ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 90 din 24 iunie 2008 (*actualizată*) privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile**) (aplicabilă începând cu data de 1 februarie 2014*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prezentul titlu reglementează auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, întocmite potrivit legii contabilității și reglementărilor contabile aplicabile
În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații
auditul statutar reprezintă auditul situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare anuale consolidate, așa cum este prevăzut de legislația comunitară, transpusă în reglementările naționale
auditorul statutar este persoana fizică autorizată, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, de către autoritatea competentă, respectiv Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), să efectueze audit statutar
firma de audit este persoana juridică sau orice altă entitate, indiferent de forma juridică a acesteia, care este autorizată de autoritatea competentă, respectiv CAFR, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, să efectueze audit statutar
entitate de audit dintr-o terță țară înseamnă o entitate, indiferent de forma sa juridică, ce efectuează audituri ale situațiilor financiare anuale sau ale situațiilor financiare anuale consolidate ale unei societăți comerciale înregistrate într-o terță țară
auditor dintr-o terță țară înseamnă o persoană fizică care efectuează audituri ale situațiilor financiare anuale sau ale situațiilor financiare anuale consolidate ale unei societăți comerciale înregistrate într-o terță țară
auditor al grupului înseamnă auditorul(îi) statutar(i) sau firma(ele) de audit care efectuează auditul statutar al situațiilor financiare anuale consolidate
rețea înseamnă o structură complexă: (i) care are drept scop cooperarea și căreia îi aparține un auditor statutar sau o firmă de audit; și (îi) care are drept scop în mod evident distribuția profiturilor sau a costurilor ori are în comun acționariatul, controlul sau gestionarea, politici și proceduri de control al calității, o strategie de afaceri, folosirea unei mărci sau a unei părți însemnate a resurselor profesionale
întreprindere afiliată la o firmă de audit înseamnă orice entitate, indiferent de forma sa juridică, ce este legată de firma de audit prin acționariat, control sau conducere comună
raportul de audit reprezintă raportul prevăzut de Directiva 78/660/CEE , respectiv de Directiva 83/349/CEE , așa cum acestea sunt transpuse în legislația națională
autoritățile competente sunt autoritățile sau organele desemnate prin lege care sunt responsabile pentru reglementarea și/sau supravegherea în interes public a auditorilor statutari și a firmelor de audit sau pentru aspecte specifice ale acestora. Prin referința la autoritatea competentă se înțelege o trimitere la autoritățile sau organismele responsabile pentru funcțiile la care se face referire
Activitatea de audit statutar se efectuează numai de către auditorii statutari sau de firmele de audit care au făcut obiectul autorizării, respectiv aprobării în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Autoritatea competentă responsabilă pentru autorizarea auditorilor statutari și a firmelor de audit este Camera Auditorilor Financiari din România.
Responsabilitatea finală pentru aprobarea auditorilor statutari și a firmelor de audit revine organismului de supraveghere în interes public.
O persoană fizică poate fi autorizată să efectueze audit statutar, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, după efectuarea stagiului de pregătire practică și promovarea examenului de competență profesională.
Camera poate autoriza ca auditori statutari doar persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ cel puțin următoarele condiții
au o bună reputație. Buna reputație trebuie să aibă în vedere un comportament profesional adecvat, cu respectarea cerințelor Codului etic emis de IFAC și adoptat de Cameră, așa cum se prevede la art. 20 alin. (1). Criteriile care definesc buna reputație sunt stabilite de Cameră, cu aprobarea organismului de supraveghere în interes public; ------------- Al doilea paragraf al alin. (2) al art. 4 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANȚA nr. 23 din 23 august 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 30 august 2012, prin înlocuirea sintagmei "organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II" cu sintagma "organismul de supraveghere în interes public"
au absolvit o instituție de învățământ economic superior sau un nivel echivalent, în condițiile stabilite prin regulamentul emis de Cameră și aprobat de organismul de supraveghere în interes public
Camera poate autoriza ca firme de audit doar entitățile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții
persoanele fizice care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile prevăzute la art. 4 și trebuie să fie autorizate, respectiv aprobate ca auditori statutari în România
o majoritate a drepturilor de vot în firma de audit trebuie să fie deținută de firme de audit care sunt autorizate în oricare dintre statele membre sau de persoane fizice care îndeplinesc cel puțin condițiile prevăzute la art. 4. Pentru scopul auditului statutar al societăților cooperative europene și al entităților similare, autoritățile competente prevăzute la titlul II pot stabili reglementări specifice cu privire la drepturile de vot
Autorizarea unui auditor statutar sau a unei firme de audit se retrage dacă buna reputație a acestuia (acesteia) a fost compromisă.
Autorizarea unei firme de audit va fi retrasă dacă a fost compromisă buna reputație sau dacă oricare dintre condițiile prevăzute la art. 5 lit. b) și c) nu mai este îndeplinită și trece un termen mai mare de 6 luni de la momentul în care oricare dintre condițiile respective a încetat să mai fie îndeplinită.
Pentru auditorii statutari și firmele de audit care sunt autorizați (autorizate) și în alte state membre și care sunt înregistrați (înregistrate) în Registrul public din România în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. c), în cazul în care se retrage autorizarea, indiferent de motiv, Camera comunică acest fapt, precum și motivele retragerii autorizării către autoritățile competente relevante din statul membru în care auditorul statutar, respectiv firma de audit este autorizat(ă).
Responsabilitatea finală pentru aprobarea retragerii autorizării auditorilor statutari și a firmelor de audit revine organismului de supraveghere în interes public.
Examenul de competență profesională prevăzut la art. 4 alin. (2) lit. e) trebuie să garanteze nivelul necesar de cunoștințe teoretice în domeniile relevante pentru auditul statutar, precum și capacitatea de a aplica în practică cunoștințele teoretice. Cel puțin o parte a acestui examen se susține sub formă de probă scrisă
Testul privind cunoștințele teoretice inclus în examenul de competență profesională va acoperi, în special, următoarele domenii
teoria și principiile contabilității generale
cerințele legale și standardele referitoare la întocmirea situațiilor financiare anuale și a situațiilor financiare anuale consolidate
IFRS
analiza financiară
contabilitatea costurilor și contabilitatea managerială
managementul riscului și controlul intern
auditul și aptitudinile profesionale
cerințele legale și standardele profesionale referitoare la auditul statutar și la auditorii statutari
ISA
etica profesională și independența.
Testul va acoperi, de asemenea, cel puțin următoarele domenii
legea societăților comerciale și guvernanța corporativă
legea falimentului și alte proceduri similare
legislația fiscală
codul civil și codul comercial
legea asigurărilor sociale și Codul muncii
tehnologia informației și sistemele computerizate
economia financiară, generală și de afaceri
matematica și statistica
principiile de bază ale managementului financiar al întreprinderilor.
Camera stabilește normele pentru desfășurarea stagiului de pregătire practică a stagiarilor în activitatea de audit statutar.
Prin excepție de la prevederile art. 10 lit. b), Camera poate prevedea că o persoană care are o diplomă universitară la nivel de master sau o calificare echivalentă în unul ori mai multe dintre domeniile la care se face referire la art. 8 poate beneficia de o reducere a vechimii în activitatea financiarcontabilă cu durata programului de master recunoscut de Cameră (echivalarea fiind de o jumătate de an pentru fiecare semestru de studiu).
Prin excepție de la prevederile art. 10 lit c), Camera poate prevedea că o persoană care a promovat un examen universitar sau de nivel echivalent ori care posedă o diplomă universitară sau o calificare echivalentă în unul ori mai multe dintre domeniile la care se face referire la art. 8 poate fi exceptată să mai susțină testul de cunoștințe în domeniul financiar-contabil, în vederea accesului la stagiu, pentru domeniile acoperite de acea examinare sau de acea diplomă.
Prin excepție de la prevederile art. 7 și 8, Camera poate prevedea că o persoană care a promovat un examen universitar sau de nivel echivalent ori care posedă o diplomă universitară la nivel de master sau o calificare echivalentă în unul ori mai multe dintre domeniile la care se face referire la art. 8 poate fi exceptată de la testul de cunoștințe teoretice inclus în examenul de competență profesională, pentru domeniile acoperite de acel examen sau de acea diplomă.
Excepțiile prevăzute la alin. (2)-(4) se pot acorda numai în baza unui protocol încheiat între Cameră și instituțiile care au eliberat/recunoscut diplomele/calificările respective. Nu se pot opera excepții de la testul de aplicare a cunoștințelor în practică.
Camera, cu aprobarea organismului de supraveghere în interes public, stabilește condițiile în care pot fi acordate derogări cu privire la testul de cunoștințe teoretice inclus în examinări. Camera stabilește prin norme proprii, avizate de organismul de supraveghere în interes public, criteriile care stau la baza încheierii protocoalelor privind acordarea de excepții.
Sunt stagiari în activitatea de audit statutar persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții
sunt licențiate ale unei facultăți cu profil economic sau sunt licențiate ale unei alte facultăți și au urmat un program de pregătire suplimentară cu profil economic. Diploma obținută la absolvirea facultății, respectiv în urma programului de pregătire suplimentară trebuie să fie recunoscută de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
au o vechime în activitatea financiar-contabilă de minimum 4 ani
au promovat testul de verificare a cunoștințelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu
îndeplinesc cerințele Codului etic
Camera trebuie să se asigure că auditorii statutari participă la programe adecvate de formare profesională continuă pentru a-și menține cunoștințele teoretice, competențele și valorile profesionale la un nivel suficient de înalt. Camera, cu avizul organismului de supraveghere în interes public, emite norme cuprinzând obligațiile ce revin auditorilor statutari cu privire la formarea profesională continuă a acestora.
Camera stabilește proceduri pentru aprobarea auditorilor statutari care au fost autorizați în alt stat membru al Uniunii Europene.
Aceste proceduri nu depășesc cerința de a promova un test de aptitudini în conformitate cu art. 4 din Directiva 89/48/CEE a Consiliului privind sistemul general de recunoaștere a diplomelor de învățământ superior acordate pentru formare profesională cu durata minimă de 3 ani, transpusă în legislația națională.
Testul de aptitudini se susține în limba română și include cunoștințe din legislația românească, în măsura în care sunt relevante pentru auditul statutar.
Responsabilitatea finală pentru aprobarea auditorilor statutari și a firmelor de audit din alte state membre revine organismului de supraveghere în interes public.
Camera elaborează proceduri și norme referitoare la autorizarea auditorilor statutari și a firmelor de audit. Aceste norme trebuie aprobate de organismul de supraveghere în interes public.
Fiecare auditor statutar și fiecare firmă de audit sunt identificați (identificate) în Registrul public printr-un număr individual. Informațiile referitoare la auditorii statutari și firmele de audit se păstrează și într-un registru în format electronic, care este accesibil publicului pe site-ul Camerei, în conformitate cu art. 15 și 16.
Registrul public conține, de asemenea, adresa și datele de contact ale Camerei, care este responsabilă atât pentru autorizarea, respectiv aprobarea auditorilor statutari și a firmelor de audit potrivit prezentei ordonanțe de urgență, pentru asigurarea calității, cât și pentru investigații și sancțiuni aplicate auditorilor statutari și firmelor de audit, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și datele de contact și detalii cu privire la organismul de supraveghere în interes public.
În Registrul public electronic se menționează cel puțin următoarele informații privind auditorii statutari
numele, prenumele, adresa și numărul individual de înregistrare
dacă este cazul, numele, adresa, adresa de website și numărul individual de înregistrare ale firmei de audit la care auditorul statutar este angajat ori asociat ca partener sau în orice alt mod cu firma respectivă
informații cu privire la toate celelalte înregistrări ca auditor statutar la autoritățile competente ale altor state membre ale Uniunii Europene și/sau ale altor terțe țări, inclusiv numele autorității(lor) de înregistrare și, dacă este cazul, numărul (numerele) de înregistrare la acestea.
Auditorii statutari din terțe țări, înregistrați în conformitate cu art. 51, sunt indicați în mod clar în Registrul public ca atare, într-o secțiune distinctă, și nu ca auditori statutari.
Pentru fiecare firmă de audit, Registrul public electronic conține cel puțin următoarele informații
numele, adresa și numărul de înregistrare
forma juridică
informații de contact, persoana principală de contact și, acolo unde este cazul, adresa de website
adresa fiecărui birou deschis în România
numele, prenumele și numărul de înregistrare sau asimilat, pentru toți auditorii statutari angajați sau asociați ca parteneri ori în alt mod cu firma de audit
numele și adresa la care își desfășoară activitatea, după caz, pentru toți acționarii/asociații
numele, prenumele, adresele profesionale sau adresele de corespondență, după caz, pentru membrii consiliului de administrație ori de conducere
apartenența firmei la o rețea, precum și o listă cu numele și adresele firmelor membre și afiliate sau o indicare a locului unde aceste informații pot fi accesate de public, dacă este cazul
informații cu privire la toate celelalte înregistrări ca firmă de audit la autoritățile competente ale altor state membre ale Uniunii Europene și/sau ale terțelor țări, inclusiv numele și adresa autorității(lor) de înregistrare și, dacă este cazul, numărul (numerele) de înregistrare.
Entitățile de audit din terțe țări, înregistrate în conformitate cu art. 51, sunt indicate în mod clar în Registrul public, într-o secțiune distinctă, ca atare, și nu ca firme de audit.
Firmele de audit stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, în care efectuează în mod legal activitatea de audit, se pot înscrie în Registrul public, în vederea efectuării activității de audit în România în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, fiindu-le recunoscută autorizarea obținută în statul de origine.
În cazul în care apar modificări ale informațiilor cuprinse în Registrul public, auditorii statutari și firmele de audit au obligația notificării Camerei în termen de 10 zile lucrătoare de la apariția acestora.
Necomunicarea modificărilor în termenul prevăzut la alin. (1) poate atrage declanșarea procedurilor de investigație și disciplină, conform dispozițiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. De la această prevedere fac excepție cazurile de forță majoră prevăzute în normele emise de Cameră și avizate de organismul de supraveghere în interes public.
În cazul în care informațiile sunt furnizate în format electronic, acest lucru se realizează prin intermediul semnăturii electronice, conform legislației aplicabile în domeniu.
Informațiile prezentate în limba română vor fi introduse în Registrul public electronic și în limba engleză, prin traducere asigurată prin grija Camerei, cu mențiunea că aceasta este autorizată sau nu
Camera adoptă Codul etic emis de IFAC. Codul etic este tradus și publicat în limba română prin grija Camerei.
Organismul de supraveghere în interes public, împreună cu Camera, se asigură că toți auditorii statutari și toate firmele de audit respectă principiile de etică profesională, care se referă cel puțin la funcționarea lor în interes public, integritatea și obiectivitatea, competența profesională și atenția cuvenită acestora, așa cum sunt definite acestea în Codul etic.
Atunci când efectuează un audit statutar, auditorul statutar și/sau firma de audit este independent(ă) de entitatea auditată și nu este implicat(ă) în procesul decizional al entității auditate, în înțelesul Codului etic.
Persoanele cărora li s-a atribuit calitatea de membru al Camerei nu pot angaja sau desfășura activități care le prejudiciază ori care le pot prejudicia integritatea, obiectivitatea, independența sau reputația profesională, astfel cum acestea sunt definite în Codul etic.
Un auditor statutar sau o firmă de audit nu trebuie să efectueze un audit statutar în cazul în care există orice relație financiară directă sau indirectă, de afaceri, de încadrare în muncă ori un alt tip de relație - inclusiv prestarea de servicii suplimentare, altele decât cele de audit - între auditorul statutar, firma de audit sau rețeaua de care aparține firma de audit, pe de o parte, și entitatea auditată, pe de altă parte, în astfel de circumstanțe în care o terță parte obiectivă, rezonabilă și informată ar putea trage concluzia că independența auditorului statutar sau a firmei de audit poate fi compromisă.
În cazul în care auditorul statutar sau firma de audit este afectat(ă) de existența anumitor situații ce pot conduce la amenințări la adresa independenței sale, cum ar fi cele de verificare a propriei activități, interes propriu, intimidare, relații de reprezentare sau de familie, așa cum aceste amenințări sunt definite în Codul etic, auditorul statutar sau firma de audit trebuie să aplice măsuri de protecție pentru a reduce aceste amenințări. În cazul în care importanța acestor amenințări în comparație cu măsurile de protecție aplicate este de o asemenea natură încât independența este compromisă, auditorul statutar sau firma de audit nu trebuie să efectueze auditul statutar.
Auditorii statutari sau firmele de audit care auditează entitățile de interes public trebuie să respecte prevederile art. 21, precum și pe cele ale art. 48 referitoare la independență și obiectivitate.
În aplicarea prevederilor art. 21 și 48, Camera emite măsuri de implementare care se aprobă de către organismul de supraveghere în interes public.
Auditorul statutar sau firma de audit include în dosarele de audit o documentație cu privire la toate amenințările semnificative la adresa independenței sale, precum și măsurile de protecție aplicate pentru a reduce acele amenințări
Încălcarea prevederilor referitoare la independență și obiectivitate, prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, poate conduce la aplicarea de sancțiuni, inclusiv retragerea autorizării auditorului statutar sau firmei de audit, conform regulamentului emis de Cameră și aprobat de organismul de supraveghere în interes public.
Toate informațiile și documentele la care are acces auditorul statutar sau firma de audit atunci când efectuează un audit statutar trebuie să fie protejate potrivit regulilor adecvate privind confidențialitatea și secretul profesional, cuprinse în regulamentele emise de Cameră.
Regulile privind confidențialitatea și secretul profesional aplicabile auditorilor statutari sau firmelor de audit nu împiedică aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
În cazul în care un auditor statutar sau o firmă de audit este înlocuit(ă) de un alt auditor statutar sau de o altă firmă de audit, fostul auditor statutar sau fosta firmă de audit va asigura accesul la toate informațiile relevante cu privire la entitatea auditată noului auditor statutar sau noii firme de audit.
Un auditor statutar sau o firmă de audit care a încetat să mai fie angajat(ă) într-o anumită misiune de audit face în continuare obiectul dispozițiilor alin. (1) și (2), cu privire la acea misiune de audit.
Auditorul statutar și firma de audit, precum și angajații firmelor de audit trebuie să trateze ca fiind confidențiale orice informații despre care iau cunoștință în cursul activității lor, în afara cazului în care legile sau reglementările prevăd altfel și în afara cazului în care persoana la care se referă informațiile și-a dat consimțământul asupra renunțării la obligația privind confidențialitatea.
Auditorii statutari nu pot folosi informațiile confidențiale dobândite ca rezultat al relațiilor profesionale sau de afaceri în interes propriu sau al unor terțe părți, cu excepția informațiilor care fac obiectul altor relații contractuale cu entitatea auditată sau a informațiilor obținute în condițiile prevederilor alin. (5).
Pentru a asigura aplicarea unitară a prezentului articol, organismul de supraveghere în interes public avizează măsurile de implementare emise de către Cameră.
Art. 26 · Independența și obiectivitatea auditorilor statutari care efectuează auditul statutar în numele firmelor de audit
Organismul de supraveghere în interes public, împreună cu Camera, se asigură că acționarii sau asociații unei firme de audit, precum și membrii organelor de administrație, de conducere ori de supraveghere ale unei astfel de firme sau ale unei firme afiliate nu intervin în efectuarea unui audit statutar în niciun mod care să pericliteze independența și obiectivitatea auditorului statutar care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit.
Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, emite o hotărâre care să prevadă că onorariile negociate pentru auditurile statutare
Auditorii statutari și firmele de audit trebuie să efectueze auditurile statutare în conformitate cu ISA.
La efectuarea auditului, auditorii statutari și firmele de audit pot aplica un standard național de audit, adoptat de Cameră, atât timp cât Uniunea Europeană nu a aprobat un ISA care se referă la respectiva problemă, menționând acest aspect în raportul de audit.
În cazul unui audit statutar al situațiilor financiare anuale consolidate ale unui grup de întreprinderi
auditorul grupului poartă deplina responsabilitate pentru raportul de audit în legătură cu situațiile financiare anuale consolidate
auditorul grupului efectuează o verificare și păstrează documentația verificării pe care a făcut-o pentru activitatea efectuată de auditorul(îi) statutar(i) al(ai) unei terțe țări, entitatea (entitățile) sau firma(ele) de audit a(ale) unei terțe țări pentru scopul auditului grupului. Documentația păstrată de auditorul grupului va fi adecvată și de o asemenea manieră încât să permită organismului de supraveghere în interes public sau Camerei, după caz, să verifice în mod corespunzător activitatea auditorului grupului
În cazul în care o firmă de audit efectuează un audit statutar, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul (auditorii) statutar(i) care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit. Raportul de audit trebuie să conțină în clar numele persoanei care l-a întocmit, precum și numărul individual de înregistrare în Registrul public.
În împrejurări excepționale, stabilite prin norme emise de Cameră și avizate de organismul de supraveghere în interes public, se stabilesc condițiile în care semnătura să nu fie divulgată publicului. Asemenea excepții se referă la cazul în care această divulgare poate duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ. În orice caz, numele persoanei(lor) implicate în efectuarea auditului statutar este adus la cunoștință Camerei și/sau organismul de supraveghere în interes public.
Toți auditorii statutari și firmele de audit fac obiectul unui sistem de asigurare a calității care respectă cel puțin criteriile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Criteriile ce trebuie îndeplinite de sistemul de asigurare a calității sunt următoarele
să fie organizat astfel încât să fie independent de auditorii statutari și firmele de audit verificate și să facă obiectul supravegherii în interes public, astfel cum se prevede la titlul II
Sub supravegherea Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, Camera este autoritatea competentă care instituie sisteme eficiente de investigații și sancțiuni pentru a detecta, a corecta și a preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar de către membrii acesteia. Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile este autoritatea competentă care instituie sisteme eficiente de investigații și sancțiuni pentru a detecta, a corecta și a preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar de către membri ai Consiliului Camerei sau alți membri aleși în structurile de conducere ale Camerei.
Constituie contravenții următoarele fapte
încălcarea prevederilor art. 32 alin. (5) și (6)
utilizarea calității de auditor statutar sau a celei de firmă de audit în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență
exercitarea activității de audit statutar fără viza anuală emisă de autoritatea competentă sau de către persoane neînregistrate în Registrul public prevăzut la art. 14.
Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează
cele prevăzute la lit. a), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei
cele prevăzute la lit. b), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei și nulitatea raportului de audit întocmit
cele prevăzute la lit. c), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele anume împuternicite de Cameră sau de organismul de supraveghere în interes public, după caz.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se efectuează de către persoane împuternicite de Cameră sau de organismul de supraveghere în interes public, după caz.
Sancțiunile aplicate de Cameră auditorilor statutari și firmelor de audit, după caz, sunt
mustrare
avertisment scris
suspendarea dreptului de exercitare a activității de audit statutar pe o perioadă cuprinsă între 3 luni și un an. În perioada suspendării, persoana în cauză nu are dreptul de a exercita sub nicio formă activitate de audit statutar, nu poate face uz de calitatea de auditor statutar și nu poate participa la activitatea Camerei
retragerea autorizării, însoțită de pierderea calității de auditor statutar. Retragerea autorizării firmei de audit atrage dizolvarea de drept și lichidarea acesteia.
Abaterile pentru care se aplică sancțiuni, precum și procedura de constatare și sancționare se stabilesc prin regulamentul Camerei, cu avizul organismului de supraveghere în interes public.
Sancțiunile aplicate auditorilor statutari sau firmelor de audit, rămase definitive după parcurgerea tuturor formelor legale de contestare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Camerei.
În cazul în care auditorul statutar este condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru fapte penale legate de exercitarea activității de audit statutar sau i se aplică pedeapsa complementară a interzicerii de a desfășura o asemenea activitate ori se ia măsura de siguranță a exercitării acestei activități, se va comunică o copie a hotărârii judecătorești Camerei, pentru a opera radierea acestuia din Registrul public. În acest scop, Camera urmărește stadiul derulării acțiunilor penale îndreptate împotriva auditorilor statutari.
Auditorii statutari sau firmele de audit răspund pentru orice daune provocate, cu voie sau ca urmare a neglijenței, prin efectuarea misiunii lor.
O firmă de audit este răspunzătoare împreună cu auditorul statutar care a efectuat o misiune în numele acesteia pentru daunele provocate de auditorul statutar.
Un auditor statutar sau o firmă de audit trebuie să încheie o asigurare obligatorie de acoperire a riscurilor profesionale.
Limitarea în timp și cuantumul sumei care poate fi solicitată drept daună de la un auditor statutar sau de la o firmă de audit vor fi reglementate prin regulament emis de organismul de supraveghere în interes public.
În România se organizează un sistem național de supraveghere în interes public a activității de audit statutar, în baza principiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Sistemul național de supraveghere în interes public a activității de audit statutar este reprezentat de ansamblul entităților cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității și al auditului statutar, inclusiv autoritățile prevăzute prin prezenta ordonanță de urgență, precum și ansamblul relațiilor și procedurilor ce se stabilesc între acestea, în vederea realizării supravegherii în interes public a auditorilor statutari și a firmelor de audit.
Organismul de supraveghere în interes public reprezintă principala structură operațională în cadrul sistemului național de supraveghere în interes public.
Toți auditorii statutari și toate firmele de audit fac obiectul supravegherii în interes public.
Sistemul de supraveghere în interes public este guvernat de nepracticieni care au cunoștințe în domenii relevante pentru auditul statutar.
Se permite unui grup minoritar de practicieni să fie implicat în guvernarea sistemului de supraveghere în interes public, potrivit prezentei ordonanțe de urgență.
Persoanele implicate în guvernarea sistemului de supraveghere în interes public sunt selectate printr-o procedură de numire independentă și transparentă.
Sistemul de supraveghere în interes public are responsabilitatea finală pentru supravegherea publică, în principal, a următoarelor activități: Articolul 40
Sistemul de supraveghere în interes public, prin organismul de supraveghere în interes public, are dreptul să întreprindă, dacă este cazul, investigații cu privire la respectarea cerințelor prezentei ordonanțe de urgență de către auditorii statutari și firmele de audit și să adopte măsurile necesare. Articolul 41 Cooperarea dintre sistemele de supraveghere în interes public la nivelul Comunității Europene Articolul 42 Recunoașterea reciprocă a acordurilor de reglementare dintre statele membre
În ceea ce privește reglementarea și supravegherea în interes public, acordurile de reglementare încheiate cu celelalte state membre ale Uniunii Europene respectă principiul jurisdicției statului membru de origine în care este aprobat auditorul statutar sau firma de audit și în care își are sediul social entitatea auditată. Articolul 43 Desemnarea autorităților competente
În cadrul sistemului de supraveghere în interes public a activității de audit statutar, organismul de supraveghere în interes public reprezintă autoritatea competentă cu atribuții în domeniul supravegherii în interes public a activității de audit statutar în România. Capitolul IX Numirea și demiterea Articolul 44 Numirea auditorilor statutari sau a firmelor de audit Auditorul statutar sau firma de audit este numit(ă) de adunarea generală a acționarilor/asociaților entității auditate. Articolul 45 Demiterea și demisia auditorilor statutari sau ale firmelor de audit
Auditorii statutari sau firmele de audit pot fi demiși(demise) numai în cazul în care există motive temeinice. Divergența de opinii cu privire la tratamentele contabile sau la procedurile de audit nu reprezintă un motiv temeinic pentru demitere.
Entitatea auditată, auditorul statutar sau firma de audit informează organismul de supraveghere în interes public în legătură cu demiterea sau demisia intervenită pe durata mandatului și dă o explicație adecvată pentru motivele demiterii sau demisiei, după caz. Capitolul X Dispoziții speciale pentru auditul statutar al entităților de interes public Articolul 46 Raportul privind transparența
Auditorii statutari și firmele de audit care efectuează auditul statutar al entităților de interes public publică pe website-ul propriu, în termen de 3 luni de la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, un raport anual privind transparența, care include cel puțin următoarele
o descriere a formei legale și a acționariatului firmei de audit
o descriere a rețelei și a acordurilor legale și structurale din rețea, în cazul în care firma de audit aparține unei rețele
o descriere a structurii conducerii firmei de audit
o descriere a sistemelor interne de control al calității existente în firma de audit și o declarație a organului administrativ sau de conducere cu privire la eficacitatea funcționării acestora
o indicare a datei la care a avut loc ultima verificare independentă pentru asigurarea calității prevăzută la art. 31
o listă cu entitățile de interes public pentru care au fost efectuate audituri statutare de către firma de audit în exercițiul financiar precedent
o declarație în legătură cu politicile firmei de audit privind independența, care confirmă, de asemenea, că a avut loc o verificare internă a modului în care a fost respectată independența
o declarație privind politica pe care o urmează firma de audit cu privire la formarea profesională continuă a auditorilor statutari prevăzută la art. 11
informații financiare care arată importanța firmei de audit, cum ar fi cifra totală de afaceri divizată pe onorarii din auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, precum și onorarii percepute pentru alte servicii profesionale necesare îmbunătățirii calității informațiilor, servicii de consultanță fiscală și alte servicii care nu sunt de audit
informații privind baza pentru remunerarea partenerilor.
În împrejurări excepționale, Camera poate suspenda, cu avizul organismului de supraveghere în interes public, prezentarea informațiilor prevăzute la alin. (1) lit. f) în raportul privind transparența, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a reduce o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ. Articolul 47 Comitetul de audit
Fiecare entitate de interes public trebuie să aibă un comitet de audit. Autoritățile de reglementare ale entităților de interes public stabilesc dacă acest comitet de audit trebuie să fie compus din membri neexecutivi ai organului de administrație și/sau membri ai organului de supraveghere a entității auditate și/sau din membri care sunt numiți de adunarea generală a acționarilor entității auditate, cu respectarea legislației în vigoare. Cel puțin un membru al comitetului de audit este independent și are competență în contabilitate și/sau audit.
Fără a aduce atingere responsabilității membrilor organelor de administrație, de conducere sau de supraveghere ori a altor membri care sunt numiți de adunarea generală a acționarilor din cadrul entității auditate, comitetul de audit are, printre altele, următoarele atribuții
monitorizează procesul de raportare financiară
monitorizează eficacitatea sistemelor de control intern, de audit intern, după caz, și de management al riscurilor din cadrul societății comerciale
monitorizează auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate
verifică și monitorizează independența auditorului statutar sau a firmei de audit și, în special, prestarea de servicii suplimentare entității auditate.
În cazul entităților de interes public, propunerea venită din partea organului de administrație sau de supraveghere privind numirea unui auditor statutar sau a unei firme de audit se bazează pe o recomandare a comitetului de audit.
Auditorul statutar sau firma de audit raportează comitetului de audit cu privire la aspectele esențiale care rezultă din auditul statutar și, în special, cu privire la deficiențele semnificative ale controlului intern în ceea ce privește procesul de raportare financiară.
În aplicarea prevederilor alin. (1)-(4), Camera recomandă măsuri de implementare care se aprobă de organismul de supraveghere în interes public. Articolul 48 Independența în cazul auditării entităților de interes public
În plus față de prevederile art. 21 și 26, auditorii statutari sau firmele de audit care efectuează audituri statutare ale entităților de interes public au, printre altele, următoarele atribuții
confirmă anual în scris comitetului de audit independența lor față de entitatea de interes public auditată
comunică anual comitetului de audit serviciile suplimentare prestate entității auditate; și
discută cu comitetul de audit despre amenințările la adresa independenței lor și măsurile de protecție luate pentru reducerea acestor amenințări, așa cum sunt acestea documentate în temeiul art. 23.
Partenerul (partenerii)-cheie responsabil(i) pentru efectuarea auditului statutar se rotește (rotesc) obligatoriu, în cadrul misiunii lui (lor) de audit, în termen de cel mult 7 ani de la data numirii și i (li) se permite să participe din nou la auditarea entității după o perioadă de cel puțin 2 ani.
Auditorului statutar sau partenerului-cheie care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit nu i se permite să ocupe un post-cheie de conducere în cadrul entității auditate înainte de scurgerea unei perioade de cel puțin 2 ani de la data demisiei ca auditor statutar sau ca partener cheie din misiunea de audit.
Organismul de supraveghere în interes public întocmește și publică un raport anual asupra aspectelor de independență care îi sunt transmise de auditorii statutari individuali, firmele de audit și președintele Camerei, pe care îl înaintează organismelor cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității. Articolul 49 Verificarea pentru asigurarea calității prevăzute la art. 31 trebuie efectuată cel puțin o dată la fiecare 3 ani pentru auditorii statutari sau firmele de audit care efectuează audituri statutare pentru entitățile de interes public. Capitolul XI Aspecte internaționale Articolul 50 Aprobarea auditorilor din terțe țări
Camera aplică cerințele prevăzute la art. 12 înainte de aprobarea unui auditor dintr-o terță țară care îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (1). Articolul 51 Înregistrarea și supravegherea auditorilor și a entităților de audit din terțe țări
Camera înregistrează, în conformitate cu art. 14-16, fiecare auditor și fiecare entitate de audit din terțe țări, care prezintă un raport de audit privind situațiile financiare anuale sau situațiile financiare anuale consolidate ale unei societăți constituite în afara Comunității Europene și ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din România, potrivit legislației în vigoare privind piața de capital. Sunt exceptate cazurile în care emitentul de valori mobiliare este o societate care emite exclusiv titluri de creanță admise la tranzacționare pe o piață reglementată într-un stat membru, în sensul legislației în vigoare privind piața de capital, a căror valoare nominală unitară este de cel puțin 50.000 euro sau, în cazul titlurilor de creanță exprimate în altă monedă, a căror valoare nominală unitară este echivalentul a cel puțin 50.000 euro la data emiterii.
Înregistrarea auditorilor și entităților de audit din terțe țări se efectuează cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (9), ale art. 17 și 18 referitoare la informațiile cuprinse în Registrul public.
Auditorii și entitățile de audit înregistrați(te) în terțe țări și aprobați(te) să efectueze audit statutar în România se supun sistemelor de supraveghere a calității, sistemelor de asigurare a calității și sistemelor de investigații și sancțiuni existente în România, organizate conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Rapoartele de audit privind situațiile financiare anuale sau situațiile financiare anuale consolidate menționate la alin. (1), emise de auditori sau de entități de audit înregistrați(te) în terțe țări, care nu sunt aprobați(te) să efectueze audit statutar în România, nu sunt recunoscute din punct de vedere juridic în România. Articolul 52 Cerințe pentru înregistrarea entităților de audit din terțe țări
Camera poate înregistra entități de audit din terțe țări numai în condițiile în care
auditurile situațiilor financiare anuale sau ale situațiilor financiare anuale consolidate menționate la art. 51 alin. (1) sunt efectuate în conformitate cu ISA, astfel cum se prevede la art. 28, precum și cu cerințele prevăzute la art. 21, 23, 26, 27 și la art. 48 alin. (5) sau cu standardele și cerințele echivalente; și
publică pe website-ul propriu un raport anual privind transparența, care include informațiile menționate la art. 46 sau respectă cerințele echivalente privind publicarea informațiilor.
Pentru a asigura aplicarea uniformă a alin. (1) lit. d), echivalența menționată la litera respectivă este evaluată și decisă de Comisia Europeană în cooperare cu statele membre.
Până la adoptarea unei decizii de către Comisia Europeană, Camera, sub supravegherea organismului de supraveghere în interes public, poate evalua ea însăși echivalența prevăzută la alin. (1) lit. d). Titlul II Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile Capitolul XII Înființarea Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile Articolul 53
Se înființează Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, denumit în continuare Consiliu. Articolul 54 Consiliul are, în principal, următoarele obiective
supravegherea în interes public a activității de audit statutar, potrivit cerințelor directivelor europene în domeniu; Articolul 55
Consiliul este condus de un Consiliu superior.
Activitatea Consiliului se desfășoară în cadrul departamentelor de specialitate stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare, aprobat de către Consiliul superior. Articolul 56 Punerea în practică a procedurilor disciplinare și de sancționare referitoare la abaterile de la legislația și practica auditului statutar se realizează prin Comisia de disciplină. Regulile de funcționare a Comisiei de disciplină sunt aprobate de către Consiliul superior. Articolul 57
Organizarea și funcționarea Consiliului sunt prevăzute la cap. XIII.
Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului poate fi modificat și completat prin hotărâre al Consiliului superior.
În termen de 6 luni de la numirea membrilor săi, Consiliul superior trebuie să adopte Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului. Capitolul XIII Organizarea și funcționarea Consiliului Articolul 58
Consiliul reprezintă principala structură operațională a sistemului național de supraveghere în interes public a activității de audit statutar și îndeplinește atribuțiile în legătură cu această competență. În această calitate, Consiliul este autoritatea responsabilă de organizarea unui sistem eficient și efectiv de supraveghere în interes public a auditorilor statutari și a firmelor de audit. Articolul 59
Principiile supravegherii în interes public sunt cele prevăzute la titlul I. Articolul 60 Consiliul asigură cooperarea cu organismele corespondente din statele membre ale Uniunii Europene, fiind autoritatea responsabilă pentru realizarea acestei cooperări în ceea ce privește activitatea de supraveghere în interes public. În acest sens, acordurile de cooperare încheiate de Consiliu trebuie să permită cooperarea eficientă cu organismele corespondente din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Articolul 61 Consiliul, prin departamentele sale de specialitate stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare, are următoarele atribuții: Articolul 62 Secretul profesional și cooperarea cu statele membre în domeniul reglementării auditului
Consiliul, în calitate de autoritate competentă, cooperează cu autoritățile competente din alte state membre responsabile pentru autorizarea auditorilor statutari și a firmelor de audit, înregistrarea, asigurarea calității, inspecție și disciplină ori de câte ori este necesar și acordă asistență acestora, în scopul îndeplinirii responsabilităților ce îi revin în temeiul prezentei ordonanțe de urgență.
Cooperarea cu autoritățile competente din alte state membre se referă, în principal, la schimbul de informații, documente, asistență, precum și la derularea de investigații referitoare la efectuarea auditului statutar.
Cu respectarea prevederilor alin. (4), autoritatea competentă ia măsuri pentru comunicarea cu promptitudine a informațiilor, documentelor și furnizarea de asistență către autoritățile care le solicită.
Persoanele care sunt angajate sau au fost angajate de Consiliu sunt obligate să păstreze secretul profesional și să respecte cerințele de confidențialitate. Informațiile care fac obiectul secretului profesional nu pot fi dezvăluite niciunei alte persoane sau autorități, cu excepția cazului în care acest lucru este prevăzut de alte acte normative în vigoare, prin prevederi speciale în acest sens. Consiliul va elabora, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, reglementări interne care să asigure aplicarea prevederilor prezentului alineat. Articolul 63
Prevederile art. 62 alin. (4) nu împiedică Consiliul și Camera să facă schimb de informații confidențiale. Informațiile schimbate astfel fac obiectul secretului profesional, care se aplică persoanelor angajate sau care au fost angajate anterior de Consiliu și Cameră.
Consiliul și Camera, prin departamentele de specialitate, furnizează la cerere și fără o întârziere nejustificată, orice informații solicitate în sensul dispozițiilor alin. (1) și (2) ale art. 62. După caz, atunci când Consiliul sau Camera primește astfel de cereri, ia măsurile necesare pentru a strânge, fără nicio întârziere nejustificată, informațiile solicitate. Informațiile furnizate astfel fac obiectul secretului profesional, care se aplică persoanelor angajate sau care au fost angajate anterior de Consiliu și Cameră.
În cazul în care autoritatea competentă din România căreia i-a fost adresată cererea nu poate furniza informațiile cerute fără întârziere, aceasta notifică motivele întârzierii autorității competente în domeniul auditului statutar care a adresat cererea. Consiliul definește prin reglementări interne "întârzierea nejustificată".
Consiliul și Camera, prin departamentele lor de specialitate, pot refuza să dea curs unei solicitări de informații atunci când
comunicarea informațiilor solicitate ar fi de natură să compromită suveranitatea, securitatea și ordinea publică a României; sau
au fost deja inițiate proceduri judiciare cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași auditori statutari sau firme de audit de către autoritățile române cărora le-a fost adresată cererea; sau
a fost adoptată deja o hotărâre definitivă cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași auditori statutari sau firme de audit de către autoritățile competente române cărora le-a fost adresată cererea; sau
cererea este motivată prin alte intenții decât cele aferente realizării competențelor autorității care solicită informațiile, legate de supravegherea în interes public și controlul activității de audit statutar al situațiilor financiare și de implementarea procedurilor referitoare la exercitarea auditului statutar; sau Articolul 64 Informațiile și documentele primite de Consiliu și/sau Cameră în contextul cooperării cu autoritățile din alte state membre ale Uniunii Europene care exercită puteri similare cu ale lor nu pot fi folosite altfel decât pentru scopurile exercitării sarcinilor sau în contextul procedurilor referitoare la exercitarea auditului statutar. Articolul 65
Atunci când Consiliul sau Camera constată că se comit sau au fost comise acte contrare Directivei 2006/43/CE privind auditul statutar al conturilor anuale și consolidate pe teritoriul altui stat membru, acesta/aceasta informează/notifică autoritatea competentă din acel stat membru al Uniunii Europene cu privire la această constatare, expunând cât mai clar posibil motivele care au condus la această concluzie.
În cazul în care autoritatea competentă a unui alt stat membru informează Consiliul cu privire la comiterea pe teritoriul României, de către auditorii statutari sau firmele de audit aprobați (aprobate) să desfășoare activitate de audit statutar în România, de acte contrare legislației referitoare la auditul statutar, Consiliul trebuie să ia măsurile corespunzătoare. În acest caz, Consiliul informează autoritatea competentă notificatoare cu privire la rezultatul măsurilor întreprinse și, în măsura în care este posibil, informează cu privire la evoluțiile interimare semnificative. Articolul 66
Consiliul și Camera pot solicita efectuarea unei investigații cu privire la elementele prevăzute la art. 65 de către autoritatea competentă a unui alt stat membru pe teritoriul acestuia din urmă.
Consiliul și Camera pot solicita, de asemenea, ca unora dintre angajații lor să li se permită să însoțească personalul autorității competente a celuilalt stat membru pe durata investigației.
Autoritățile competente în domeniul auditului statutar dintr-un alt stat membru pot solicita Consiliului și/sau Camerei efectuarea unei investigații pe teritoriul României.
Autoritățile competente în domeniul auditului statutar dintr-un alt stat membru pot solicita Consiliului și/sau Camerei ca unora dintre angajații acestora să li se permită să însoțească personalul Consiliului și/sau Camerei pe durata investigației.
Investigația se află integral sub controlul general al autorității competente a statului membru pe al cărui teritoriu este efectuată.
Autoritățile competente din România pot refuza să dea curs unei cereri de efectuare a unei investigații, astfel cum se prevede la alin. (1) și (3), sau unei cereri ca personalul autorităților din alte state membre să fie însoțit de personalul autorităților competente din România (Consiliul și/sau Camera), astfel cum se prevede la alin. (2) și (4), atunci când
o astfel de investigație poate aduce atingere suveranității, securității sau ordinii publice a statului membru căruia i-a fost adresată cererea; sau
au fost deja inițiate procedurile judiciare cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași persoane de către autoritățile statului membru căruia i-a fost adresată cererea; sau
a fost deja adoptată o hotărâre finală împotriva unor persoane pentru aceleași acțiuni de către autoritățile competente ale statului membru căruia i-a fost adresată cererea. Articolul 67 Cooperarea cu autoritățile competente din terțe țări
Consiliul poate permite transferul dosarelor de audit sau al altor documente deținute de auditorii statutari ori de firmele de audit aprobate de acesta către autoritățile competente dintr-o terță țară, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții
aceste documente de audit sau alte documente să aibă legătură cu auditurile societăților comerciale care au emis valori mobiliare în acea terță țară sau care fac parte dintr-un grup care întocmește situații financiare anuale consolidate în acea terță țară
transferul să aibă loc către autoritățile competente din terța țară și la cererea acestora, prin intermediul autorităților competente din România
autoritățile competente din terța țară în cauză să îndeplinească cerințele care au fost considerate adecvate în conformitate cu alin. (3)
să existe acorduri de cooperare pe bază de reciprocitate încheiate între autoritățile competente respective
transferul de date personale către terța țară să aibă loc în conformitate cu legislația prin care se transpun prevederile europene cu privire la protecția persoanelor și libera circulație a datelor personale.
Acordurile de cooperare pe bază de reciprocitate încheiate între autoritățile competente prevăzute la alin. (1) lit. d) trebuie să asigure că
autoritățile competente din terța țară justifică motivele cererii pentru obținerea dosarelor de audit sau a altor documente
persoanele angajate sau angajate anterior de către autoritățile competente ale terței țări care primește informațiile fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional
autoritățile competente ale unei terțe țări pot folosi dosarele de audit și alte documente doar pentru exercitarea funcțiilor lor de supraveghere în interes public, de asigurare a calității și de investigații, funcții care îndeplinesc cerințe echivalente cu cele prevăzute la titlul I; Articolul 68
Membrii Consiliului superior al Consiliului sunt reprezentanții desemnați de următoarele instituții: Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Justiției, Camera de Comerț și Industrie a României, precum și de Cameră și Corp. Articolul 69 Consiliul superior are următoarele atribuții
stabilește aria activităților curente ale departamentelor de specialitate și ia măsurile necesare pentru asigurarea unei înalte calități a activității acestora
aprobă planurile anuale de acțiune și orientările strategice ale Consiliului, puse în practică prin departamentele de specialitate
aprobă raportul prezentat Consiliului de către directorul executiv coordonator cu privire la activitatea departamentelor de specialitate, progresele înregistrate în activitatea desfășurată de acestea și revizuiește planurile de acțiune și orientările strategice ale Consiliului, dacă este necesar
aprobă criteriile și regulile pentru angajarea și salarizarea personalului în departamentele de specialitate, potrivit legii, astfel încât să nu existe incompatibilități și conflicte de interese, și urmărește aplicarea corespunzătoare a acestora
aprobă Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului; Articolul 70
Consiliul își desfășoară activitatea potrivit prezentei ordonanțe de urgență, precum și Regulamentului de organizare și funcționare. Articolul 71
Pentru a sprijini activitatea departamentelor de specialitate și pentru analiza anumitor aspecte de natură specifică, în cadrul Consiliului se pot înființa comisii tehnice.
Comisiile tehnice se constituie prin decizie a Consiliului superior, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului. Articolul 72
Comitetul executiv este structura operativă a Consiliului.
Comitetul executiv este format din conducătorii departamentelor de specialitate ale Consiliului, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului. Articolul 73
Comisia de disciplină este structura de investigație și disciplină pentru auditorii statutari și firmele de audit din România.
Comisia de disciplină emite decizii și impune sancțiuni în conformitate cu regulamentul intern al acesteia.
Comisia de disciplină este responsabilă cu administrarea și derularea procedurilor de reclamație și disciplină în domeniul activității de audit statutar.
Comisia de disciplină este compusă din 5 membri cu pregătire juridică sau economică, astfel: (i) un reprezentant desemnat de Ministerul Justiției; (îi) un reprezentant desemnat de Ministerul Finanțelor Publice; (iii) un reprezentant desemnat de Autoritatea de Supraveghere Financiară; (iv) un reprezentant al Camerei, desemnat de Consiliul Camerei; (v) un reprezentant al Corpului, desemnat de Consiliul superior al Corpului. Articolul 74 Sediul Consiliului
Sediul Consiliului este în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12, sectorul 5.
Pentru o perioadă de 5 ani, Guvernul asigură un spațiu adecvat pentru funcționarea Consiliului, cu posibilitatea de prelungire a acestui termen. Personalul, structura organizatorică și contabilitatea Consiliului Articolul 75
Consiliul își desfășoară activitatea pe baza bugetului propriu de venituri și cheltuieli.
Numărul de posturi aferent Consiliului se stabilește prin Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului, în limita maximă de 25 de posturi. Articolul 76 Membrii Consiliului superior și ai Comisiei de disciplină, personalul din departamentele de specialitate, precum și persoanele care fac parte din comisiile tehnice își desfășoară activitatea astfel încât să se evite conflictul de interese. Prin Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului se va defini conflictul de interese. Articolul 77 Finanțare
Finanțarea Consiliului trebuie să fie sigură și în afara oricăror influențe exercitate de auditorii statutari, firmele de audit, experții contabili, contabilii autorizați, societățile de expertiză contabilă sau alte părți interesate.
Necesarul de resurse de finanțare și modul lor de utilizare se stabilesc prin bugetul de venituri și cheltuieli, care se aprobă de Consiliul superior cu votul a jumătate plus unu din membrii Consiliului superior, cel târziu în luna august a fiecărui exercițiu financiar precedent celui la care se referă. Până la aprobarea bugetului pentru anul curent, finanțarea se asigură potrivit prevederilor din bugetul pentru anul precedent. Bugetul aprobat poate fi rectificat în cursul exercițiului financiar, potrivit prevederilor legale.
Finanțarea Consiliului se asigură astfel: (i) 22% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget prin contribuția Camerei; (îi) 38% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget prin contribuția Corpului; (iii) 40% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget din subvenții acordate de la bugetul de stat.
Subvențiile de la bugetul de stat se asigură prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.
Bugetul aprobat de Consiliul superior se înaintează Ministerului Finanțelor Publice, în vederea includerii în proiectul bugetului de stat.
Plata contribuțiilor prevăzute la alin. (3) pct. (i) și (îi) este obligatorie și se efectuează semestrial, după aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Consiliului, în baza înștiințării de plată comunicate de Consiliul superior. Înștiințarea de plată se transmite odată cu bugetul aprobat și va cuprinde suma, termenul de plată și contul în care urmează a se efectua aceasta.
Ordonatorul de credite este directorul executiv coordonator al Consiliului, iar în lipsa acestuia persoana desemnată de Consiliul superior. Articolul 78
Abrogat. Articolul 79
Personalul Consiliului beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite potrivit legii pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor Publice. Articolul 80 Excedentele rezultate din execuția bugetului Consiliului se regularizează la sfârșitul anului cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de la buget. Articolul 81
Prezentul titlu intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.
Instituțiile reprezentate în Consiliu își vor desemna reprezentanții în Consiliul superior în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Titlul II^1 Supravegherea în interes public a activității Corpului și a membrilor acestuia Articolul 81^1
Activitatea Corpului este supusă supravegherii în interes public, în principal, în următoarele domenii
autorizarea și înregistrarea membrilor Corpului
adoptarea standardelor privind etica profesională și sistemul de control intern al calității în cadrul persoanelor juridice membre ale Corpului
formarea profesională continuă a membrilor Corpului
asigurarea calității și efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calității
asigurarea sistemelor de investigație și disciplină
aprobarea retragerii autorizării membrilor Corpului.
Responsabilitatea Consiliului constă în avizarea normelor și hotărârilor emise de Corp pentru domeniile de activitate menționate la alin. (1), precum și în supravegherea modului de punere în practică a acestora.
Consiliul analizează raportul anual elaborat și transmis de Corp cu privire la activitatea de control al calității și, dacă este cazul, obligă Corpul să ia măsurile care se impun.
Consiliul are dreptul să întreprindă investigații cu privire la respectarea de către Corp a cerințelor prezentei ordonanțe de urgență și să adopte măsurile necesare.
Comisia de disciplină a organismului de supraveghere în interes public investighează abaterile disciplinare săvârșite de membrii organelor de conducere ale Corpului, ale filialelor acestuia, precum și de membrii Comisiei superioare de disciplină a Corpului și aplică, dacă este cazul, sancțiunile prevăzute la art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Deciziile Comisiei de disciplină se publică pe site-ul Corpului. Titlul III Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 82
În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se vor modifica și se vor completa corespunzător Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările ulterioare, precum și celelalte acte normative referitoare la activitatea de audit. Articolul 83 Ministerul Finanțelor Publice va detașa, în condițiile legii, personal care va desfășura operațiuni legate de înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului. Articolul 84 Prevederile prezentei ordonanțe de urgență urmează să se completeze cu deciziile Comisiei Europene emise în aplicarea Directivei 2006/43/CE , pe măsura adoptării acestora. Articolul 85 Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010 .