CCR respinge ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate privind impozitarea pensiilor de serviciu (art. 101 din Codul fiscal)

Curtea Constituțională a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară OUG nr. 11/2025. Decizia nr. 63 din 22 ianuarie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 878, apărut marți, pe data de 20 octombrie 2026.

De reținut, pe scurt:

• Soluția: excepția a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, norma criticată fiind deja declarată neconstituțională prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024.
• Textul contestat: art. 101 din Codul fiscal (în forma Legii nr. 282/2023), care instituise cote progresive de 10%, 15% și 20% asupra părții necontributive a pensiilor de serviciu.
• Temeiul procedural: art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 oprește sesizarea Curții cu texte declarate anterior neconstituționale.
• Efectul în dosarele de fond: Decizia de admitere nr. 724/2024 produce efecte depline în toate aceste procese, instanțele sesizând CCR înainte de publicarea ei oficială (paragraful 146 din decizie).

Despre ce a fost vorba

Excepția a fost ridicată în peste 70 de dosare conexate pe rolul tribunalelor din țară (Dolj, Cluj, București, Sibiu, Constanța, Mureș, printre altele), în cauze având ca obiect drepturi de pensie de serviciu. Reclamanții, beneficiari din sistemul judiciar și din alte structuri speciale, au contestat reținerile aplicate pensiilor aflate în plată prin impozitarea diferențiată a componentei necontributive.

Ce prevăd textele contestate

Articolul 101 din Codul fiscal, în redactarea din Legea nr. 282/2023, stabilise că pensiile contributive se impun cu o cotă unică de 10% după deducerea plafonului neimpozabil. În schimb, pentru componenta necontributivă a pensiilor de serviciu au fost introduse cote progresive: 10% până la nivelul salariului mediu net, 15% pentru diferența până la nivelul salariului mediu brut pe economie și 20% pentru sumele ce depășeau acest prag.

Ce au susținut autorii excepțiilor

Autorii au reclamat încălcarea egalității în drepturi (art. 16 din Constituție), a independenței judecătorilor (art. 124 și art. 125), a dreptului de proprietate privată (art. 44) și a justeții sarcinilor fiscale (art. 56 alin. (2)). S-a susținut că măsura instituie o supraimpozitare discriminatorie, având caracter sancționator, și că utilizarea unor indicatori anuali fluctuatori generează imprevizibilitate fiscală.

De ce a respins Curtea excepția

Instanța de contencios constituțional a arătat că, prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, a admis deja excepția și a declarat neconstituțional art. 101 din Codul fiscal (paragraful 144 din decizie).

Conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, prevederile constatate anterior ca fiind neconstituționale nu mai pot forma obiectul unei noi excepții. Cum toate cauzele conexate fuseseră trimise Curții înainte de publicarea Deciziei nr. 724/2024 în Monitorul Oficial (intervenită la 31 ianuarie 2025), excepția a devenit inadmisibilă pe cale procedurală (paragraful 145).

Ce înseamnă în practică

Respingerea formală nu vatămă drepturile reclamanților. Curtea a subliniat la paragraful 146 că Decizia de admitere nr. 724/2024 își produce integral efectele în aceste dosare, întrucât sesizările au fost formulate înainte de publicarea ei. Instanțele de judecată vor tranșa litigiile fără aplicarea supraimpozitării neconstituționale. Ulterior, Guvernul a modificat Codul fiscal prin OUG nr. 11/2025 pentru a transpune decizia CCR, iar plafonul neimpozabil general a fost urcat la 3.000 de lei prin Legea nr. 244/2024.