Decizia nr. 63 din 22 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Florica Diaconescu în Dosarul nr. 842/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.312D/2024.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 3.314D/2024, nr. 3.315D/2024, nr. 3.321D/2024, nr. 3.322D/2024, nr. 3.334D/2024, nr. 3.335D/2024, nr. 3.350D/2024, nr. 3.353D/2024, nr. 3.354D/2024, nr. 3.378D/2024-nr. 3.380D/2024, nr. 3.391D/2024, nr. 3.403D/2024, nr. 3.416D/2024, nr. 3.429D/2024, nr. 3.481D/2024, nr. 3.508D/2024, nr. 3.509D/2024, nr. 3.514D/2024, nr. 3.553D/2024, nr. 3.554D/2024, nr. 3.556D/2024, nr. 3.574D/2024, nr. 3.596D/2024, nr. 3.597D/2024, nr. 3.612D/2024, nr. 3.626D/2024, nr. 3.639D/2024-nr. 3.641D/2024, nr. 3.654D/2024, nr. 3.656D/2024, nr. 3.658D/2024-nr. 3.660D/2024, nr. 3.662D/2024, nr. 3.666D/2024, nr. 3.680D/2024, nr. 3.686D/2024, nr. 3.704D/2024-nr. 3.706D/2024, nr. 3.719D/2024, nr. 3.741D/2024-nr. 3.745D/2024, nr. 3.754D/2024-nr. 3.757D/2024, nr. 3.801D/2024, nr. 3.806D/2024, nr. 3.833D/2024-nr. 3.839D/2024, nr. 3.856D/2024, nr. 3.857D/2024, nr. 3.872D/2024, nr. 3.884D/2024, nr. 3.936D/2024, nr. 3.938D/2024-nr. 3.940D/2024, nr. 3.949D/2024, nr. 3.954D/2024, nr. 3.990D/2024-nr. 3.993D/2024, nr. 28D/2025, nr. 54D/2025, nr. 55D/2025, nr. 64D/2025, nr. 65D/2025, nr. 103D/2025, nr. 104D/2025, nr. 152D/2025, nr. 153D/2025, nr. 155D/2025, nr. 200D/2025, nr. 212D/2025, nr. 249D/2025, nr. 296D/2025, nr. 351D/2025, nr. 352D/2025, nr. 468D/2025, nr. 527D/2025, nr. 631D/2025, nr. 652D/2025-nr. 654D/2025, nr. 734D/2025, nr. 753D/2025, nr. 1.232D/2025, nr. 3.597D/2025, nr. 3.600D/2025, nr. 3.820D/2025 și nr. 3.821D/2025, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Maria Boer și de Augusta Maria Chichișan în dosarele nr. 82/117/2024 și nr. 83/117/2024 ale Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Grama și de Iulia-Garofița Cărbune-Cosac în dosarele nr. 1.409/118/2024 și nr. 1.592/118/2024 ale Tribunalului Constanța — Secția I civilă, de Cornelia-Adriana Șandru și alții și de Virgil-Petru Checec în dosarele nr. 249/85/2024 și nr. 407/85/2024 ale Tribunalului Sibiu — Secția I civilă, de Veronica Magdalena Dănăilă în Dosarul nr. 16.347/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Aurel Neagu și alții, de Costică Buzuleac și alții, precum și de Petru Gagu în dosarele nr. 352/40/2024, nr. 371/40/2024 și nr. 305/40/2024 ale Tribunalului Botoșani — Secția I civilă, de Claudiu Mirel Dinculescu și alții în Dosarul nr. 3.364/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dan-Gheorghe Boștinaru în Dosarul nr. 868/103/2024 al Tribunalului Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ, de Florian Tudor în Dosarul nr. 1.355/118/2024 al Tribunalului Constanța — Secția I civilă, de Emil Belean în Dosarul nr. 1.451/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Georgel Aciu în Dosarul nr. 14.485/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sanda Elena Lungu în Dosarul nr. 1.510/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan-Gigi Moldovan în Dosarul nr. 1.075/85/2024 al Tribunalului Sibiu — Secția I civilă, de Virginia Chiriță și alții în Dosarul nr. 20.604/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Florin Gheorghe Gavrilaș în Dosarul nr. 956/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Aurelian Filip în Dosarul nr. 285/122/2024 al Tribunalului Giurgiu — Secția civilă, de Ioana Cristina Gârbuleț și de Ioan Gârbuleț în dosarele nr. 1.854/102/2024/a1 și nr. 5.388/102/2024/a1 ale Tribunalului Mureș — Secția civilă, de Adriana Coman Gheorghiță și alții în Dosarul nr. 79/114/2024 al Tribunalului Buzău — Secția I civilă, de Tiberiu Nicolae Onea în Dosarul nr. 1.626/102/2024/a1 al Tribunalului Mureș — Secția civilă, de Ioana Hubert și alții, precum și de Mircea Levanovici și alții în dosarele nr. 8.118/3/2024 și nr. 15.803/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Luigia Boștinaru și de Mihai Asmarandei în dosarele nr. 867/103/2024 și nr. 436/103/2024 ale Tribunalului Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ, de Dorinel Ștefan în Dosarul nr. 17.972/3/2024* al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Florentina Tudor și alții în Dosarul nr. 152/120/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cristina Ramona Duță și alții în Dosarul nr. 1.447/118/2024 al Tribunalului Constanța — Secția I civilă, de Marius Crăsnaru și de Denis-Gabriela Ghervase în dosarele nr. 1.724/63/2024 și nr. 1.886/63/2024 ale Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Zoița Milășan, de Liliana Misirgic și de Cornelia Pop în dosarele nr. 999/102/2024/a1, nr. 2.966/102/2024/a1 și nr. 2.967/102/2024/a1 ale Tribunalului Mureș — Secția civilă, de David Smochină în Dosarul nr. 224/40/2024* al Tribunalului Botoșani — Secția I civilă, de Mariana Vasilachi în Dosarul nr. 7.586/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Simona Ivănescu și alții în Dosarul nr. 1.869/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Liana Boer și alții în Dosarul nr. 367/107/2024 al Tribunalului Alba — Secția I civilă, de Daniela Eugenia Bădica și de Dumitru Burada în dosarele nr. 2.880/3/2024 și nr. 4.595/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dorin Colidiuc în Dosarul nr. 1.578/118/2024* al Tribunalului Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal, de Claudiu Popescu-Elizeu și de Cristian Gurau în dosarele nr. 2.695/3/2024 și nr. 11.574/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihai Mocanu, de Mariana Cornea, de Elena Luissa Udrea, precum și de Steluța Stănoiu și Adriana Nicoleta Cristescu în dosarele nr. 269/93/2024, nr. 271/93/2024, nr. 370/93/2024 și nr. 513/93/2024 ale Tribunalului Ilfov — Secția civilă, de Doru Gabriel Stoica în Dosarul nr. 13.404/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Maria Adriana Ștefănescu în Dosarul nr. 17.547/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Andreea Ruxandra Nica și Iuliana Bendeac în Dosarul nr. 19.572/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dorina Danielescu în Dosarul nr. 30.002/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adela Vintilă și Nicolae Gabriel Ionaș în Dosarul nr. 377/102/2024/a1 al Tribunalului Mureș — Secția civilă, de Camelia Fonoage în Dosarul nr. 383/107/2024 al Tribunalului Alba — Secția I civilă, de Valerica Mitroi și alții, de Carmen Daniela Preoteasa și alții, de Tatiana Rădulescu și alții, de Gabriel Dănuț Comănescu și alții, precum și de Ilie Luță în dosarele nr. 851/63/2024, nr. 1.012/63/2024, nr. 1.272/63/2024, nr. 1.317/63/2024 și nr. 1.351/63/2024 ale Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ion Daniel Burcă și alții în Dosarul nr. 1.629/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Maria Magdalena Fănuță și alții în Dosarul nr. 1.638/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Marilena Bota și alții în Dosarul nr. 199/111/2024 al Tribunalului Bihor — Secția I civilă, de Gheorghe Bedrule în Dosarul nr. 68/86/2024 al Tribunalului Suceava — Secția I civilă, de Ioan Tocaci și alții în Dosarul nr. 1.556/83/2024 al Tribunalului Satu Mare — Secția I civilă, de Sorin Marcu în Dosarul nr. 4.597/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Aurelian Gabriel Bădulescu, de Ionel Tudosan, de Alina Gabriela Mischianu, precum și de Liliea Canache și alții în dosarele nr. 2.651/63/2024, nr. 1.692/63/2024, nr. 2.302/63/2024 și nr. 2.305/63/2024 ale Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Pogan și alții în Dosarul nr. 1.504/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ligia Vâlcu în Dosarul nr. 328/62/2024* al Tribunalului Brașov — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Alexandru Cergă în Dosarul nr. 28.803/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Maria Cotrău și alții în Dosarul nr. 1.220/111/2024 al Tribunalului Bihor — Secția I civilă, de Rodica Pascariu și de Dorica Aghescu și alții în dosarele nr. 1.112/115/2024 și nr. 1.176/115/2024 ale Tribunalului Caraș-Severin — Secția I civilă, de Vasilica Sandovici și Aurelia Ileana Schnepf în Dosarul nr. 518/30/2024 al Tribunalului Timiș — Secția I civilă, de Oana Claudia Tatu și Dorin Tatu în Dosarul nr. 1.702/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ionel Buculei în Dosarul nr. 679/102/2024/a1 al Tribunalului Mureș — Secția civilă, de Niculina Alexandru și alții în Dosarul nr. 7.399/3/2024* al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Valentina Tătulescu în Dosarul nr. 2.932/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mariana Jîjie-Grigoriu, de Katalin Barbara Kibedi, precum și de Corina Pușchin și Liviu Drăgănescu în dosarele nr. 29.948/3/2024, nr. 18.828/3/2024 și nr. 15.917/3/2024 ale Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Manuela Gherghină Lotus și Liliana Mădălina Dună în Dosarul nr. 2.778/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Carolina Marian și alții în Dosarul nr. 898/107/2024 al Tribunalului Alba — Secția I civilă, de Romică Cernat în Dosarul nr. 456/120/2024* al Curții de Apel Ploiești — Secția de contencios administrativ și fiscal, de Ilarie Achim în Dosarul nr. 8.680/3/2024 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihaela Simona Mușat în Dosarul nr. 1.253/120/2024 al Tribunalului Ialomița — Secția civilă, de Gheorghe Grad în Dosarul nr. 5.787/118/2024 al Tribunalului Constanța — Secția I civilă, de Camelia Cucoș și Alexandru Zaharia în Dosarul nr. 823/103/2024 al Tribunalului Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ, de Mihai Dorin Palaghiu în Dosarul nr. 222/40/2024* al Tribunalului Botoșani — Secția I civilă, de Vasile Baciu în Dosarul nr. 851/102/2024/a1 al Tribunalului Mureș — Secția civilă, de Cosmin Grigore Băloi și alții în Dosarul nr. 1.170/54/2024 al Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, de Gheorghe Stoian în Dosarul nr. 3.279/101/2024* al Tribunalului Mehedinți — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Vladimir Diaconeasa și Cristian Valentin Ionescu în Dosarul nr. 2.309/63/2024 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Elisabeta Ponea și de Sorinel Vasile în dosarele nr. 1.747/63/2024 și nr. 2.836/63/2024 ale Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Felicia Anghelescu și alții în Dosarul nr. 303/120/2024* al Tribunalului Dâmbovița — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ioan Irimie și Dănilă Suciu în Dosarul nr. 1.688/117/2024 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Murarașu în Dosarul nr. 202/40/2024* al Tribunalului Botoșani — Secția I civilă, de Andrei Ion Ionescu, de Florian Hulea, de Ioan-Marian Racolța, precum și de Pavel-Mircea Meșter și alții în dosarele nr. 454/111/2024, nr. 641/111/2024, nr. 903/111/2024 și nr. 651/111/2024 ale Tribunalului Bihor — Secția I civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 3.639D/2024, autorul Ștefan Dorinel a depus un înscris în susținerea excepției de neconstituționalitate, prin care solicită judecata în lipsă, arătând și faptul că dosarul a rămas fără obiect ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 724 din 19 decembrie 2024 de către Curtea Constituțională. Totodată, în dosarele nr. 3.857D/2024 și nr. 64D/2025, autorii au depus concluzii scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate, iar în Dosarul nr. 28D/2025 autoarele au depus un înscris în susținerea excepției de neconstituționalitate și solicită judecata în lipsă. În Dosarul nr. 103D/2025, autoarea a depus un înscris în susținerea excepției de neconstituționalitate, prin care arată și că se află în imposibilitate de prezentare la judecată.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.314D/2024, nr. 3.315D/2024, nr. 3.321D/2024, nr. 3.322D/2024, nr. 3.334D/2024, nr. 3.335D/2024, nr. 3.350D/2024, nr. 3.353D/2024, nr. 3.354D/2024, nr. 3.378D/2024-nr. 3.380D/2024, nr. 3.391D/2024, nr. 3.403D/2024, nr. 3.416D/2024, nr. 3.429D/2024, nr. 3.481D/2024, nr. 3.508D/2024, nr. 3.509D/2024, nr. 3.514D/2024, nr. 3.553D/2024, nr. 3.554D/2024, nr. 3.556D/2024, nr. 3.574D/2024, nr. 3.596D/2024, nr. 3.597D/2024, nr. 3.612D/2024, nr. 3.626D/2024, nr. 3.639D/2024-nr. 3.641D/2024, nr. 3.654D/2024, nr. 3.656D/2024, nr. 3.658D/2024-nr. 3.660D/2024, nr. 3.662D/2024, nr. 3.666D/2024, nr. 3.680D/2024, nr. 3.686D/2024, nr. 3.704D/2024-nr. 3.706D/2024, nr. 3.719D/2024, nr. 3.741D/2024-nr. 3.745D/2024, nr. 3.754D/2024-nr. 3.757D/2024, nr. 3.801D/2024, nr. 3.806D/2024, nr. 3.833D/2024-nr. 3.839D/2024, nr. 3.856D/2024, nr. 3.857D/2024, nr. 3.872D/2024, nr. 3.884D/2024, nr. 3.936D/2024, nr. 3.938D/2024-nr. 3.940D/2024, nr. 3.949D/2024, nr. 3.954D/2024, nr. 3.990D/2024- nr. 3.993D/2024, nr. 28D/2025, nr. 54D/2025, nr. 55D/2025, nr. 64D/2025, nr. 65D/2025, nr. 103D/2025, nr. 104D/2025, nr. 152D/2025, nr. 153D/2025, nr. 155D/2025, nr. 200D/2025, nr. 212D/2025, nr. 249D/2025, nr. 296D/2025, nr. 351D/2025, nr. 352D/2025, nr. 468D/2025, nr. 527D/2025, nr. 631D/2025, nr. 652D/2025-nr. 654D/2025, nr. 734D/2025, nr. 753D/2025, nr. 1.232D/2025, nr. 3.597D/2025, nr. 3.600D/2025, nr. 3.820D/2025 și nr. 3.821D/2025 la Dosarul nr. 3.312D/2024, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024.

Prin Încheierea din 26 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 842/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Florica Diaconescu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.312D/2024.

Prin încheierile din 10 iulie 2024, pronunțate în dosarele nr. 82/117/2024 și nr. 83/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Maria Boer și de Augusta Maria Chichișan și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.314D/2024 și nr. 3.315D/2024.

Prin încheierile din 11 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 1.409/118/2024 și nr. 1.592/118/2024, Tribunalul Constanța — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Constantin Grama și de Iulia-Garofița Cărbune-Cosac și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.321D/2024 și nr. 3.322D/2024.

Prin încheierile din 3 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 249/85/2024 și nr. 407/85/2024, Tribunalul Sibiu — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Cornelia-Adriana Șandru și alții și de Virgil-Petru Checec și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.334D/2024 și nr. 3.335D/2024.

Prin Încheierea din 8 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 16.347/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Veronica Magdalena Dănăilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.350D/2024.

Prin încheierile din 11 octombrie 2024 și 24 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 352/40/2024, nr. 371/40/2024 și nr. 305/40/2024, Tribunalul Botoșani — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Aurel Neagu și alții, de Costică Buzuleac și alții, precum și de Petru Gagu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.353D/2024, nr. 3.354D/2024 și nr. 3.378D/2024.

Prin Încheierea din 22 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.364/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Claudiu Mirel Dinculescu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.379D/2024.

Prin Încheierea din 23 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 868/103/2024, Tribunalul Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Dan-Gheorghe Boștinaru și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.380D/2024.

Prin Încheierea din 6 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.355/118/2024, Tribunalul Constanța — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Florian Tudor și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.391D/2024.

Prin Încheierea din 21 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.451/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Emil Belean și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.403D/2024.

Prin Încheierea din 16 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 14.485/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Georgel Aciu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.416D/2024.

Prin Încheierea din 10 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.510/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Sanda Elena Lungu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.429D/2024.

Prin Încheierea din 28 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.075/85/2024, Tribunalul Sibiu — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ioan-Gigi Moldovan și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.481D/2024.

Prin Încheierea din 29 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 20.604/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Virginia Chiriță și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.508D/2024.

Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 956/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Florin Gheorghe Gavrilaș și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.509D/2024.

Prin Încheierea din 10 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 285/122/2024, Tribunalul Giurgiu — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Aurelian Filip și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.514D/2024.

Prin încheierile din 6 noiembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 1.854/102/2024/a1 și nr. 5.388/102/2024/a1, Tribunalul Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ioana Cristina Gârbuleț și de Ioan Gârbuleț și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.553D/2024 și nr. 3.554D/2024.

Prin Încheierea din 31 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 79/114/2024, Tribunalul Buzău — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Adriana Coman Gheorghiță și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.556D/2024.

Prin Încheierea din 23 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.626/102/2024/a1, Tribunalul Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Tiberiu Nicolae Onea și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.574D/2024.

Prin încheierile din 25 septembrie 2024 și 21 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 8.118/3/2024 și nr. 15.803/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ioana Hubert și alții, precum și de Mircea Levanovici și alții și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.596D/2024 și nr. 3.597D/2024.

Prin încheierile din 28 octombrie 2024 și 18 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 867/103/2024 și nr. 436/103/2024, Tribunalul Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Luigia Boștinaru și de Mihai Asmarandei și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.612D/2024 și nr. 3.626D/2024.

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 17.972/3/2024*, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Dorinel Ștefan și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.639D/2024.

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 152/120/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Florentina Tudor și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.640D/2024.

Prin Încheierea din 1 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.447/118/2024, Tribunalul Constanța — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Cristina Ramona Duță și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.641D/2024.

Prin încheierile din 24 octombrie 2024 și 9 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 1.724/63/2024 și nr. 1.886/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Marius Crăsnaru și de Denis-Gabriela Ghervase și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.654D/2024 și nr. 3.656D/2024.

Prin încheierile din 16 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 999/102/2024/a1, nr. 2.966/102/2024/a1 și nr. 2.967/102/2024/a1, Tribunalul Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Zoița Milășan, de Liliana Misirgic și de Cornelia Pop și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.658D/2024, nr. 3.659D/2024 și nr. 3.660D/2024.

Prin Încheierea din 29 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 224/40/2024*, Tribunalul Botoșani — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de David Smochină și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.662D/2024.

Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 7.586/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Mariana Vasilachi și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.666D/2024.

Prin Încheierea din 31 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.869/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Simona Ivănescu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.680D/2024.

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 367/107/2024, Tribunalul Alba — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Liana Boer și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.686D/2024.

Prin încheierile din 16 iulie 2024 și 3 iulie 2024, pronunțate în dosarele nr. 2.880/3/2024 și nr. 4.595/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Daniela Eugenia Bădica și de Dumitru Burada și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.704D/2024 și nr. 3.705D/2024.

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.578/118/2024*, Tribunalul Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Dorin Colidiuc și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.706D/2024.

Prin încheierile din 16 iulie 2024 și 7 noiembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 2.695/3/2024 și nr. 11.574/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Claudiu Popescu-Elizeu și de Cristian Gurau și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.719D/2024 și nr. 3.741D/2024.

Prin încheierile din 10 octombrie 2024 și 2 august 2024, pronunțate în dosarele nr. 269/93/2024, nr. 271/93/2024, nr. 370/93/2024 și nr. 513/93/2024, Tribunalul Ilfov — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Mihai Mocanu, de Mariana Cornea, de Elena Luissa Udrea, precum și de Steluța Stănoiu și Adriana Nicoleta Cristescu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.742D/2024, nr. 3.743D/2024, nr. 3.744D/2024 și nr. 3.745D/2024.

Prin Încheierea din 4 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 13.404/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Doru Gabriel Stoica și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.754D/2024.

Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 17.547/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Maria Adriana Ștefănescu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.755D/2024.

Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 19.572/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Andreea Ruxandra Nica și Iuliana Bendeac și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.756D/2024.

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 30.002/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Dorina Danielescu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.757D/2024.

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 377/102/2024/a1, Tribunalul Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Adela Vintilă și Nicolae Gabriel Ionaș și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.801D/2024.

Prin Încheierea din 22 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 383/107/2024, Tribunalul Alba — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Camelia Fonoage și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.806D/2024.

Prin încheierile din 2 octombrie 2024 și 19 septembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 851/63/2024, nr. 1.012/63/2024, nr. 1.272/63/2024, nr. 1.317/63/2024 și nr. 1.351/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Valerica Mitroi și alții, de Carmen Daniela Preoteasa și alții, de Tatiana Rădulescu și alții, de Gabriel Dănuț Comănescu și alții, precum și de Ilie Luță și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.833D/2024, nr. 3.834D/2024, nr. 3.835D/2024, nr. 3.836D/2024 și nr. 3.837D/2024.

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.629/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i)-iii), lit. c) pct. (i)-iii) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ion Daniel Burcă și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.838D/2024.

Prin Încheierea din 2 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.638/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Maria Magdalena Fănuță și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.839D/2024.

Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 199/111/2024, Tribunalul Bihor — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Marilena Bota și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.856D/2024.

Prin Încheierea din 3 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 68/86/2024, Tribunalul Suceava — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Bedrule și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.857D/2024.

Prin Încheierea din 28 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.556/83/2024, Tribunalul Satu Mare — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ioan Tocaci și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.872D/2024.

Prin Încheierea din 20 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.597/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Sorin Marcu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.884D/2024.

Prin încheierile din 21 noiembrie 2024 și 7 noiembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 2.651/63/2024, nr. 1.692/63/2024, nr. 2.302/63/2024 și nr. 2.305/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 și, respectiv, art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Aurelian Gabriel Bădulescu, de Ionel Tudosan, de Alina Gabriela Mischianu, precum și de Liliea Canache și alții și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.936D/2024, nr. 3.938D/2024, nr. 3.939D/2024 și nr. 3.940D/2024.

Prin Încheierea din 18 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.504/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ioan Pogan și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.949D/2024.

Prin Încheierea din 3 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 328/62/2024*, Tribunalul Brașov — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ligia Vâlcu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.954D/2024.

Prin Încheierea din 2 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 28.803/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Alexandru Cergă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.990D/2024.

Prin Încheierea din 4 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.220/111/2024, Tribunalul Bihor — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Maria Cotrău și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.991D/2024.

Prin încheierile din 10 decembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 1.112/115/2024 și nr. 1.176/115/2024, Tribunalul Caraș-Severin — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Rodica Pascariu și de Dorica Aghescu și alții și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.992D/2024 și nr. 3.993D/2024.

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 518/30/2024, Tribunalul Timiș — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Vasilica Sandovici și Aurelia Ileana Schnepf și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 28D/2025.

Prin Încheierea din 2 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.702/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i)-(iii) și lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Oana Claudia Tatu și Dorin Tatu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 54D/2025.

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 679/102/2024/a1, Tribunalul Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ionel Buculei și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 55D/2025.

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 7.399/3/2024*, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) și c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Niculina Alexandru și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 64D/2025.

Prin Încheierea din 16 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.932/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, precum și a dispozițiilor art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Valentina Tătulescu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 65D/2025.

Prin încheierile din 18 decembrie 2024, 26 noiembrie 2024 și 22 octombrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 29.948/3/2024, nr. 18.828/3/2024 și nr. 15.917/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Mariana Jîjie-Grigoriu, de Katalin Barbara Kibedi, precum și de Corina Pușchin și Liviu Drăgănescu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 103D/2025, nr. 104D/2025 și nr. 152D/2025.

Prin Încheierea din 30 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.778/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Manuela Gherghină Lotus și Liliana Mădălina Dună și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 153D/2025.

Prin Încheierea din 16 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 898/107/2024, Tribunalul Alba — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Carolina Marian și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 155D/2025.

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 456/120/2024*, Curtea de Apel Ploiești — Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Romică Cernat și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 200D/2025.

Prin Încheierea din 3 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 8.680/3/2024, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ilarie Achim și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 212D/2025.

Prin Încheierea din 16 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.253/120/2024, Tribunalul Ialomița — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Mihaela Simona Mușat și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 249D/2025.

Prin Încheierea din 16 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.787/118/2024, Tribunalul Constanța — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Grad și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 296D/2025.

Prin Încheierea din 8 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 823/103/2024, Tribunalul Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Camelia Cucoș și Alexandru Zaharia și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 351D/2025.

Prin Încheierea din 18 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 222/40/2024*, Tribunalul Botoșani — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Mihai Dorin Palaghiu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 352D/2025.

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 851/102/2024/a1, Tribunalul Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Vasile Baciu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 468D/2025.

Prin Încheierea din 11 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.170/54/2024, Curtea de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Cosmin Grigore Băloi și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 527D/2025.

Prin Încheierea din 22 ianuarie 2025, pronunțată în Dosarul nr. 3.279/101/2024*, Tribunalul Mehedinți — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Stoian și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 631D/2025.

Prin Încheierea din 23 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.309/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) pct. i)-iii), lit. c) pct. i)-iii) și alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Vladimir Diaconeasa și Cristian Valentin Ionescu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 652D/2025.

Prin încheierile din 23 octombrie 2024 și 20 noiembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 1.747/63/2024 și nr. 2.836/63/2024, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Elisabeta Ponea și de Sorinel Vasile și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 653D/2025 și nr. 654D/2025.

Prin Încheierea din 3 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 303/120/2024*, Tribunalul Dâmbovița — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Felicia Anghelescu și alții și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 734D/2025.

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.688/117/2024, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ioan Irimie și Dănilă Suciu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 753D/2025.

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 202/40/2024*, Tribunalul Botoșani — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Ioan Murarașu și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.232D/2025.

Prin încheierile din 6 decembrie 2024, pronunțate în dosarele nr. 454/111/2024, nr. 641/111/2024, nr. 903/111/2024 și nr. 651/111/2024, Tribunalul Bihor — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. Excepția a fost ridicată de Andrei Ion Ionescu, de Florian Hulea, de Ioan-Marian Racolța, precum și de Pavel-Mircea Meșter și alții și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.597D/2025, nr. 3.600D/2025, nr. 3.820D/2025 și nr. 3.821D/2025.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cauze având ca obiect pretenții privind dreptul la pensie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat încalcă obligația constituțională a Parlamentului de a aduce în concordanță legile cu deciziile Curții Constituționale (în speță, Decizia nr. 467 din 2 august 2023), în detrimentul respectării principiilor constituționale și a securității juridice. Această conduită a Parlamentului, care nu reexaminează și nu ajustează actul normativ în concordanță cu decizia Curții Constituționale, contravine obiectivului legiferării, acela de a armoniza legislația cu hotărârile instanței constituționale, conform art. 147 alin. (2) din Constituție.

Se susține că instanța de contencios constituțional a stabilit prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023 (paragrafele 165-168) că impozitarea pensiilor, în special a celor de serviciu, trebuie să respecte principii fundamentale precum echitatea, proporționalitatea, rezonabilitatea și nediscriminarea. Astfel, impozitarea nu ar trebui să aibă un caracter sancționator și legiuitorul are o marjă de apreciere, dar cu condiția să nu încalce garanțiile atașate independenței sistemului judiciar. Ca atare, stabilirea regulilor și bazei de impunere trebuie să fie făcută cu o diligență deosebită pentru a asigura respectarea principiilor constituționale și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, evitând discriminarea și asigurând un tratament echitabil în fața legii.

Prin stabilirea unei supraimpozitări numai a pensiilor speciale nu se respectă cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, respectiv ca legiuitorul să diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.

De asemenea, sunt neconstituționale dispozițiile art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, potrivit cărora în cazul veniturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii, precum și al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătorești definitive și executorii, impozitul se calculează separat față de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2), impozitul reținut fiind impozit final. Or, impozitul se reține la data efectuării plății.

Se mai afirmă că sunt încălcate cerințele referitoare la claritatea și calitatea actelor normative, întrucât art. 64 din Legea nr. 227/2015 stabilește o concepție unitară asupra impozitului pe venit pentru pensii, impunând o cotă fixă de 10%. Cu toate acestea, art. 101 din același act normativ introduce o deviere de la acest principiu, aplicând un impozit care nu a fost prevăzut de lege. Textul criticat prezintă ambiguitate în ceea ce privește definirea clară a nivelului veniturilor la care se aplică respectivele cote de impozitare. Expresiile precum „partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net”, „partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut” și „partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut” nu oferă o precizie exactă asupra sumelor care intră sub incidența fiecărei cote. Formulările vagi ale textului permit o interpretare diversă și pot duce la interpretări subiective. Absența unei clarificări precise a limitei superioare și inferioare a fiecărei categorii poate genera confuzii în rândul plătitorilor de impozit și al autorităților fiscale, contribuind la incertitudini în aplicarea regulilor fiscale.

De asemenea, textul nu furnizează indicatori cuantificabili și verificabili pentru a determina exact cum se calculează impozitul în situațiile specifice. De exemplu, nu se precizează explicit care este suma exactă la care se aplică această cotă de 15%, respectiv când venitul se află între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut. Conform art. 101 alin. (3) din Codul fiscal, determinarea câștigului salarial mediu net se stabilește prin deducerea din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din Codul fiscal și a impozitului pe venit. Normele edictate sunt neclare, determinarea câștigului salarial mediu net prin deducerea din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului pe venit fiind impusă fără a se specifica dacă este vorba despre cel folosit pentru pensiile din sistemul public sau cel folosit pentru pensiile de serviciu. Expresia „utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” nu oferă o indicație clară asupra modului exact în care se stabilește această sumă. Or, lipsa detaliilor precise cu privire la formula sau metoda de calcul poate crea dificultăți în determinarea corectă a impozitului datorat.

Textul criticat nu oferă suficiente detalii și orientări cu privire la modul de calcul al părții contributive a veniturilor din pensii, care ar trebui să fie un element de bază în formula de calcul al impozitului, încălcându-se astfel principiul legalității și previzibilității prevăzut de art. 1 din Constituție. Stagiul complet de cotizare pentru militari este de 25 de ani, dintre care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu, în timp ce stagiul complet de cotizare potrivit dreptului comun este de 35 de ani. Textul legislativ fiscal nu specifică clar care dintre aceste stagii ar trebui să fie folosit pentru calculul contributivității în privința militarilor/ magistraților. De asemenea, utilizarea unui stagiu de cotizare mai lung de 35 de ani pentru calculul contributivității este inechitabilă pentru cei care au efectuat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani. Acest lucru implică o penalizare pentru cei care au contribuit mai puțin în sistemul de pensii și conduce la o distorsiune a drepturilor acestora, fiind încălcate dispozițiile art. 44 din Constituție.

Textul legislativ nu furnizează o formulă sau instrucțiuni detaliate cu privire la modul de calcul al părții contributive. Nu este specificat cum se traduce stagiul de cotizare într-un calcul concret al părții contributive a veniturilor din pensii. O atare lipsă de claritate poate face ca, pentru beneficiarii pensiilor de serviciu, înțelegerea regulilor fiscale și aplicarea corespunzătoare a acestora să fie dificile. Această incertitudine poate conduce la o interpretare variabilă și subiectivă a legii fiscale și poate crea confuzie atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Mai mult, poate duce la riscul apariției litigiilor fiscale și a contestațiilor, deoarece diferiți beneficiari ai pensiilor de serviciu ar putea interpreta legea în moduri diferite.

Principiul venitului unic contribuie la predictibilitatea sistemului fiscal. Contribuabilii știu că vor fi impozitați la o cotă fixă de 10%, indiferent de componența venitului lor. Introducerea impozitului diferențiat în art. 101 din Codul fiscal aduce un element de incertitudine și variabilitate, deoarece nivelul impozitului depinde acum de proporția dintre componenta contributivă și cea necontributivă a venitului. Această variabilitate contravine principiului clarității și afectează capacitatea contribuabililor de a anticipa și planifica impozitele aferente pensiilor lor.

Principiul constituțional al distribuirii echitabile a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice, stipulat de art. 56 alin. (2) din Constituție, impune necesitatea diferențierii contribuțiilor persoanelor cu venituri superioare. Cota procentuală de contribuție este unitară și nu este progresivă, variabilitatea valorică a contribuției depinzând de nivelul diferit al veniturilor. Această lipsă de progresivitate a cotei procentuale de contribuție a fost recunoscută și subliniată de Curtea Constituțională în Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006, evidențiindu-se exclusiv diferența valorică, și nu cea procentuală a acestei cote. Prin Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, Curtea a constatat că principiul așezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuțiilor să se facă în același mod de către toți contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau a oricărei discriminări, astfel încât, în cazul veniturilor egale, contribuția să fie aceeași. În jurisprudența Curții Constituționale s-a mai stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.

Așadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când stabilește categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează și modul concret de calcul al sarcinii fiscale. Orice modificare a sarcinilor fiscale trebuie să fie justificată de motive obiective, să se aplice unitar, să fie clară și predictibilă și să nu diferențieze contribuția fiscală pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.

Modalitatea de impozitare stabilită în art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Textul creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensii. Discriminarea se datorează introducerii a trei trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval al veniturilor. Astfel, plătitorii de impozit cu venituri sub nivelul câștigului salarial mediu net sunt supuși unei cote de 10%, în timp ce cei cu venituri între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut sunt impozitați la o cotă de 15%, iar cei cu venituri care depășesc nivelul câștigului salarial mediu brut sunt supuși unei cote de 20%.

Această diferențiere a cotelor de impozitare în funcție de nivelul venitului este, astfel, discriminatorie pe criteriul averii, deoarece persoanele cu venituri mai mari sunt impozitate la o cotă procentuală mai ridicată, ceea ce reflectă o abordare progresivă. Discriminarea pe criteriul averii este evidentă având în vedere faptul că impozitul crește proporțional cu nivelul veniturilor, punând o povară mai mare asupra celor cu venituri superioare și creând o distincție fiscală bazată pe capacitatea financiară a contribuabililor.

Impunerea unei cote mai ridicate pentru veniturile mai mari constituie o penalizare, și nu neapărat o măsură proporțională la capacitatea reală de contribuție, și creează discriminare în interiorul aceleiași categorii sociale, deoarece unele persoane pot avea o parte necontributivă mai mare decât altele în funcție de anumite criterii, cum ar fi: vechimea, gradul profesional, funcția exercitată (de execuție sau de conducere), o perioadă de activitate mai mare. Conform sistemului de impozitare progresivă, ratele de impozitare cresc odată cu creșterea veniturilor, iar nu prin raportare la o parte contributivă/necontributivă.

Raportarea legiuitorului la stabilirea unor praguri de impozitare, fie la venitul din „salariul mediu net pe economie”, fie la venitul din „salariul mediu brut pe economie”, exclusiv în cazul pensiilor de serviciu, constituie o încălcare a principiului nediscriminării, conform art. 16 alin. (1) din Constituție.

Conform dispozițiilor Codului fiscal, mai precis ale art. 64, nu există prevederi privind tranșe sau cote de impozitare diferite pentru venituri provenite din indemnizații sau salarii. Impozitul este aplicat asupra venitului realizat, inclusiv asupra salariilor, veniturilor asimilate salariilor și pensiilor. Este important de menționat că impozitul nu este aplicat asupra unor componente ale venitului, cum ar fi partea contributivă sau necontributivă.

Prin noile dispoziții ale art. 101 din Codul fiscal se observă o intenție de modificare implicită a cotei unice de impozitare de 10% doar pentru veniturile provenite din anumite categorii de pensii, generând astfel o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, care garantează egalitatea în fața legii. Statuarea unor așa-numite cote de impozitare diferite de cele stabilite legal este un evident artificiu legislativ, ce trădează instituirea de fapt a unei „taxe suplimentare” asupra veniturilor reprezentate de pensiile de serviciu, cu trimitere evidentă la pensiile militarilor/magistraților. Textul art. 101 din Codul fiscal creează discriminare pe criteriul vârstei între militarii/magistrații care au împlinit vârsta de acordare a pensiei publice în sistemul public de pensii și cărora le-a fost calculată partea de contributivitate și militarii/magistrații care nu au împlinit această vârstă și cărora nu le-a fost calculată partea de contributivitate. Astfel, militarilor/magistraților din prima categorie li se calculează cota de impozitare în baza art. 101 lit. b) din Codul fiscal, iar militarilor/magistraților din cea de-a doua categorie li se calculează cota de impozitare în baza art. 101 lit. c) din Codul fiscal, rezultând o impozitare diferită.

Defalcarea pensiei de serviciu în trei componente nu instituie un prag cert de impozitare sau un sistem progresiv de impozitare, ci reduce cuantumul pensiei în plată, având o orientare către categoria specifică a pensiilor de serviciu ale militarilor. Această reducere este mascată prin impozitarea cu 15%, respectiv cu 20% a părții ce depășește partea contributivă pentru toate categoriile de pensii de serviciu.

Art. 101 din Codul fiscal, astfel cum este modificat, încalcă dispozițiile art. 44 alin. (1)-(4) din Constituție, textul reflectând caracterul sancționator care influențează valoarea pensiilor. Impozitarea progresivă conduce la o reducere indirectă a valorii pensiilor, care trebuie să se reflecte cât mai aproape de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul pensionării. Impozitarea progresivă aduce cu sine un caracter restrângător asupra valorii pensiilor, generând, în mod indirect, o diminuare a acestora. Este esențial ca orice impozitare să respecte limitele și condițiile stabilite de lege, iar orice măsură care afectează indirect valoarea pensiilor ar trebui să fie justificată în mod corespunzător.

Or, prin nota de fundamentare a Legii nr. 282/2023 nu se prezintă o justificare obiectivă a acestei structuri de impozitare. Impunerea unor așa-numite praguri valorice — salariu mediu brut sau net pe economie — pentru calcularea unor impozite încalcă dreptul de proprietate pe care militarul/magistratul îl are cu privire la cuantumul pensiei, drept prevăzut de art. 44 alin. (1)-(4) din Constituție. Descompunerea unui venit în componente distincte și, ulterior, impozitarea separată a acestor componente nu sunt o practică reglementată în legislația fiscală în vigoare. Această metodă constituie, în esență, o formă de impozitare discriminatorie a pensiei de serviciu, contravenind prevederilor constituționale menționate anterior.

Legile nr. 303/2004 și nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor definesc pensia de serviciu ca fiind un venit „in integrum” — echivalentul a 80% din ultima indemnizație brută lunară, inclusiv sporurile permanente aferente. Împrejurarea că pensia de serviciu conține și o parte contributivă nu schimbă caracterul unitar și unic al venitului, căci, în caz contrar, legea ar trebui să prevadă noi cote de impozitare în cuprinsul art. 64 din Codul fiscal, care să fie reluate doar în art. 101 din Codul fiscal, fapt care însă nu s-a realizat.

Modalitatea de determinare a pensiei de serviciu este explicit reglementată în legislația curentă, neexistând o dezagregare a acesteia în componente distincte. Pensia de serviciu a militarilor/magistraților este stabilită la 80% din baza de calcul.

Procentul menționat, calculat din baza de 80%, care constituie indemnizația de pensionare, nu a suferit modificări până în prezent. Statul, conform jurisprudenței Curții Constituționale, are capacitatea de a ajusta sau chiar de a elimina acest procent în viitor, în funcție de orientarea politicii statului în domeniul asigurărilor sociale. Cu toate acestea, orice modificare poate afecta doar viitorul, și nu situațiile anterioare. Prin adoptarea unui procent fix în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se asigură acordarea aceluiași tratament juridic persoanelor aflate în aceeași situație juridică. Acest lucru se aplică și beneficiarilor de venituri din pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă, acordate în baza unor legi sau statute speciale. Astfel, se respectă prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție, care se referă la distribuirea echitabilă a sarcinilor fiscale.

Curtea Constituțională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul ori cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiție impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obținute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincție. Se invocă Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020.

Simultan, se mai susține că stabilirea valorii de referință sau a pragului de la care se calculează treptele de impozitare trebuie să fie efectuată într-un mod clar și precis, având în vedere atât deciziile Curții Constituționale, cât și prevederile Constituției României. Indicarea unui element fiscal fluctuant drept treaptă valorică, precum salariul mediu brut/net pe economie, va determina o fluctuație și în cuantumul pensiilor de serviciu care vor fi diferite de la un an la altul, depinzând într-o măsură mai mare de factorul politic decât permite legea în cazul altor cetățeni români.

Compensația acordată de stat ca venit unic (cunoscută ca așa-numita parte necontributivă) alături de partea contributivă, în cazul magistraților fixată la 80% din cuantumul indemnizației brute din ultima lună de activitate, iar în cazul militarilor fixată la 80% din media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, nu poate fi impozitată în alt mod decât în cazul celorlalte categorii de venituri din pensii. În caz contrar, statul pare să încerce să reducă cuantumul pensiilor deja stabilite sau aflate în plată printr-o metodă aparent „elegantă”, dar nelegală. Această abordare contravine principiului neretroactivității legii civile și principiului nediscriminării din Constituție, încălcându-se, de asemenea, și prevederile art. 56, ale art. 139 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție.

Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 3.312D/2024, nr. 3.379D/2024, nr. 3.429D/2024, nr. 3.654D/2024, nr. 3.656D/2024, nr. 3.833D/2024, nr. 3.834D/2024, nr. 3.835D/2024, nr. 3.836D/2024, nr. 3.837D/2024, nr. 3.839D/2024, nr. 3.936D/2024, nr. 3.938D/2024, nr. 3.939D/2024, nr. 3.940D/2024, nr. 153D/2025, nr. 652D/2025, nr. 653D/2025 și nr. 654D/2025, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În Dosarul nr. 3.838D/2024, instanța nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 3.314D/2024, nr. 3.315D/2024, nr. 3.403D/2024, nr. 3.509D/2024, nr. 3.680D/2024, nr. 3.949D/2024, nr. 54D/2025 și nr. 753D/2025, opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Constanța — Secția I civilă, în dosarele nr. 3.321D/2024, nr. 3.322D/2024, nr. 3.391D/2024, nr. 3.641D/2024 și nr. 296D/2025, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Sibiu — Secția I civilă, în dosarele nr. 3.334D/2024, nr. 3.335D/2024 și nr. 3.481D/2024, opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în dosarele nr. 3.350D/2024, nr. 3.704D/2024, nr. 3.705D/2024, nr. 3.719D/2024, nr. 3.741D/2024, nr. 3.754D/2024, nr. 3.755D/2024, nr. 3.756D/2024, nr. 3.884D/2024, nr. 64D/2025, nr. 65D/2025, nr. 103D/2025, nr. 104D/2025, nr. 152D/2025 și nr. 212D/2025, apreciază că aceasta este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În dosarele nr. 3.416D/2024, nr. 3.640D/2024 și nr. 3.990D/2024, instanța nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În dosarele nr.3.508D/2024, nr. 3.597D/2024, nr. 3.639D/2024 și nr.3.757D/2024, instanța apreciază, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale doar în măsura în care acestea se interpretează în sensul că aplicarea impozitului progresiv presupune, în mod obligatoriu, determinarea în prealabil a cotei contributive (în măsura în care persoana interesată a contribuit la sistemul public de pensii/sistemul de pensii militare). În dosarele nr. 3.596D/2024 și nr. 3.666D/2024, instanța opinează în sensul temeiniciei excepției de neconstituționalitate, apreciind că există discriminare între beneficiarii unei pensii acordate în temeiul Legii nr. 303/2004, respectiv în temeiul Legii nr. 303/2022 și beneficiarii unei pensii publice, dar și între beneficiarii de pensii speciale pe criteriul de vârstă, în sensul că unui magistrat pensionar care nu a împlinit vârsta standard de pensionare în sistemul public nu i se calculează contributivitatea, pe când unui magistrat care a împlinit această vârstă i se calculează contributivitatea, cu consecința diminuării impozitului în cea de-a doua situație, deși cuantumul brut al pensiei ar fi același. Totodată, în Dosarul nr. 65D/2025, cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, instanța nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Botoșani — Secția I civilă, în dosarele nr. 3.353D/2024 și nr. 3.354D/2024, opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 578 din 9 iulie 2020. În dosarele nr. 3.378D/2024, nr. 3.662D/2024 și nr. 1.232D/2025, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În Dosarul nr. 352D/2025, instanța nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Neamț — Secția I civilă și de contencios administrativ, în dosarele nr. 3.380D/2024, nr. 3.626D/2024 și nr. 351D/2025, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În Dosarul nr. 3.612D/2024, instanța opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, apreciind, în esență, că prin noul sistem de determinare a impozitului pe venitul din pensii nu se produce o discriminare, acest nou sistem fiind aplicabil pentru partea necontributivă din toate pensiile, indiferent de forma acestora, fiind, de fapt, o ridicare la rang de principiu primordial a contributivității, ca temei pentru dobândirea dreptului de pensie.

Tribunalul Giurgiu — Secția civilă, în Dosarul nr. 3.514D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Mureș — Secția civilă, în dosarele nr. 3.553D/2024, nr. 3.554D/2024, nr. 3.574D/2024, nr. 3.658D/2024, nr. 3.659D/2024, nr. 3.660D/2024, nr. 3.801D/2024, nr. 55D/2025 și nr. 468D/2025, opinează în sensul constituționalității textelor de lege criticate, apreciind, în esență, că acestea se aplică tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu și respectă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale, respectiv criteriile de echitate, proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare.

Tribunalul Buzău — Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.556D/2024, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Alba — Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.686D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. În dosarele nr. 3.806D/2024 și nr. 155D/2025, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.706D/2024, opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, având în vedere, în esență, faptul că sunt vizate venituri diferite, respectiv venituri din pensii determinate ca urmare a aplicării principiului contributivității, față de venituri din pensii ce au doar componentă necontributivă ori componentă mixtă, astfel încât nu se poate pune problema discriminării între contribuabili.

Tribunalul Ilfov — Secția civilă, în dosarele nr. 3.742D/2024, nr. 3.743D/2024, nr. 3.744D/2024 și nr. 3.745D/2024, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale doar în măsura în care acestea se interpretează în sensul că aplicarea impozitului progresiv presupune, în mod obligatoriu, determinarea în prealabil a cotei contributive, în măsura în care persoana interesată a contribuit la sistemul public de pensii.

Tribunalul Bihor — Secția I civilă, în dosarele nr. 3.856D/2024, nr. 3.597D/2025, nr. 3.600D/2025, nr. 3.820D/2025 și nr. 3.821D/2025, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023. În Dosarul nr. 3.991D/2024, instanța apreciază, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, având în vedere libertatea legiuitorului de a stabili drepturile de asigurări sociale cuvenite diverselor categorii de cetățeni, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al acestora, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și de a le modifica în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, prerogativă a legiuitorului ce nu poate fi considerată o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi.

Tribunalul Suceava — Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.857D/2024, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale prin raportare la prevederile art. 4 din Constituție.

Tribunalul Satu Mare — Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.872D/2024, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Tribunalul Brașov — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.954D/2024, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Caraș-Severin — Secția I civilă, în dosarele nr. 3.992D/2024 și nr. 3.993D/2024, apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020 și Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Timiș — Secția I civilă, în Dosarul nr. 28D/2025, opinează că prevederile legale criticate sunt neconstituționale.

Curtea de Apel Ploiești — Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 200D/2025, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere faptul că indicatorii folosiți în formula de calcul nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, odată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, astfel că textul de lege creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câștigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net.

Tribunalul Ialomița — Secția civilă, în Dosarul nr. 249D/2025, opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Curtea de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 527D/2025, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 467 din 2 august 2023.

Tribunalul Mehedinți — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 631D/2025, opinează, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât sunt discriminatorii față de diferitele categorii de pensionari.

Tribunalul Dâmbovița — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 734D/2025, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, precum și, în Dosarul nr. 65D/2025, dispozițiile art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.139 din 15 decembrie 2023.

În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate; în caz contrar, Curtea ar fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune, care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată).

Ca atare, analizând motivarea excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 65D/2025, care tinde, în mod univoc, la motivarea doar a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015, fără a se arăta în concret în ce constă încălcarea Legii fundamentale cu privire la dispozițiile art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și cu indicarea într-o manieră generală a textului constituțional pretins încălcat, rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015, astfel cum au fost modificate prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023.

Totodată, Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015 a fost modificat prin Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și stabilirea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 5 septembrie 2024, în sensul măririi plafonului de venit neimpozabil lunar de la 2.000 lei la 3.000 lei, fiind păstrate celelalte soluții legislative. Totodată, art. 101 din Legea nr. 227/2015 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 13 martie 2025, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificându-se soluția legislativă criticată. În aceste condiții, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea urmează să analizeze dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2025, având următorul cuprins:

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului și garantarea pluralismului politic, și alin. (5) referitor la principiile calității legii și securității juridice, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalității în fața legii, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) și (3) referitor la sistemul legal de impuneri, art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor, art. 125 — Statutul judecătorilor, art. 139 alin. (1) și (3) referitor la stabilirea impozitelor și taxelor, precum și în art. 147 alin. (2) și (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. Totodată, se invocă nerespectarea prevederilor cuprinse în art. 6, 13, 38 și 61-63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, precitată, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.

În continuare, Curtea observă dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”, precum și faptul că Decizia Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, precitată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 31 ianuarie 2025. Având în vedere faptul că a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate din prezentele cauze fie înainte de pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, fie înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a devenit inadmisibilă.

În acord cu jurisprudența constantă a Curții în materie, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia de constatare a neconstituționalității va produce efecte, în egală măsură, și în prezentele cauze, ținând seama că instanța constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate înainte de publicarea Deciziei nr. 724 din 19 decembrie 2024 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 iunie 2025, paragraful 24).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,