DECRET nr. 132 din 1 aprilie 1949 pentru organizarea judecătorească

Ierarhia la Curtea Suprema este următoarea

Ierarhia la Curți, tribunale și judecătorii populare este următoarea

Primul președinte, președinții de secție și consilierii Curții Supreme, se numesc de prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R., la propunerea Guvernului după recomandarea ministerului justiției.

Pentru a fi angajat funcționar judecătoresc se cer condițiunile prevăzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949 , precum și condițiile de pregătire profesională ce se vor stabili prin decizia ministerului justiției. Pentru a fi angajat ca funcționar administrativ la instanțele de judecată se cer numai condițiunile prevăzute în Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949 .

La judecătoriile populare, tribunalele și Curțile în a căror circumscripție locuiesc și populații de alta naționalitate decât cea română, funcționarii judecătorești de orice fel, pentru a fi numiți, vor trebui sa cunoască și limba naționalității respective.

Înainte de a intră în exercițiul funcțiunii, judecătorii vor depune următorul jurământ: "Jur de a fi credincios poporului și de a apara Republica Populara Română împotriva dusmanilor din afară și dinauntru. Jur a respecta legile Republicii Populare Române și de a păstra secretul în serviciu". Jurământul nu este necesar în caz de mutare în aceeași funcțiune sau în caz de angajare într-o alta funcțiune judecătorească.

Personalul judecătoresc indeplinind funcțiuni de judecată, are drepturile și îndatoririle prevăzute de decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949 , cu derogarile din prezentul decret.

Personalul judecătoresc de orice fel al judecătoriilor populare va primi, pentru timpul deplasarii la sediile secundare, o indemnizație de transport și locuinta ce se va stabili prin decizia Consiliului de Miniștri la propunerea ministrului justiției.

Șefii ierarhici sînt obligați să raporteze Ministerului Justiției cazurile în care salariații judecătorești indeplinind funcțiuni de judecată, de sub supravegherea lor, nu dovedesc însușiri profesionale sau nu-și mai pot îndeplini în mod normal, funcțiunile.

Dreptul de supraveghere indreptateste la controlul și notarea însușirilor profesionale ale salariaților judecătorești și lucrările lor, precum și a raporturilor lor de serviciu cu justițiabilii și avocații, și a moralității lor.

Președinții Curților au dreptul de priveghere asupra salariaților judecătorești de orice fel și asesorilor populari din circumscripția Curților respective. Ei pot exercita acest drept și prin președinții tribunalelor respective.

Primul președinte al Curții Supreme are dreptul de priveghere asupra președinților și membrilor Curții Supreme, asupra președinților Curților, precum și asupra grefierilor de la Curtea Suprema.

Dreptul de priveghere impune îndatorirea de a raporta constatările făcute Ministerului Justiției.

Ministrul Justiției exercita dreptul de priveghere direct sau prin delegații săi, atît asupra activității instanțelor, cat și asupra salariaților judecătorești.

Dreptul la disciplina indreptateste la aplicarea pedepselor disciplinare. El aparține ministrului justiției.

Revocarea membrilor Curții Supreme se va face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale la propunerea Guvernului în urma raportului ministrului justiției.

Cauzele pendinte înaintea instanțelor care devin incompetente din pricina schimbării circumscripției judecătorești, vor continua să fie judecate de instanțele la care au fost introduse.

Serviciul interior al instanțelor judecătorești și al cancelariilor se va organiza prin decizia ministerului justiției.

Procurarea localurilor necesare judecătoriilor populare rurale și cheltuielile de mobilier, întreținere, încălzit și luminat sînt în sarcina Sfaturilor populare județene. Pentru judecătoriile populare urbane și mixte, localurile și cheltuielile de mobilier, întreținere, încălzit și luminat sînt în sarcina Sfatului popular comunal.

Procurarea localurilor necesare tribunalelor cat și cheltuielile de mobilier, întreținere, încălzit și luminat cad în sarcina Sfaturilor populare județene.

Ori de câte ori legile întrebuințează denumiri de instanțe sau de funcțiuni judecătorești care au fost modificate prin efectul decretului de fața, termenii intrebuintati în ele se socotesc înlocuiți prin noile denumiri.

Actualii presedinti de secție, de tribunal și de Curte vor continua sa îndeplinească funcțiunea de președinte de secție, de tribunal sau de Curte pînă ce se vor face desemnarile prevăzut de art. 30 din prezentul decret.

Dispozițiunile art. 25 sînt aplicabile și în cazul cînd urmează a se reveni asupra unei jurisprudente ce a fost stabilită de un complet de divergenta.

Listele asesorilor populari, aleși la primele alegeri ce vor avea loc în cursul anului 1949, vor servi pentru desemnarea asesorilor populari, la instanțele respective pînă la 31 Decembrie 1950. Numărul asesorilor populari ce urmează a fi aleși va fi, pentru fiecare din listele prevăzute la art. 58, mai mare cu o pătrime din numărul acolo arătat.

Dispozițiunile art. 413, 414 și 415 din codul de procedura penală și art. 329 din codul de procedura civilă, se abroga. Din art. 416, alin. 1, din codul de procedura penală se inlatura cuvintele "contrarii legii sau". Recursurile prevăzute de textele de mai sus, în curs de judecată, se considera cereri de îndreptare.

Dispozițiunile prezentului decret intră în vigoare după cinci zile de la publicarea în Buletinul Oficial R.P