DECRET nr. 132 din 1 aprilie 1949 pentru organizarea judecătorească

Curtea Suprema este formată din două secțiuni și este condusă de un prim-președinte. La fiecare secțiune funcționează un președinte de secție. Numărul consilierilor pentru întreaga Curte este de 28. Primul președinte va face, după necesitați, repartiția lor pe secțiuni.

Prim-președintele Curții Supreme prezidează Curtea în secțiuni unite și completele de 9 membri ale secțiunilor, în cazul prevăzut de art. 25. El poate prezida oricare dintre secțiunile Curții și poate desemna, în caz de lipsa, consilieri de la o secțiune, pentru formarea completelor celeilalte secțiuni. În caz de lipsa sau de împiedicare, primul-președinte va fi înlocuit de președintele de secție desemnat de el, iar în lipsa acestuia, de celălalt președinte. De asemeni primul-președinte va desemna înlocuitorii președinților de secție, precum și ordinea consilierilor pe întreaga Curte și pe secțiuni.

Curtea Suprema judeca în complet de cinci.

Curtea Suprema judeca în secțiuni unite, cu cel puțin 21 membri și întotdeauna cu un număr de membri fără soț. Cînd se constituie cu mai mult de 21 membri, iar judecata recursului rămîne în continuare, Curtea va putea judeca în continuare cu cel puțin 21 dintre membrii care au luat parte de la început la dezbateri.

În cazurile în care una din secțiunile Curții Supreme ar găsi necesar să se revină asupra unei jurisprudente stabilite, de unul din completele sale, în cursul ultimelor trei ani, recursul se judeca în completul de 9 membri. Cînd jurisprudenta asupra căreia urmează să se revină a fost stabilită de un complet de 9 membri, de cealaltă secțiune sau de însăși secțiunile unite, recursul se judeca în secțiunile unite.

Secțiunea penală judeca, pe lîngă recursurile penale, și următoarele recursuri

Pentru aplicarea dreptului de supraveghere prevăzut de art. 90 din Constituția Republicii Populare Române, primul-președinte al Curții Supreme sau procurorul general al R.P.R., poate sesiza Curtea suprema cu cerere de îndreptare facuta împotriva hotărârilor sau actelor judecătorești definitive și irevocabile, ale oricărei instanțe sau organe judiciare civile sau militare, ordinare sau speciale, contrare legii sau vadit nedrepte. În cazul cînd hotărîrea atacată a fost data de o secție a Curții Supreme, cererea de îndreptare se judeca în secțiuni unite. Judecata se va face cu citarea părților, din oficiu. Curtea Suprema procedând la judecarea cererii de îndreptare va putea

Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare. De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze și la orice alte instanțe. În toate cazurile el poate delega orice alt procuror.

Ministrul justiției, luînd avizul Comisiei pentru simplificarea și rationalizarea aparatului de Stat, stabilește prin decizie

Tot prin decizie, Ministrul justiției, va determina dintre judecători pe șefii judecătoriilor populare, iar la tribunalele și Curțile cu mai multe secțiuni, pe judecătorii și consilierii care vor îndeplini funcțiunea de presedinti de secție.

Pe lîngă fiecare Curte, tribunal sau judecătorie populara, urbana sau mixtă, vor funcționa un număr de agenți pentru îndeplinirea procedurilor în materie penală.

Prim-președintele Curții Supreme și președinții celorlalte instanțe avînd mai multe secțiuni repartizează cererile între secțiunile respective, după natura lor; ei pot delega un președinte de secție sau un alt membru al instanței pentru a face aceasta repartizare. La tribunale și Curți, cererile speciale unei secțiuni se adresează președintelui secțiunii.

Instanțele judecătorești vor tine ședințe în toate zilele de lucru; ele pot continua și în zilele de Duminica sau de sarbatori legale.

La instanțele judecătorești se pot forma după trebuințele serviciului, mai multe complete care să judece în aceeași zi, concomitent sau succesiv cu celelalte.

În procesele civile poate să fie însărcinat sa asculte martorii sau să facă cercetări locale un singur judecător asistat de un asesor popular.

Judecătorii ajutori pot fi însărcinați îndată după intrarea lor în funcțiune, sa asculte martori, să facă cercetări locale, sa redacteze procese-verbale și hotărîri, sa prezideze consilii de familie, sa verifice socoteli de tutela și sa autentifice acte. Ei vor putea judeca după împlinirea unui an de la intrarea lor în funcțiune. Ei vor putea judeca, totuși, și înainte de împlinirea acestui termen, cu autorizarea ministrului justiției data după o activitate corespunzătoare de cel puțin trei luni, constatată de șefii ierarhici sau de inspectorii judecătorești.

Deliberările rămase dintr-o ședința anterioară sau cele care nu se pot rezolva imediat, rămîn la sfîrșitul ședinței. Deliberările se pot fixa și pentru o zi, anume rezervată.

Hotărîrile se dau cu majoritatea voturilor completului. În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găsește în imposibilitate de a-și manifesta voința sau de a se pronunța, dacă ceilalți judecători care au luat parte la judecata pot forma majoritatea cerută de alin. precedent, hotărîrea va fi data. În caz contrar, pricina se va judeca din nou și cu precădere.

Hotărîrile vor fi redactate de judecătorul sau de unul dintre judecătorii care au judecat și care va fi însărcinat de președinte prin însuși procesul-verbal de ședința. Redactarea rămîne supusă controlului completului a cărui opera colectivă devine.

În caz de împiedicare a unuia din judecători, hotărîrea se va semna de șeful instanței sau de președintele completului, iar în caz de împiedicare a grefierului, ea va fi semnată de grefierul șef sau de grefierul principal, făcându-se mențiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze.

Hotărîrile date în recurs vor fi subscrise de toți judecătorii, fără menționarea părerii minorității. În celelalte hotărîri, părerea minorității va fi motivată, în cazul cînd cei rămași în minoritate sînt asesori, ei nu sînt obligați să-și motiveze părerea.

Hotărîrile trebuiesc pronunțate în termen de șapte zile de la închiderea dezbaterilor și redactate în termen de 15 zile de la pronunțarea lor. Pentru motive întemeiate, pronunțarea se poate amana cu cel mult 15 zile.

Anul judecătoresc începe la 1 Ianuarie și se încheie la 31 Decembrie.

La tribunalele și Curțile avînd mai multe secțiuni de același fel, președintele, la înțelegere cu președinții de secțiuni, repartizează la începutul fiecărui an judecătoresc, judecătorii și consilierii între secțiunile respective.

În caz de lipsa sau de împiedicare, președintele unei instanțe judecătorești va fi înlocuit de șefii secțiilor acelei instanțe, după ordinea în care îi va fi desemnat în prealabil, sau de unul dintre judecători, în aceeași ordine. În interiorul fiecărei instanțe, a oricărei secțiuni sau judecătorii, șeful respectiv va stabili o ordine a judecătorilor, fie în vederea înlocuirii lui, fie pentru a se orandui, acolo unde este cazul, care dintre ei va prezida completul.

La judecătoriile populare, în caz de lipsa sau împiedicare simultană a judecătorilor și a judecătorilor ajutori, președintele tribunalului respectiv va delega, pentru a-i înlocui, în termen de cel mult 30 zile, un judecător sau un judecător ajutor de la o alta judecătorie populara, ori un judecător de la tribunal; delegațiunea va fi comunicată de îndată Ministerului Justiției.

Dacă, din orice împrejurare, un tribunal rămîne fără numărul legal de judecători, președintele tribunalului va putea delega, pentru completare, sub rezerva dispozițiunilor alineatului următor, unul sau mai mulți judecători ajutori sau judecători de la judecătoriile populare din acel oraș. La tribunalele și Curțile avînd mai multe secțiuni, președintele împlinește lipsurile de judecători, prin delegare dintre membrii prezenți de la celelalte secțiuni.

În toate cazurile cînd nevoile serviciului o cere, ministrul justiției, poate delega judecători de la orice instanța. Aceasta dispozițiune nu se aplică la Curtea suprema. De asemenea, ministrul justiției poate delega, de la alt tribunal, unul sau mai mulți judecători pentru a îndeplini temporar, funcțiunea de judecător de instrucție, în același timp cu titularul.

Delegatiunile date pentru o singura ședința implica și participarea la judecarea cauzelor rămase în continuare, chiar dacă sînt fixate pentru alte ședințe.

Personalul judecătoresc indeplinind funcțiuni de grefa este obligat sa ia parte la lucrările ședințelor și sa redacteze procese-verbale. Cei ce fac parte din acest personal trebuie să contrasemneze orice acte încheiate de judecătorii instanței pe lîngă care funcționează, dacă au luat parte la lucrările pe care actul le constata. În caz de lipsa ori împiedicare a personalului judecătoresc indeplinind funcțiuni de grefa, șeful instanței va putea delega, pentru îndeplinirea atributiunilor lor, orice salariat administrativ de pe lîngă instanța.

Șeful grefei sau inlocuitorul sau, eliberează copiile și extrasele de pe actele din dosar și certifica exactitatea lor, păstrând, sub a sa răspundere, documentele și valorile ce i se încredințează.

Pe lîngă Ministerul de Justiție vor funcționa inspectorii pentru Curți, tribunale și judecătorii populare precum și pentru serviciile auxiliare ale acestora. Atribuțiunile lor vor fi stabilite prin decizia ministerului justiției.

Pentru toate instanțele, cu excepția Curții Supreme, se va alege câte o lista de asesori populari după cum urmează

Din aceste liste, președinții tribunalelor vor desemna, prin tragere la sorți, cu 15 zile înainte de începerea fiecărui trimestru al anului judecătoresc, câte 2 asesori populari pentru resedintele principale sau secundare ale judecătoriilor populare rurale și pentru resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, câte 4 asesori populari pentru judecătoriile populare urbane, pentru resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, pentru secțiunile de tribunal și pentru tribunalele nedivizate, câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 3 pentru secțiunile de Curte și câte 6 pentru Curțile nedivizate. Tot astfel vor fi desemnați, ca supleanți, câte 4 asesori populari, pentru resedintele principale și resedintele secundare ale judecătoriilor populare rurale; pentru resedintele principale și resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, pentru judecătoriile populare urbane și pentru secțiunile de tribunal, câte 6 pentru tribunalele nedivizate; câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 6 pentru secțiunile de Curți și pentru curțile nedivizate și în același mod vor fi completate locurile devenite vacante. În cazul cînd listele noilor aleși nu sînt înaintate președintelui tribunalului, înainte de începerea anului judecătoresc, desemnarea asesorilor populari se va face din lista anului precedent.

Repartizarea asesorilor populari la judecătoriile populare urbane, la resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, la tribunalele sau secțiunile tribunalelor, poate fi schimbată oricînd după nevoi, de către președintele tribunalului. De asemenea, repartizarea de secțiuni a asesorilor populari de la Curți, poate fi oricînd schimbată, după nevoi, de președintele curții.

Dispozițiunile art. 48 se aplică și asesorilor populari, de la tribunale și de la Curți.

Dacă nevoile serviciului o cer, președintele tribunalului va putea trage la sorți, pentru judecătoriile populare urbane și tribunalele nedivizate, un număr suplimentar de asesori populari, pentru a sigura judecare la timp a pricinilor. Dispozițiunea de mai sus se aplică și în privinta asesorilor populari de la Curți.

În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari de la o instanța pot fi delegați la o alta instanța pe termen de cel mult 30 zile.

Asesorii populari de pe lîngă parchete pot fi însărcinați să facă cercetări.

Sarcina funcțiunii de asesor este obligatorie. Asesorii populari își păstrează, în timpul exercițiului funcțiunii, locul ce ocupa în câmpul muncii. În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari supleanți vor putea funcționa ca asesori populari titulari.

La intrarea în funcțiune asesorii populari vor depune în fața șefului instanței, jurământul prevăzut pentru personalul judecătoresc indeplinind funcțiuni de judecată.

Executarea însărcinării de asesor popular este incompatibilă cu profesiunea de avocat. Recuzarea asesorilor populari se va face potrivit dispozițiunilor legale privind pe judecători.

Asesorii populari sînt asimilați cu personalul judecătoresc, indeplinind funcțiuni de judecată în ceea ce privește aplicarea dispozițiunilor art. 42, alin. 1, 75 și 76 din decretul de fața. Permisiunile se vor acorda de șeful instanței.

Dreptul de a alege asesori populari și de a fi ales asesor popular, îl au în comunele rurale membrii sindicatelor de salariați agricoli și taranii muncitori, iar în comunele urbane, membrii sindicatelor și ai asociațiilor profesionale. Vîrsta pentru a alege este de 18 ani împliniți, iar pentru a fi ales 23 ani împliniți. Nu pot alege și nu pot fi aleși asesorii populari, acei, care sînt nedemni, potrivit legii electorale și acei care exploatează, în orice fel munca altora. Candidații de asesori populari pot fi propuși de Partidul Muncitoresc Roman, Sfaturile locale, Confederatia Generală a Muncii și Organizațiile de masa. Modul de alegere al asesorilor populari, precum și condițiile lor de salarizare se vor stabili prin decizia Consiliului de Miniștri.