care arboreaza pavilionul român sunt obligați
sa înmatriculeze navele și sa notifice ANR orice modificări intervenite, în termen de 15 zile lucrătoare de la dobândirea titlului de proprietate sau de la data apariției modificărilor
să asigure toate certificatele ori documentele necesare navelor, precum și prelungirea valabilității acestora la termen
să asigure publicațiile nautice și documentația de navigație pentru zonele în care urmează sa navigheze nava
sa nu efectueze construcții, modificări, transformări, reconstructii ale navelor fără aprobarea sau avizul ANR
sa mențină în perioada dintre efectuarea operațiunilor de supraveghere și inspecție starea tehnica a navei, condițiile pentru navigația în siguranța și pentru protecția mediului, condițiile de muncă și viața a echipajului navelor
să asigure în permanenta echipajul de siguranță
sa ambarce la bordul navelor numai personal navigant ale cărui documente de atestare a competentei sunt valabile pentru respectivul tip de nava
să asigure comandantului posibilitatea să-și îndeplinească atribuțiile și să-și respecte obligațiile
să raporteze manipularile ori transportul de substanțe periculoase, toxice sau nocive
sa nu permită plecarea în voiaj a navei în situația în care aceasta nu este în buna stare de navigabilitate din toate punctele de vedere sau dacă echipajul nu îndeplinește toate condițiile legale.
Comandantul și echipajele navelor sunt obligați să respecte avizele către navigatori privind ordinea și siguranța navigației în apele naționale navigabile emise de ANR sau de capitaniile de port, care le fac publice către cei interesați prin afișare, prin comunicare sau în forma electronică.
Capitaniile de port efectuează controlul navelor care stationeaza, operează sau fac escala într-un port românesc, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu convențiile internaționale la care România este parte.
La sosirea navelor în port căpitănia portului verifica existenta și valabilitatea actelor, certificatelor și documentelor prevăzute la art. 40 și eliberează permisul de intrare care reprezintă acceptul căpităniei de intrare în port.
La navele care sosesc din voiaje internaționale controlul prevăzut la alin. (1) se poate efectua numai după obținerea liberei practici sanitare.
În exercitarea atribuțiilor de serviciu personalul ANR se poate deplasa fără plata cu navele unităților aflate sub autoritatea sau în subordinea ministerului.
Pe timpul stationarii în port navele trebuie să aibă la bord personalul minim necesar efectuării în siguranța a manevrelor.
Căpitănia portului aproba sau, după caz, dispune ancorarea, acostarea și manevra navelor în porturile, radele ori apele naționale navigabile, precum și schimbarea locului de ancorare sau acostare.
În toate cazurile de forta majoră, sinistru, calamitate sau de interes general capitanul portului poate dispune navelor aflate în port ori în rada, echipajelor acestora, precum și persoanelor care își desfășoară activitatea în port sa participe la acțiunile având ca scop siguranța navelor și a infrastructurilor de transport naval.
Legarea navelor în porturi se face numai la instalațiile portuare cu aceasta destinație.
Navele pot acosta sau ancora și în alte locuri decât cele cu aceasta destinație numai cu aprobarea căpităniei de port.
În maximum 12 ore de la sosirea unei nave maritime comandantul acesteia sau reprezentantul sau este obligat să depună la căpitănia portului declarația de sosire împreună cu certificatele și documentele și, dacă este cazul, să solicite vizarea jurnalului de bord, a jurnalului de mașini și a jurnalului radiotelegrafic sau radiotelefonic. În același termen de vor depune și eventualele proteste de mare sau rapoarte privind evenimentele petrecute pe timpul voiajului până la sosirea în port.
Depunerea certificatelor și documentelor nu este obligatorie pentru navele în tranzit, care nu solicita libera practica și al căror echipaj nu ia contact cu uscatul, precum și pentru cele care remorcheaza, imping ori duc cuplat alte nave și care ating portul numai pentru a lasă sau a lua nave din/în convoi și pentru navele sosite în port pentru adapost ori în caz de forta majoră.
În cazul în care încărcarea, descărcarea, transbordarea de mărfuri sau imbarcarea ori debarcarea pasagerilor trebuie să înceapă înainte de termenul prevăzut la art. 73 alin. (1) , depunerea actelor de bord se va efectua înainte de începerea acestor operațiuni.
Se exceptează situațiile de urgenta, când căpitănia portului poate autoriza începerea operațiunilor înainte de depunerea actelor.
În cazul în care pe timpul voiajului nava a suferit avarii majore, comandantul este obligat să raporteze despre acestea, la sosire, înainte de intrarea în port. Intrarea navei în port se va face numai cu aprobarea expresă a căpitanului portului.
În cazul în care la intrarea în port la bordul navei se afla o persoană decedata, comandantul navei este obligat sa anunțe căpitănia portului, care, împreună cu reprezentanții instituțiilor abilitate, verifica circumstanțele decesului și semnează procesul-verbal de constatare.