ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 80 din 13 septembrie 2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008…
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Titlul I
Stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră
Prezenta ordonanță de urgență stabilește criteriile de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide, precum și specificațiile tehnice, metodele de calcul și structura de raportare bazate pe considerente de sănătate și mediu ale carburanților folosiți de autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie și, respectiv, de cele echipate cu motoare cu aprindere prin compresie, ținând seama de cerințele tehnice ale acestor motoare, și obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață.
Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică carburanților utilizați pentru propulsia autovehiculelor rutiere, utilajelor mobile nerutiere, inclusiv a tractoarelor agricole și forestiere, navelor de navigație interioară și ambarcațiunilor de agrement atunci când nu se află pe mare.
Începând cu 1 ianuarie 2026 pentru carburanții care sunt folosiți pentru motoare cu aprindere prin scânteie și motoare cu aprindere prin compresie specificațiile tehnice bazate pe considerente de sănătate și de mediu, ținând seama de cerințele tehnice ale acestor motoare, se aplică în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență.
Introducerea pe piață a carburanților care îndeplinesc cerințele prezentei ordonanțe de urgență nu poate fi interzisă, limitată sau împiedicată.
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele înțelesuri
autoritate competentă - organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și realizează politica guvernamentală în sectorul energiei
activitatea de eșantionare - prelevarea probelor de benzină și motorină și efectuarea încercărilor de determinare a parametrilor specificațiilor tehnice prevăzute în prezenta ordonanță de urgență
benzină - orice combustibil destinat funcționării motoarelor cu aprindere prin scânteie, care se utilizează pentru propulsarea vehiculelor și care se clasifică la unul dintre codurile din nomenclatura combinată (NC) 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 și 2710 11 49 prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, și în concordanță cu Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun
biocarburant - potrivit definiției prevăzute la art. 2 lit. d) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare
biocarburanți cu risc scăzut din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor - biocarburanți ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care reduc dislocarea producției care vizează alte scopuri decât fabricarea de biocarburanți și au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili prevăzute la art. 11 alin. (4)-(10)
biolichid - potrivit definiției prevăzute la art. 2 lit. c) din Legea nr. 220/2008, republicată , cu modificările și completările ulterioare
bitum natural - orice sursă de materii prime de rafinărie, care prezintă o greutate API, American Petroleum Institute - Institutul American al Petrolului, de 10 grade sau mai puțin atunci când se află într-un zăcământ la locul de extracție, definită în conformitate cu metoda de testare a Societății americane pentru testare și materiale, ASTM, (1) D287, care are o viscozitate medie anuală la temperatura din rezervor mai mare decât cea calculată prin ecuația: Viscozitate (Centipoise) = 518,98^e-0,038T, unde T reprezintă temperatura exprimată în grade Celsius, care intră sub incidența definiției nisipurilor bituminoase conform codului din nomenclatura combinată NC 2714, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, și la care mobilizarea sursei de materii prime este realizată prin extracție minieră sau prin drenaj gravitațional îmbunătățit din punct de vedere termic, unde energia termică este derivată în principal din alte surse decât însăși sursa de materii prime
buletin de trasabilitate pentru ciclul de viață - documentul și/sau setul de documente necesar pentru stabilirea emisiilor nete de CO_2, CH_4 și N_2O atribuite unui carburant și oricăror componente în amestec ale acestuia sau energiei furnizate, în fiecare etapă relevantă a ciclului de viață, începând cu extragerea sau cultivarea, inclusiv schimbările aduse utilizării terenului, transportul și distribuția, prelucrarea și arderea, indiferent de locul de pe teritoriul României în care se produc emisiile respective, în conformitate cu datele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență
combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi - combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocarburanți, al căror conținut energetic provine din surse de energie regenerabile diferite de biomasă și care sunt utilizați în transport; î) comercializare - are înțelesul de „punere la dispoziție pe piață“, astfel cum este definită la art. 2 pct. 1 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93
culturi bogate în amidon - culturi care cuprind în special cereale, indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde, tuberculilor și rădăcinoaselor, cum ar fi cartofi, topinambur, batate, cassava și igname, precum și culturi de bulbo-tuberculi, ca de exemplu taro și taro polinezian; j^1) culturi de protecție - culturi secundare cu scop de protejare a solului
emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață - toate emisiile nete de CO_2, CH_4 și N_2O care pot fi atribuite carburantului respectiv și oricăror componente în amestec ale acestuia sau energiei furnizate. Acestea includ toate etapele relevante începând cu extragerea sau cultivarea, precum și schimbările aduse utilizării terenului, transportul și distribuția, prelucrarea și arderea, indiferent de locul în care se produc emisiile respective
emisii de gaze cu efect de seră pe unitate de energie - masa totală a emisiilor de gaze cu efect de seră echivalate în CO_2 asociată carburantului sau energiei furnizate și împărțită la conținutul total de energie al carburantului sau la energia furnizată; pentru carburant, exprimată ca valoarea sa calorică inferioară
emisii generate în amonte - toate emisiile de gaze cu efect de seră care sunt generate înainte ca materiile prime să ajungă la o rafinărie sau la o instalație de prelucrare unde a fost produs carburantul, astfel cum se menționează în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență
filiera de producție - originea biocarburanților, astfel cum este prevăzută în anexa nr. 6 la prezenta ordonanță de urgență
furnizor - persoană fizică sau juridică, după caz, care are calitatea de importator sau este autorizată ca antrepozitar autorizat sau destinatar înregistrat, conform definițiilor prevăzute la art. 336 pct. 2 și pct. 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare; o^1) gaz petrolier lichefiat - gaz lichefiat de joasă presiune de origine petrolieră, sintetică sau biologică, care poate fi depozitat și/sau manipulat în fază lichidă în condiții moderate de presiune și la temperatura mediului ambiant, constând predominant din propan și butani, cu proporții mici de alți compuși, inclusiv propenă, butene și pentane/pentene, denumit în continuare GPL
introducere pe piață - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008
motorină - orice combustibil destinat funcționării motoarelor cu aprindere prin compresie - motoare diesel și care se clasifică la unul dintre codurile de la NC 2710 19 41 până la NC 2710 19 49, prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, și în concordanță cu Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun
motorinele destinate utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară, tractoarele agricole și forestiere și ambarcațiunile de agreement - orice combustibil lichid derivat din petrol care se încadrează în codurile NC 2710 19 41 și NC 2710 19 45, destinat a fi utilizat pentru motoarele cu ardere prin compresie menționate în Hotărârea Guvernului nr. 464/2017 privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice și în Hotărârea Guvernului nr. 467/2018 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1.628 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerințele referitoare la limitele emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.024/2012 și (UE) nr. 167/2013 și de modificare și abrogare a Directivei 97/68/CE
organism de verificare de terță parte - entitate independentă de furnizor și de autoritatea competentă, care realizează verificările prevăzute la art. 12 alin. (5) din prezenta ordonanță de urgență; ș) reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură - reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură; această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe
reziduu de prelucrare - o substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce; ț) standard de carburant - un standard de carburant care se bazează pe ciclul de viață al emisiilor de gaze cu efect de seră pe unitate de energie generate de combustibili fosili în anul 2010, astfel cum este menționat în anexa nr. 5 la prezenta ordonanță de urgență
șisturi bituminoase - orice sursă de materii prime pentru rafinării situată într-o formațiune de roci, care conține kerogen solid și care intră sub incidența definiției șistului bituminos conform codului NC 2714 stabilit în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun. Mobilizarea sursei de materii prime este realizată prin extracție minieră sau prin drenaj gravitațional îmbunătățit din punct de vedere termic
țiței convențional - orice materie primă pentru rafinării care prezintă o greutate API mai mare de 10 grade atunci când este situată într-un zăcământ la locul de origine, măsurată în conformitate cu metoda de testare ASTM D 287 și care nu intră sub incidența definiției aferente codului NC 2714 astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun
deșeu - potrivit definiției prevăzute la pct. 9 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; substanțele care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde definiției respective nu sunt vizate de această definiție
materiale lignocelulozice - materiale compuse din lignină, celuloză și hemiceluloză, precum biomasa obținută din păduri, culturile lemnoase energetice și reziduurile și deșeurile din industria de prelucrare a lemnului
«materiale celulozice de origine nealimentară» înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele lignocelulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant; culturi alternative și culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii de furaje pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine, și materiale provenite din biodeșeuri
«valoarea efectivă» înseamnă reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6 sau în partea B din anexa nr. 11 ; aa) «valoare tipică» înseamnă o estimare a emisiilor și a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru o anumită filieră de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, care este reprezentativă pentru consumul Uniunii Europene; cc) distribuitor - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 10 din Regulamentul (UE) 2019/1.020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011; dd) importator - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 9 din Regulamentul (UE) 2019/1.020; ee) loc de distribuție a carburantului - fie stația de distribuție, fie amplasamentul comercial unde carburantul este distribuit; ff) operator economic - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 13 din Regulamentul (UE) 2019/1.020; gg) producător - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2019/1.020; hh) operatorul locului de distribuție - persoana fizică sau juridică responsabilă pentru efectuarea operațiunilor specifice locului de distribuție a carburantului și care supraveghează funcționarea acestuia.
În cazul în care intervin modificări în Nomenclatura combinată se realizează corespondența dintre codurile NC prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și noile coduri din Nomenclatura adoptată în temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun.
Se permite comercializarea de către operatorii economici numai a benzinei care corespunde specificațiilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta ordonanță de urgență.
Se permit comercializarea de către operatorii economici pe perioada verii, așa cum este definită în anexa nr. 2 la prezenta ordonanță de urgență, a benzinei cu conținut de etanol cu o presiune a vaporilor de maximum 60 kPa, precum și depășirea autorizată a presiunii vaporilor menționată în anexa nr. 8 la prezenta ordonanță de urgență, cu condiția ca etanolul folosit să fie un biocarburant.
Pentru realizarea obiectivului prevăzut la art. 9 alin. (1) , furnizorii de carburanți comercializează către consumatorul final numai benzină cu un conținut de biocarburanți, după cum urmează
până la data de 31 decembrie 2018, benzina cu un conținut de biocarburant de minimum 4,5% în volum
abrogată
Pentru respectarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, începând cu data de 1 iunie 2023, operatorii economici comercializează numai benzină cu un conținut de biocarburanți de minimum 8% în volum.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , până la data de 31 decembrie 2018, furnizorii pot să comercializeze către consumatorul final și benzină cu un conținut de oxigen de maximum 2,7% m/m și cu un conținut de etanol de maximum 5% v/v.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente, se poate stabili comercializarea unor cantități de benzină cu un conținut de etanol de maximum 5% v/v și cu un conținut de oxigen de maximum 2,7% m/m, care să nu afecteze semnificativ atingerea țintei cuprinse în art. 9 alin. (1) și care să asigure protejarea motoarelor cu aprindere prin scânteie prezente pe anumite categorii de vehicule, utilaje, echipamente și/sau nave care prezintă limitări tehnice de utilizare a unor combustibili cu valori superioare de etanol și oxigen.
Operatorii economici sunt obligați să afișeze spre informarea consumatorilor o etichetă într-o poziție vizibilă, de mărime adecvată, astfel încât caracterele etichetei să fie vizibile și ușor lizibile, care să conțină următoarele
conținutul de biocarburanți
cifra octanică „research“
existența aditivilor metalici, dacă este cazul, și, în special, dacă este identificată prezența aditivului metalic metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan (MMT)
indicarea standardului de produs aplicabil
în cazul în care, în cadrul standardului de produs aplicabil, conținutul de etanol din benzină depășește valoarea de 5% în volum sau conținutul de oxigen din benzină depășește 2,7% m/m, pe etichetă se include și următorul text de avertizare: Atenție! Verificați compatibilitatea motorului autovehiculului dumneavoastră cu acest amestec de carburant.“
în cazul în care în cadrul tipului de amestec există aditivi metalici, se va include și următorul text de avertizare: Atenție! Amestecul de carburant conține aditivi metalici.
Producătorii și importatorii de autovehicule sunt obligați să includă în documentația tehnică pe care o pun la dispoziția utilizatorilor, respectiv în cartea tehnică, informații privind conținutul de biocarburanți din benzină care poate fi utilizat și folosirea adecvată a diverselor tipuri de amestecuri conținând benzină.
Introducerea pe piață a benzinei cu tetraetil de plumb este interzisă.
Prin excepție de la alin. (1) se permit introducerea pe piață și comercializarea unor cantități de benzină cu un conținut de plumb care nu depășește 0,15 g/l, până la maximum 0,03% din totalul vânzărilor de benzină din anul precedent înregistrate în România, destinate a fi utilizate exclusiv de către vehicule de colecție aparținând unui tip caracteristic și distribuite prin intermediul grupurilor specifice interesate.
Un furnizor care optează pentru situația prevăzută la alin. (2) notifică autoritatea competentă, probând cantitățile care vor fi introduse pe piață și/sau comercializate în scopul utilizării exclusive de către vehicule de colecție aparținând unui tip caracteristic care nu pot funcționa sau funcționează defectuos prin utilizarea benzinei fără tetraetil de plumb.
Autoritatea competentă aplică excepția prevăzută la alin. (2) în ordinea primirii notificărilor prevăzute la alin. (3) și cu respectarea limitei de 0,03% din totalul vânzărilor de benzină din anul precedent înregistrate în România.
Se permite comercializarea de către operatorii economici numai a motorinei care corespunde specificațiilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta ordonanță de urgență.
Pentru respectarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, începând cu data de 1 iunie 2023, operatorii economici comercializează motorină cu un conținut de biocarburant de minimum 6,5% în volum.
Cu informarea prealabilă a autorității competente, prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) , pentru asigurarea protejării în condiții de iarnă a motoarelor cu aprindere prin compresie prezente pe anumite categorii de vehicule, utilaje, echipamente și/sau nave care prezintă limitări tehnice de utilizare a combustibililor prevăzuți la alin. (1) , se poate utiliza un conținut minim de biocarburant astfel încât punctul maxim de distilare de 65% la 250°C pentru motorină diesel și motorină să fie înlocuit cu un punct maxim de distilare de 10% (vol/vol) la 180°C.
Operatorii economici sunt obligați să afișeze spre informarea consumatorilor o etichetă într-o poziție vizibilă, de mărime adecvată, astfel încât caracterele etichetei să fie ușor lizibile, care să conțină următoarele
conținutul de biocarburanți, în special conținutul de esteri metilici ai acizilor grași - EMAG
cifra cetanică
existența aditivilor metalici, dacă este cazul, și, în special, dacă este identificată prezența aditivului metalic metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan (MMT)
indicarea standardului de produs aplicabil
în cazul în care, în cadrul standardului de produs aplicabil, conținutul de EMAG din motorină depășește valoarea de 7% în volum, se include și următorul text de avertizare: Atenție! Verificați compatibilitatea motorului autovehiculului dumneavoastră cu acest amestec de carburant.“
în cazul în care în cadrul tipului de amestec există aditivi metalici, se include și următorul text de avertizare: Atenție! Amestecul de carburant conține aditivi metalici.
Producătorii și importatorii de autovehicule sunt obligați să includă în documentația tehnică pe care o pun la dispoziția utilizatorilor, respectiv în cartea tehnică, informații privind conținutul de biocarburanți din motorină care poate fi utilizat și folosirea adecvată a diverselor tipuri de amestecuri conținând motorină.
Se admit introducerea pe piață și comercializarea motorinei în care conținutul de sulf nu depășește 0,1% în masă, precum și a carburanților lichizi, alții decât motorina respectivă, care pot fi utilizați de navele de navigație interioară și de ambarcațiunile de agrement, doar în cazul în care conținutul de sulf al carburanților lichizi respectivi nu depășește conținutul maxim permis al motorinei de 10 mg/kg.
Prin excepție de la prevederile alin. (6) , motorina destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară, de către tractoarele agricole și forestiere și de către ambarcațiunile de agrement poate fi introdusă pe piață și/sau comercializată în cazul în care conținutul de sulf al carburanților lichizi respectivi nu depășește 10 mg/kg.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență este permisă aditivarea carburanților cu metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan - MMT cu o concentrație de maximum 2 mg mangan/litru.
Se admite comercializarea către consumatorul final numai a GPL care corespunde cerințelor și metodelor de încercare prevăzute în standardul român SR EN 589 - Carburanți pentru automobile - GPL - Cerințe și metode de încercare.
În perioada 1 mai-30 septembrie se permite comercializarea către consumatorul final doar a GPL clasa C, în conformitate cu standardul român SR EN 589 - Carburanți pentru automobile - GPL - Cerințe și metode de încercare.
În perioada 1 octombrie-30 aprilie se permite comercializarea către consumatorul final doar a GPL clasa A, în conformitate cu standardul român SR EN 589 - Carburanți pentru automobile - GPL - Cerințe și metode de încercare.
Pentru respectarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, operatorii economici comercializează carburanți cu un conținut minim de biocombustibili avansați și biogaz produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică de minimum 5,5% în conținut energetic, din care cel puțin 1% este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, în anul 2030.
În cazul aducerii la cunoștința autorității competente a unor evenimente excepționale ce conduc la o schimbare bruscă în aprovizionarea cu țiței sau în aprovizionarea cu produse petroliere și care fac dificilă respectarea specificațiilor tehnice prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, autoritatea competentă informează Comisia Europeană despre această situație, în vederea autorizării de către aceasta a unor valori-limită mai mari pentru unul sau mai mulți parametri ai benzinei și motorinei, pe o perioadă de maximum 6 luni.
În cazul în care Comisia Europeană decide să nu procedeze la autorizarea prevăzută la alin. (1) , în termen de o lună de la data notificării acestei decizii, autoritatea competentă poate sesiza Consiliul Uniunii Europene.
Autoritatea competentă monitorizează respectarea cerințelor prevăzute la art. 3-5 , în privința calității benzinei și a motorinei, în conformitate cu prevederile anexelor nr. 2 și 3 la prezenta ordonanță de urgență.
Autoritatea competentă stabilește un sistem de monitorizare a calității carburanților în conformitate cu cerințele standardului relevant, sistemul de FQMS: SR EN 228, SR EN 590, SR EN 14274, SR EN 14275. Acest sistem de monitorizare urmează a fi aprobat prin ordin al conducătorului autorității competente în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Autoritatea competentă acceptă utilizarea unui sistem voluntar de monitorizare a calității carburanților, cu condiția ca un astfel de sistem să fie recunoscut de Comisia Europeană. Furnizorii care aderă la un astfel de sistem au obligația de a informa autoritatea competentă.
Prelevarea probelor de benzină și motorină din cadrul sistemului de monitorizare se efectuează conform standardului SR EN ISO/IEC 17020 și evaluarea conformității acestora se realizează conform standardului SR EN ISO/IEC 17025, de către organisme de inspecție de terță parte, recunoscute de autoritatea competentă pe baza acreditării emise de către Asociația de acreditare din România - RENAR, organismul național de acreditare, sau de către orice organism de acreditare conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93.
Operatorii locurilor de distribuție sunt obligați să permită organismelor de inspecție de terță parte, recunoscute de autoritatea competentă, prelevarea probelor de benzină și motorină în cadrul sistemului de monitorizare a calității carburanților.
Începând cu anul 2019, furnizorii de benzină și motorină sunt obligați să raporteze autorității competente, în perioada 15 ianuarie-1 martie a fiecărui an calendaristic, pe suport hârtie și electronic și în conformitate cu formularele prezente în anexa nr. 4 la prezenta ordonanță de urgență, informații privind cantitățile totale de benzină și motorină introduse pe piață în anul precedent, detaliate pe sortimente și regiunile definite conform anexei din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență.
Începând cu anul 2019, până la data de 31 august a fiecărui an calendaristic, autoritatea competentă prezintă Comisiei Europene un raport conținând informații privind calitatea combustibililor la nivel național pentru anul calendaristic precedent, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență.
Autoritatea competentă raportează volumele totale de benzină și motorină introduse pe piață la nivel național, precum și volumele introduse pe piață de benzină fără plumb și motorină cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg, atât centralizat, cât și în regiunile definite conform anexei din Legea nr. 315/2004 , cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență.
Autoritatea competentă utilizează instrumentele ReportNet ale Agenției Europene de Mediu, disponibile în temeiul Regulamentului (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului, pentru transmiterea datelor prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență, în conformitate cu formularele prezente în anexa nr. 4 la prezenta ordonanță de urgență.
Cheltuielile aferente activităților incluse în sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (2) sunt suportate de către autoritatea competentă, în limitele fondurilor alocate anual de la bugetul de stat.
Operatorii economici responsabili cu monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de carburantul și energia furnizate sunt toți acei operatori care comercializează următoarele produse: benzină, motorină și motorină destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară, tractoarele agricole și forestiere și ambarcațiunile de agrement.
Furnizorii de energie electrică și prestatorii de servicii de încărcare cu energie electrică destinate utilizării de către autovehiculele rutiere pot decide să contribuie la îndeplinirea obligației prevăzute la art. 9 alin. (1) , dacă demonstrează că pot măsura și monitoriza în mod adecvat energia electrică furnizată pentru utilizarea de către astfel de autovehicule.
La solicitarea autorității competente, autoritățile publice locale și/sau regiile autonome/societățile care realizează serviciul de transport public raportează cantitățile de energie electrică utilizate de autovehiculele rutiere aflate în administrarea lor, dacă demonstrează că pot măsura și monitoriza în mod adecvat energia electrică furnizată pentru utilizarea de către astfel de autovehicule.
Furnizorii de biocarburanți destinați utilizării în sectorul aviației adresează autorității competente solicitarea de a contribui la îndeplinirea obligației prevăzute la art. 9 alin. (1) , în măsura în care pot demonstra faptul că biocarburanții respectivi îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la art. 11 alin. (4)-(10) .
Începând cu 2019, furnizorii raportează în perioada 15 ianuarie-1 martie a fiecărui an calendaristic autorității competente, în format letric și electronic, cel puțin următoarele informații pentru anul calendaristic precedent
volumul total de carburant sau cantitatea de energie din fiecare tip furnizat, indicându-se unde a fost achiziționat și originea sa; și
emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pe unitate de energie.
Obligația de raportare se realizează în conformitate cu metodele de calcul și cerințele prevăzute în anexa nr. 1 pentru carburanți, alții decât biocarburanți, respectiv conform art. 12 alin. (11) din prezenta ordonanță de urgență pentru biocarburanți. Datele se raportează utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 4 la prezenta ordonanță de urgență.
Furnizorii care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în înțelesul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, aplică metoda simplificată de calcul și raportare prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
În vederea aplicării acestei metode simplificate, IMM-urile furnizează autorității competente o declarație pe proprie răspundere privind respectarea criteriilor de încadrare din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.
Începând cu 2019, furnizorii raportează în perioada 15 ianuarie-1 martie a fiecărui an calendaristic autorității competente etapele și volumele de producție pentru biocarburanții produși din materiile prime încadrate în categoriile din partea A din anexa nr. 9 la prezenta ordonanță de urgență, precum și emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață și pe unitate de energie, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate generate de biocarburanți în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor.
La solicitarea autorității competente, furnizorii supun spre verificare rapoartele prevăzute la alin. (5)-(7) . Furnizorii au obligația de a asigura corectitudinea informațiilor ce fac obiectul rapoartelor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritatea competentă împreună cu autoritățile publice care au competențe în domenii relevante în contextul aplicării prezentei ordonanțe de urgență au obligația să încheie un protocol având drept scop reglementarea datelor care trebuie transmise către autoritatea competentă și termenul de transmitere a acestora, în vederea efectuării raportărilor către Comisia Europeană.
Datele colectate și raportate pentru anul 2023 autorității competente în conformitate cu prevederile art. 5 vor fi raportate de către aceasta Comisiei Europene în conformitate cu anexa nr. 7 până la data de 31 decembrie 2025.
Până la data de 31 decembrie 2020, furnizorii au obligația să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului și energia furnizată cu până la 10%, dar nu mai puțin de 6%, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie de carburanții fosili în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade.
Contribuția maximă a biocarburanților produși din culturi de cereale și alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și oleaginoase și din culturi principale cultivate pe terenuri agricole în scopuri energetice, în vederea îndeplinirii obiectivului prevăzut la alin. (1) , este de 7% din consumul final de energie în transporturi în 2020.
Furnizorii au obligația să compare reducerile pe care leau obținut în emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață de carburanți și de electricitate cu standardul de carburant cuprins în anexa nr. 5 la prezenta ordonanță de urgență.
Un grup de furnizori poate decide să respecte împreună obligațiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență, situație în care sunt considerați furnizor unic.
Un grup de furnizori care optează pentru încadrarea prevăzută la alin. (4) notifică individual autoritatea competentă cu minimum 60 de zile înainte de a transmite raportul prevăzut la art. 8 alin. (5) din prezenta ordonanță de urgență.
Abrogat.
Prin excepție de la prevederile alin. (6) se admite comercializarea unor cantități de benzină și motorină fără componentă de biocarburant destinată a fi utilizată numai pentru alimentarea autovehiculelor la ieșirea de pe banda de montaj.
Criteriile de durabilitate pentru biocarburanți prevăzute la art. 11 , precum și verificarea îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți prevăzută la art. 12 se aplică atât biocarburanților, cât și biolichidelor.
Se admit introducerea pe piață și comercializarea exclusiv a biocarburanților care sunt produși din materii prime care îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la alin. (4)-(10) , indiferent dacă materia primă provine de pe teritoriul Uniunii Europene sau din afara acestuia.
Energia produsă din biocarburanții care respectă prevederile alin. (1) este luată în calcul pentru următoarele scopuri
măsurarea respectării cerințelor în ceea ce privește obiectivele naționale stabilite în prezenta ordonanță de urgență, precum și cele stabilite în Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare
măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia regenerabilă stabilite în prezenta ordonanță de urgență, precum și cele stabilite în Legea nr. 220/2008, republicată , cu modificările și completările ulterioare
eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biolichide stabilit în Legea nr. 220/2008, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
Pot fi introduși pe piață și comercializați biocarburanți produși din deșeuri și reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, care îndeplinesc numai criteriile de durabilitate prevăzute la alin. (4) și (5) din prezentul articol. (4) Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Comercializarea biocarburanților obținuți cu respectarea prevederilor alin. (3)-(10) nu poate fi interzisă din motive legate de criteriile de durabilitate. Acești biocarburanți trebuie luați în considerare pentru scopurile prevăzute la alin. (2) .
Furnizorii care introduc pe piață biocarburanți trebuie să demonstreze faptul că aceștia îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la art. 11 alin. (4)-(10) . În acest sens, furnizorii trebuie să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care
permite ca loturile de materii prime sau biocarburanți cu caracteristici de durabilitate diferite să fie amestecate
prevede ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și proporția loturilor utilizate în amestecul prevăzut să rămână valabile pentru amestec
prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași proporții ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec.
Furnizorii care introduc pe piață biocarburanți sunt obligați să transmită autorității competente rapoarte anuale care conțin informații sigure și fiabile privind respectarea criteriilor de durabilitate prevăzute la art. 11 alin. (4)-(10) , care au la bază rezultatele auditului prevăzut la alin. (5) din prezentul articol, precum și informații specificate în Decizia Comisiei Europene nr. 13/2011 privind anumite tipuri de informații despre biocarburanți și biolichide.
Confirmarea respectării criteriilor de durabilitate și calculul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea biocarburanților, în fiecare etapă relevantă din ciclul de viață al biocarburantului înregistrată pe teritoriul României, sunt înscrise în buletinul de trasabilitate pentru ciclul de viață, care trebuie să însoțească biocarburantul, indiferent de proporția utilizată din acesta, până la comercializarea lui către consumatorul final inclusiv.
Forma buletinului de trasabilitate pentru ciclul de viață și metodologia de aplicare a acestuia sunt parte din sistemul național de certificare a respectării criteriilor de durabilitate care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității competente în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Furnizorii care comercializează biocarburanți au obligația de a solicita unui organism de verificare de terță parte, acreditat de un organism de acreditare în sensul Regulamentului (CE) nr. 765/2008, pentru activitățile definite în normele metodologice prevăzute la alin. (6) , realizarea anuală a unui audit independent care să verifice dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudei, precum și, unde este cazul, informații adecvate și relevante privind respectarea criteriilor de durabilitate, măsurile luate pentru protecția solului, a apei și a aerului, reabilitarea terenurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în regiuni unde resursele de apă sunt reduse. Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și caracterul solid al datelor și, dacă este cazul, certificatele și, respectiv, dovezile de sustenabilitate emise de către schemele voluntare recunoscute de către Comisia Europeană, pentru biocarburanții comercializați pe teritoriul României, indiferent de etapa ciclului de viață în care se află. Începând cu 2019, raportul de audit pentru anul precedent trebuie transmis autorității competente până la data de 1 martie a fiecărui an calendaristic. Obligația se aplică indiferent dacă biocarburanții sunt produși pe teritoriul Uniunii Europene sau provin din activități de import din state terțe.
Normele metodologice ale activităților prestate de organismele de verificare de terță parte se aprobă prin ordin al conducătorului autorității competente în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Lista organismelor de verificare de terță parte se publică pe pagina de internet a autorității competente și se actualizează ori de câte ori este cazul.
Autoritatea competentă transmite Comisiei Europene anual, în formă agregată, informațiile din rapoartele anuale ale furnizorilor. Primul raport se transmite în anul 2019.
În cazul în care un furnizor introduce pe piață biocarburanți proveniți din țări terțe cu care Uniunea Europeană a încheiat acorduri bilaterale sau multilaterale care cuprind dispoziții privind criteriile de durabilitate ori pentru care Comisia Europeană a decis că sistemele voluntare aplicate în aceste țări stabilesc standarde de producție a produselor din biomasă cu respectarea criteriilor de durabilitate, nu se solicită alte dovezi de respectare a criteriilor de durabilitate.
În cazul în care un operator economic furnizează dovezi sau date obținute în conformitate cu un sistem care face obiectul unei decizii adoptate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte, cu modificările ulterioare, ministerul de resort ia în considerare dovezile de respectare a elementelor vizate de sistem furnizate de către operatorul economic.
Autoritatea competentă poate solicita Comisiei Europene să examineze o sursă de biocarburant privitor la criteriile de durabilitate.
Cerințele de evaluare și selectare a organismelor de verificare de terță parte se aprobă prin ordin al conducătorului autorității competente în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
În sensul art. 8 , art. 9 , art. 11 alin. (4)-(6) , art. 12 alin. (7) , emisiile de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți de-a lungul ciclului de viață se calculează după cum urmează
pentru biocarburanți, acolo unde este stabilită în partea A sau partea B din anexa nr. 6 , o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producție a biocarburanților și acolo unde valoarea e_l pentru acești biocarburanți, calculată în conformitate cu pct. 7 din partea C din anexa nr. 6 , este egală sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite
prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6 ; sau
prin utilizarea unei valori calculate ca fiind suma factorilor formulei menționate la pct. 1 din partea C din anexa nr. 6 , caz în care valorile implicite detaliate în partea D sau partea E din anexa nr. 6 pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6 , pentru toți ceilalți factori. (12) Pentru biocarburanții a căror materie primă nu intră sub incidența alin. (9) lit. (b) sau (c) se utilizează valorile efective calculate pentru cultivarea materiei prime.
Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor privind
specificațiile pentru benzină și pentru motorină prevăzute la art. 3 alin. (1) , (2) și (3^1) , la art. 5 alin. (4) și (5) și la art. 5^2 alin. (1)
condițiile de afișare a informațiilor relevante privind standardele, elementele de conținut și compatibilitatea produsului, respectiv benzinei și motorinei, astfel cum sunt menționate la art. 3 alin. (6) și (7) și la art. 5 alin. (4) și (5)
termenele de transmitere a raportărilor de către furnizori către autoritatea competentă, prevăzute la art. 7 alin. (5) , art. 8 alin. (5) și (9) și art. 12 alin. (5)
obligativitatea respectării cerințelor privind procentul de reducere a gazelor cu efect de seră, prevăzute la art. 9 alin. (1)
cerințele privind criteriile de durabilitate, prevăzute la art. 11 alin. (4)-(9)
cerințele de verificare a organismelor de verificare de terță parte, conform prevederilor art. 7 alin. (4) și art. 12 alin. (5) .
Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel
faptele prevăzute la lit. a) și d) , cu amendă între 70.000 și 100.000 lei
faptele prevăzute la lit. c) și e) , cu amendă între 50.000 și 70.000 lei
faptele prevăzute la lit. b) , cu amendă între 30.000 și 50.000 lei
faptele prevăzute la lit. f) , cu amendă între 20.000 și 40.000 lei.
Depășirea cu mai mult de 3 luni a termenelor prevăzute la art. 7 alin. (5) , art. 8 alin. (5) și (9) și art. 12 alin. (5) constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, și se sancționează cu amendă între 50.000 și 70.000 lei.
Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, și se sancționează cu amendă între 50.000 și 80.000 lei săvârșirea de către operatorii economici, după constatare, a unei noi contravenții având ca obiect nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (5) și art. 12 alin. (5) .
Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Contravențiilor prevăzute la alin. (1)-(3) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) se realizează de către reprezentanții împuterniciți din cadrul autorității competente și/sau de către structurile din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și din cadrul organelor sale subordonate la sesizarea autorității competente. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală și organele sale subordonate, iar pentru cele prevăzute la lit. b) , de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care informează autoritatea competentă cu privire la măsurile dispuse, în termen de 30 de zile de la constatarea contravențiilor.
La solicitarea autorității competente, comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor însoțesc organismele recunoscute de autoritatea competentă să preleveze probe de benzină și motorină în cadrul sistemului de monitorizare a calității carburanților.
Reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală și din cadrul organelor sale subordonate pot preleva probe și fără a însoți personalul din cadrul organismelor de inspecție de terță parte recunoscute de către autoritatea competentă.
Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează
La articolul 5, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
Ponderea energiei din surse regenerabile utilizate în toate formele de transporturi în anul 2020 se stabilește astfel
pentru calculul numitorului, și anume cantitatea totală de energie consumată pentru transport potrivit alin. (5), se iau în considerare numai benzina, motorina, biocarburanții consumați în transportul rutier și feroviar și energia electrică, inclusiv energia electrică utilizată la producerea de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi
pentru calculul numărătorului, și anume cantitatea de energie din surse regenerabile consumată pentru transport potrivit alin. (5), se iau în considerare toate tipurile de energie din surse regenerabile consumate în toate formele de transport. Această literă nu aduce atingere art. 9 alin. (2) și art. 11 alin. (2) conform prevederilor din legislația națională de transpunere a Directivei 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE
pentru calcularea contribuției energiei electrice produse din surse regenerabile și consumate de toate tipurile de vehicule electrice și pentru producerea de combustibili lichizi și gazoși, destinați transporturilor, de origine nebiologică, produși din surse regenerabile în sensul lit. a) și b), se utilizează ponderea de energie electrică din surse regenerabile în cadrul Uniunii Europene, măsurată cu 2 ani înainte de anul în cauză. În plus, pentru calcularea cantității de energie electrică din surse regenerabile consumate de transportul feroviar electrificat, acest consum este considerat ca fiind de 2,5 ori mai mare decât conținutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate. Pentru calculul cantității de energie electrică din surse regenerabile consumate de autovehiculele electrice prevăzute la lit. b), acest consum este considerat ca fiind de 5 ori mai mare decât conținutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate
pentru luarea în calcul a biocarburanților în numărător, ponderea energiei generate de biocarburanții produși pe bază de culturi de cereale și de alte culturi bogate în amidon, de culturi de plante zaharoase și oleaginoase, precum și de culturi principale cultivate pe terenuri agricole în primul rând în scopuri energetice respectă valoarea-limită prevăzută la art. 9 alin. (2) conform prevederilor din legislația națională de transpunere a Directivei 2009/30
biocombustibilii produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30 nu sunt luați în calcul în privința limitei stabilite la lit. d). Cota-parte de energie provenită din biocombustibili produși din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, cultivate pe terenuri agricole, altele decât culturile de cereale și de alte plante bogate în amidon, culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, nu este luată în calcul în privința limitei stabilite lit. d), cu verificarea respectării criteriilor de durabilitate stabilite la art. 11 alin. (3)-(10) din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE a fost efectuată în conformitate cu art. 12 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30 și cu condiția ca terenurile pe care au fost cultivate aceste culturi să facă parte din categoria de la anexa nr. 6 partea C pct. 8 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE, iar bonusul «e_B» stabilit la anexa nr. 6 partea C pct. 7 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE a fost inclus la calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura respectarea art. 11 alin. (4)-(6) din legislația națională care transpune Directiva 2009/30CE
ministerul de resort urmărește îndeplinirea obiectivului referitor la atingerea unui nivel minim al consumului de biocarburanți produși din materii prime, precum și de alți combustibili enumerați în anexa nr. 10 partea A din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE. Nivelul minim este de 0,1 puncte procentuale de conținut energetic din ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2020, menționată la alin. (5), care să se realizeze cu biocarburanți produși din materii prime și cu alți combustibili enumerați în anexa nr. 10 partea A din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE în conformitate cu disponibilitatea limitată pe piață a acestor biocarburanți la prețuri eficiente din punctul de vedere al costurilor
biocarburanții produși din materii prime care nu sunt enumerate în anexa nr. 10 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE și care au fost stabilite ca fiind deșeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentară și material lignocelulozic în virtutea prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care sunt utilizate în instalațiile existente înainte de data de 15 septembrie 2015 sunt luați în calcul în scopul atingerii obiectivului național
biocarburanții produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE se consideră a fi egali cu de două ori conținutul lor energetic în scopul respectării obiectivului stabilit la alin. (5)
La articolul 15, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Informațiile transmise Comisiei Europene includ cantitatea și prețul energiei respective
La articolul 15, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
Ministerul de resort poate conveni și stabili dispoziții cu privire la transferul statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile din România către un alt stat membru și/sau în sens invers, fără să afecteze îndeplinirea obiectivului național al statului membru care efectuează transferul. Cantitatea transferată
se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru măsurarea respectării de către statul membru care efectuează transferul a cerințelor de la art. 3 alin. (2)-(11), art. 4 alin. (2) și art. 5 alin. (5) și (6); și
se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru măsurarea respectării de către statul membru care acceptă transferul a cerințelor de la art. 3 alin. (2)-(11), art. 4 alin. (2) și art. 5 alin. (5) și (6)
La articolul 20 alineatul (5), după litera n) se introduce o nouă literă, litera o), cu următorul cuprins
cantitățile de biocarburanți și biolichide în unități energetice, corespunzătoare fiecărui grup de materii prime enumerat în anexa nr. 9 partea A din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE, de care se ține seama în scopul realizării obiectivelor prevăzute art. 3 alin. (2)-(11), art. 4 alin. (2) și la art. 5 alin. (5) și (6)
La articolul 20 alineatul (5), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins
dezvoltarea și utilizarea în comun a biocarburanților produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE, inclusiv evaluarea resurselor, accentul fiind pus pe aspectele de durabilitate referitoare la efectul înlocuirii produselor alimentare și furajelor pentru producția biocarburanților, ținând seama în mod adecvat de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, principiul utilizării în cascadă a biomasei, ținând cont de circumstanțele economice și tehnologice de la nivel regional și local, menținerea stocului necesar de carbon în sol și calitatea solului și a ecosistemelor
La articolul 20, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
La estimarea reducerii nete a emisiilor de gaze cu efect de seră datorate utilizării biocarburanților se utilizează valorile tipice indicate în anexa nr. 6 partea A și partea B din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE, în scopul rapoartelor menționate la art. 20 alin. (4) și (5)
Mențiunea privind transpunerea normelor comunitare din Legea nr. 139/2010 privind modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie se modifică și se completează după cum urmează: Prezenta lege transpune art. 1, art. 2 lit. b)-l), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1) și alin. (3), art. 6-10, art. 12, art. 15, art. 16 alin. (2)-(6) și art. 22 din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 140 din 5 iunie 2009. Celelalte prevederi ale directivei menționate care nu sunt transpuse prin prezenta lege se vor transpune prin hotărâri ale Guvernului subsecvente. Prezenta lege transpune art. 2 alin. (2) lit. b), alin. (4) și alin. (9) din Directiva (UE) 2015/1.513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 239 din 15 septembrie 2015.
Dispozițiile art. 13 intră în vigoare la 10 zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă următoarele acte normative
Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei și de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 1 octombrie 2012, cu modificările și completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanților și a biolichidelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 11 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare. Prezenta ordonanță de urgență transpune
prevederile art. 2 pct. 39 și pct. 41-47 și anexele VIII și IX din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 328 din 21 decembrie 2018
Anexa nr. 1
Abrogată
Anexa nr. 2
Specificații de mediu aplicabile carburanților de pe piață destinați vehiculelor echipate cu motor cu aprindere prin scânteie Tipul: benzină Parametrul^(1) Unitatea Limite^(2) Minime Maxime Cifra octanică „research“ 95 - Cifra octanică „motor“ 85 - Presiunea vaporilor pe perioada de vară^(3) kPa - 60,0^(4) Distilare: - procent evaporat la 100°C % v/v 46,0 - - procent evaporat la 150°C % v/v 75,0 - Analiza hidrocarburilor: - Olefine % v/v - 18,0 - Aromatice % v/v - 35,0 - Benzen % v/v - 1,0 Conținutul de oxigen % m/m 3,7 Compuși oxigenați: - Metanol % v/v 3,0 - Etanol (pot fi necesari agenți de stabilizare) % v/v 10,0 - Alcool izopropilic % v/v - 12,0 - Alcool butilic terțiar % v/v - 15,0 - Alcool izobutilic % v/v - 15,0 - Eteri care conțin cinci sau mai mulți atomi de carbon pe moleculă % v/v - 22,0 - Alți compuși oxigenați^(5) % v/v - 15,0 Conținutul de sulf mg/kg - 10,0 Conținutul de plumb g/l - 0,005 ^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 228:2012+A1:2017. Autoritățile competente pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 228:2012+A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește. ^(2) Valorile menționate în specificație sunt „valori reale“. La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1:2017/A1:2021 «Produse petroliere și produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare și a rezultatelor - Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019. ^ (3) Perioada de vară începe nu mai târziu de data de 1 mai și ia sfârșit nu înainte de 30 septembrie. ^(4) Presiunea vaporilor este de maximum 60 kPa, plus depășirea autorizată a presiunii vaporilor menționată în anexa nr. 8 la prezenta ordonanță de urgență. ^(5) Alți mono-alcooli și eteri cu un punct final de fierbere care nu îl depășește pe cel menționat în EN 228:2012+A1:2017.
Anexa nr. 3
Specificații de mediu aplicabile carburanților de pe piață destinați vehiculelor echipate cu motor cu aprindere prin compresie Tipul: motorină diesel Parametrul^(1) Unitatea Limite^(2) Minime Maxime Cifra cetanică 51,0 - Densitate la 15°C kg/m^(3) - 845,0 Distilare: - 95% v/v recuperat la: °C - 360,0 Hidrocarburi aromatice policiclice % m/m - 8,0 Conținutul de sulf mg/kg - 10,0 Conținut de EMAG - EN 14078 % v/v - 7,0^(3)(4) ^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 590:2013+A1:2017. Autoritățile competente pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 590:2013+A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește. ^(2) Valorile menționate în specificație sunt «valori reale». La stabilirea valorilor-limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1:2017/A1:2021 «Produse petroliere și produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare și a rezultatelor - Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019. ^(3) EMAG respectă cele menționate în EN 14214. ^(4) Începând cu 1 ianuarie 2027, furnizorilor de combustibil le este interzis să introducă pe piață motorină diesel cu un conținut de esteri metilici ai acizilor grași (EMAG) mai mare de 7%.
Anexa nr. 4
Model pentru raportarea informațiilor privind coerența datelor raportate Carburant - furnizori unici Articol Raportare comună (DA/NU) Țară Furnizor^(1) Tip de carburant^(7) Cod NC carburant^(7) Cantitate^(2) Intensitatea medie a gazelor cu efect de seră Reducerea emisiilor generate în amonte^(5) Reducerea față de media din 2010 în litri de energie 1 Cod NC Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4) Materii prime Cod NC Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4) sustenabil (DA/NU) Componenta F.1 (Componenta „combustibili fosili“) Componenta B.1 (Componenta „biocarburanți“) Componenta F.n (Componenta „combustibili fosili“) Componenta B.m (Componenta „biocarburanți“) k Cod NC^(2) Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4) Materii prime Cod NC^(2) Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4) sustenabil (DA/NU) Componenta F.1 (Componenta „combustibili fosili“) Componenta B.1 (Componenta „biocarburanți“) Componenta F.n (Componenta „combustibili fosili“) Componenta B.m (Componenta „biocarburanți“) Carburant - furnizori comuni Articol Raportare comună (DA/NU) Țară Furnizor^(1) Tip de combustibil^(7) Cod NC combustibil^(7) Cantitate^(2) Intensitatea medie a gazelor cu efect de seră Reducerea emisiilor generate în amonte^(5) Reducerea față de media din 2010 în litri de energie I DA DA Subtotal Cod NC Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4) Materii prime Cod NC Intensitatea gazelor cu efect de seră(4) sustenabil (DA/NU) Componenta F.1 (Componenta „combustibili fosili“) Componenta B.1 (Componenta „biocarburanți“) Componenta F.n (Componenta „combustibili fosili“) Componenta B.m (Componenta „biocarburanți“) x DA DA Subtotal Cod NC^(2) Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4) Materii prime Cod NC^(2) Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4) sustenabil (DA/NU) Componenta F.1 (Componenta „combustibili fosili“) Componenta B.1 (Componenta „biocarburanți“) Componenta F.n (Componenta „combustibili fosili“) Componenta B.m (Componenta „biocarburanți“) Electricitate Raportare comună (DA/NU) Țară Furnizor^(1) Tip de energie^(7) Cantitate^(6) Intensitatea gazelor cu efect de seră Reducerea față de media din 2010 de energie NU Informații comune privind furnizorii Țară Furnizor^(1) Tip de energie^(7) Cantitate^(6) Intensitatea gazelor cu efect de seră Reducerea față de media din 2010 de energie DA DA Subtotal Origine - furnizori unici^(8) Articol 1 componenta F.1 Articol 1 componenta F.n Articol k componenta F.1 Articol k componenta F.n Denumirea comercială a materiilor prime Greutate API^(3) Tone Denumirea comercială a materiilor prime Greutate API^(3) Tone Denumirea comercială a materiilor prime Greutate API^(3) Tone Denumirea comercială a materiilor prime Greutate API^(3) Tone Articol 1 componenta B.1 Articol 1 componenta B.m Articol k componenta B.1 Articol k componenta B.m Filiera de producție a biocarburanților Greutate API^(3) Tone Filiera de producție a biocarburanților Greutate API^(3) Tone Filiera de producție a biocarburanților Greutate API^(3) Tone Filiera de producție a biocarburanților Greutate API^(3) Tone Origine - furnizori comuni^(8) Articol l componenta F.1 Articol l componenta F.n Articol X componenta F.1 Articol X componenta F.n Denumirea comercială a materiilor prime Greutate API^(3) Tone Denumirea comercială a materiilor prime Greutate API^(3) Tone Denumirea comercială a materiilor prime Greutate API^(3) Tone Denumirea comercială a materiilor prime Greutate API^(3) Tone Articol l componenta B.1 Articol l componenta B.m Articol X componenta B.1 Articol X componenta B.m Filiera de producție a biocarburanților Greutate API^(3) Tone Filiera de producție a biocarburanților Greutate API^(3) Tone Filiera de producție a biocarburanților Greutate API^(3) Tone Filiera de producție a biocarburanților Greutate API^(3) Tone Locul de achiziție^(9) Plasarea sub regim vamal Componentă Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare Țară Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare Țară Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare Țară Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare Țară Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare Țară Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare Țară 1 F.1 1 F.n 1 B.1 1 B.m k F.1 k F.n k B.1 k B.m l F.1 l F.n l B.1 l B.m X F.1 X F.n X B.1 X B.m Energia totală raportată și reducerea realizată în România^(10) Volum (ca energie) Intensitatea gazelor cu efect de seră Reducerea față de media din 2010 Observații privind formatul notelor: a) Modelul de raport destinat furnizorilor este identic cu modelul de raport destinat statelor membre. ... b) Celulele hașurate nu trebuie completate. ... ^(1) Identificarea furnizorului este definită în partea 1 pct. 3 lit. (a) din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. ^(2) Cantitatea de carburant este definită în partea 1 pct. 3 lit. (c) din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. ^(3) Greutatea API este definită în conformitate cu metoda de testare ASTM D 287. ^(4) Intensitatea gazelor cu efect de seră este definită în partea 1 pct. 3 lit. (e) din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. ^(5) UER este definită în partea 1 pct. 3 lit. (d) din anexa nr. 1; specificațiile de raportare sunt definite în partea 2 pct. 1 din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. ^(6) Cantitatea de electricitate este definită în partea 2 pct. 6 din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. ^(7) Tipurile de carburant și codurile NC corespunzătoare sunt definite în partea 1 pct. 3 lit. (b) din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. ^(8) Originea este definită în partea 2 pct. 2 și 4 din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. ^(9) Locul de achiziție este definit în partea 2 pct. 3 și 4 din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. ^(10) Cantitatea totală de energie (carburant și electricitate) consumată.
Anexa nr. 5
Calcularea standardului de carburant pentru combustibilii fosili Metoda de calcul (a) Standardul de carburant se calculează în funcție de consumul mediu la nivelul Uniunii de combustibili fosili precum benzina, combustibilul diesel, motorina, GPL și GNC, după cum urmează: unde: "x" reprezintă diferiții carburanți și diferitele forme de energie care intră sub incidența prezentei ordonanțe de urgență și care sunt definiți în tabelul de mai jos; "GHGi_x" reprezintă intensitatea pe unitate a gazelor cu efect de seră provenite din livrările anuale vândute pe piața carburanților „x“ sau vectorul energetic care intră sub incidența prezentei ordonanțe de urgență, exprimat în gCO2eq/MJ. Sunt utilizate valorile pentru combustibilii fosili prezentate la pct. 5 din partea 2 a anexei nr. 1. "MJ_x" reprezintă cantitatea totală de energie furnizată și transformată din volumele de carburant „x“ comunicate, exprimate în megajouli. ... (b) Date privind consumul Datele privind consumul utilizate pentru calcularea valorii sunt după cum urmează: Carburant Consum de energie (MJ) Origine combustibil diesel 7 894 969 x 10^6 Raportul statelor membre către CCONUSC din 2010 motorină fără destinație rutieră 240 763 x 10^6 benzină 3 844 356 x 10^6 GPL 217 563 x 10^6 GNC 51 037 x 10^6 Intensitatea gazelor cu efect de seră Standardul de carburant pentru 2010 este 94,1 gCO_2eq/MJ. ...
Anexa nr. 6
Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR ȘI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂ A. VALORI TIPICE Șl IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI Filieră de producție a biocombustibililor Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 67% 59% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 77% 73% etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 73% 68% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 79% 76% etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 58% 47% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept 71 % 64% combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 48% 40% etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 55% 48% etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 40% 28% etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 69% 68% etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 47% 38% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 53% 46% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 37% 24% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare () 67% 67% etanol din trestie de zahăr 70% 70% partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 52% 47% biomotorină din floarea soarelui 57% 52% biomotorină din semințe de soia 55% 50% biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 32% 19% biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 51 % 45% biomotorină din ulei de gătit uzat 88% 84% biomotorină din grăsime animală topită ( 84% 78% ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 51 % 47% ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat 58% 54% ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 55% 51 % ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 34% 22% ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 53% 49% ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 87% 83% ulei din grăsime animală topită, hidrotratat ( 83% 77% ulei vegetal pur din semințe de rapiță 59% 57% ulei vegetal pur din floarea soarelui 65% 64% ulei vegetal pur din semințe de soia 63% 61 % ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 40% 30% ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 59% 57% ulei pur din ulei de gătit uzat 98% 98% ( Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. ( Se aplică mimai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (^1), în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. ... B. ESTIMĂRI ALE VALORILOR TIPICE ȘI IMPLICITE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016, DACĂ ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI Filieră de producție a biocombustibililor Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită etanol din paie de grâu 85% 83% motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 85% 85% motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 82% 82% benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 85% 85% benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 82% 82% dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 86% 86% dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 83% 83% metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare 86% 86% metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare 83% 83% motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 89% 89% benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 89% 89% dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 89% 89% metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză 89% 89% partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului ... C. METODOLOGIE 1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare: (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biocombustibili se calculează prin formula următoare: E = e(ec) + el + ep +e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) -e(ccr), unde E = emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului; e(ec) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; el = emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; ep = emisii provenite din prelucrare; e(td) = emisii provenite din transport și distribuție; e(u) = emisii provenite de la combustibilul utilizat; e(sca) = reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol prin intermediul unui mai bun management agricol; e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare; ... (b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocombustibili (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire și răcire produsă, după cum urmează: (i) pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică: EC(h) = E/eta(h) ... (ii) pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică: EC(el) = E/eta(el) unde EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic. ... (iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: ... (iv) pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: unde: EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat a! împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1). C(h) = randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). Randamentul ciclului Carnot, C(h) pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează: C(h) = (T(h) - T(0))/T(h) unde T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ci, poate fi definit după cum urmează: C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; ... (b) „energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire; ... (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. ... 2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili și biolichide se exprimă după cum urmează: (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ. ... (b) (emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ. În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum este prevăzut la pct. 1 lit. (b)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^2). În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^3): unde Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează: ... 3. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare: (a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor: REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t) unde EB = emisiile totale provenite de la biocombustibil; și EF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport ... (b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii și energiei electrice produse din biolichide: REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,l))/ECF(h c,el), unde ECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. ... 4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează: CO2 : 1 N2O : 298 CH4 : 25 ... 5. Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, e(ec), includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. ... 6. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (^4). ... 7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare: e(l) = (CSR - CSA) x 3,664 x 1/20 x 1/P -e(B) (^5) unde e(l) = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocombustibili sau de biolichide (megajouli)]. „Terenuri cultivate” (^6) și „terenuri cu cultură perenă” (^7) sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor; CSR = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă; CSA = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe 0 perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocombustibili sau biolichide per unitate de suprafață per an); și e(B) = bonus de biolichid sau de biocombustibil de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8 . ... 8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune: (a) nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și ... (b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b). ... 9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat. ... 10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor 1PCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră — volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază de calcul pentru stocurile de carbon din sol. ... 11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces. La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producție a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de ta această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică. Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant. ... 12. Emisiile provenite din transport și distribuție, e(td), includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct. ... 13. Emisiile combustibilului utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru biocombustibili și biolichide. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O și CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul e(u) pentru biolichide. ... 14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, cu modificările și completările ulterioare. ... 15. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale. ... 16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h) calculat după cum urmează: C(h) = (T(h) - T(0))/T(h) unde T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C) Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h), poate fi definit după cum urmează: C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită Ia intrarea anuală de energie. În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; ... (b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire; ... (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. ... 17. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16 . ... 18. Pentru calculul prevăzut la pct. 17 , emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + el + e(sca) + acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracțiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocombustibUilor și al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut energetic negativ. Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 16 este rafinăria. ... 19. În cazul biocombustibililor, pentru calculul prevăzut la pct. 3 , omologul combustibil fosil EF(t) este 94g CO2eq/MJ. În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3 , omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g COieq/MJ. În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum și pentru producerea de încălzire și/sau răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3 , omologul combustibil fosil ECF(h c) este 80 g CO2eq/MJ. ... D. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr 9,6 9,6 etanol din porumb 25,5 25,5 etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb 27,0 27,0 etanol din trestie de zahăr 17,1 17,1 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 32,0 32,0 biomotorină din floarea soarelui 26,1 26,1 biomotorină din semințe de soia 21,2 21,2 biomotorină din ulei de palmier 26,2 26,2 biomotorină din ulei de gătit uzat 0 0 biomotorină din grăsime animală topită ( 0 0 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 33,4 33,4 ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat 26,9 26,9 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 22,1 22,1 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat 27,4 27,4 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 0 0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat ( 0 0 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 33,4 33,4 ulei vegetal pur din floarea soarelui 27,2 27,2 ulei vegetal pur din semințe de soia 22,2 22,2 ulei vegetal pur din ulei de palmier 27,1 27,1 ulei pur din ulei de gătit uzat 0 0 Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” - numai pentru emisiile de N2O din sol (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile provenite din cultivare în tabelul „e(ec) ”) Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr 4,9 4,9 etanol din porumb 13,7 13,7 etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb 14,1 14,1 etanol din trestie de zahăr 2,1 2,1 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 17,6 17,6 biomotorină din floarea soarelui 12,2 12,2 biomotorină din semințe de soia 13,4 13,4 biomotorină din ulei de palmier 16,5 16,5 biomotorină din ulei de gătit uzat 0 0 biomotorină din grăsime animală topită ( 0 0 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 18,0 18,0 ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat 12,5 12,5 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 13,7 13,7 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat 16,9 16,9 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 0 0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat ( 0 0 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 17,6 17,6 ulei vegetal pur din floarea soarelui 12,2 12,2 ulei vegetal pur din semințe de soia 13,4 13,4 ulei vegetal pur din ulei de palmier 16,5 16,5 ulei pur din ulei de gătit uzat 0 0 Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră — valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 18,8 26,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 9,7 13,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 13,2 18,5 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 7,6 10,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 27,4 38,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 15,7 22,0 etanol din ponimb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convențion […]
Anexa nr. 7
Raportarea din partea autorității competente către Comisia Europeană 1. Până la data de 31 decembrie în fiecare an, autoritatea competentă prezintă un raport cu privire la datele enumerate la pct. 3 . Datele respective trebuie să fie raportate pentru toți carburanții și toate formele de energie introduse pe piață în România. În cazul în care se amestecă mai mulți biocarburanți și combustibili fosili, trebuie să fie furnizate datele pentru fiecare biocarburant. ... 2. Datele enumerate la pct. 3 sunt raportate separat pentru carburanții sau energia introduse pe piață de furnizori (inclusiv furnizorii comuni care operează doar în România). ... 3. Pentru fiecare carburant și fiecare formă de energie, autoritatea competentă prezintă un raport Comisiei privind următoarele date, astfel cum au fost agregate în conformitate cu pct. 2 și cum sunt definite în anexa nr. 1: (a) tipul de carburant sau de energie; ... (b) volumul sau cantitatea de carburant sau de electricitate; ... (c) intensitatea gazelor cu efect de seră; ... (d) UER; ... (e) originea; ... (f) locul de achiziție. ...
Anexa nr. 8
Depășirea autorizată a presiunii vaporilor pentru benzina care conține bioetanol Conținut de bioetanol (% v/v) Depășirea autorizată a presiunii vaporilor (kPa)^(1) 0 0 1 3,7 2 6,0 3 7,2 4 7,8 5 8,0 6 8,0 7 7,9 8 7,9 9 7,8 10 7,8 ^(1) Valorile menționate în specificație sunt „valori reale“. La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat termenii standardului EN ISO 4259:2006 „Produse petroliere - Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare“, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în standardul EN ISO 4259:2006. Atunci când conținutul de bioetanol este cuprins între două valori indicate în tabel, depășirea autorizată a presiunii vaporilor se determină prin interpolare liniară între conținutul de bioetanol imediat superior și cel imediat inferior.
Anexa nr. 9
Abrogată
Partea A Materii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați
a) alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare; ... b) fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 , cu modificările și completările ulterioare; ... c) biodeșeuri, astfel cum sunt definite la pct. 3 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului“ - la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 , cu modificările și completările ulterioare, provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate, astfel cum este definită la pct. 7 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului“ - la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 , cu modificările și completările ulterioare; ... d) fracțiunea de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar sau furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și din industria agroalimentară, precum și din industria pescuitului și acvaculturii și excluzând materiile prime enumerate în partea B din prezenta anexă; ... e) paie; ... f) gunoi de grajd și nămol de epurare; ... g) efluenți proveniți de la fabricile de ulei de palmier și grămezile de fructe de palmier goale; ... h) smoală de ulei de tal; ... i) glicerină brută; ... j) deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (bagasă); ... k) tescovină de struguri și drojdie de vin; ... l) coji de fructe cu coajă lemnoasă; ... m) pleavă; ... n) știuleți curățați de boabe de porumb; ... o) fracțiunea de biomasă din deșeurile și reziduurile din silvicultură și din industriile forestiere, și anume scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal; ... p) alte materiale celulozice de origine nealimentară, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (y) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018 ; ... q) alte materiale ligno-celulozice, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (x) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018 , cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir. ... r) uleiuri de fuzel provenite din distilare alcoolică; ... s) metanol brut din celuloză kraft rezultată din producția de pastă de lemn; ... ș) culturi intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetație, producția de culturi alimentare și furajere este limitată la o singură recoltă și cu condiția ca utilizarea lor să nu declanșeze o cerere de terenuri suplimentare și cu condiția menținerii conținutului de materie organică din sol, atunci când sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației; ... t) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepția culturilor alimentare și furajere, atunci când sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației; ... ț) cianobacterii (alge albastre-verzi). ...
Partea B Materii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi, a căror contribuție la îndeplinirea obiectivelor menționate la art. 24 alin. (6) lit. a) trebuie să fie limitată la
a) ulei de gătit uzat; ... b) grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009^(1). ^(1) Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1). ... c) culturi deteriorate care nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în lanțul alimentar sau furajer, cu excepția substanțelor care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde prezentei definiții; ... d) ape reziduale municipale și derivații lor, alții decât nămolul de epurare; ... e) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepția culturilor alimentare și furajere și a materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, atunci când nu sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației; ... f) culturi intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție, cu excepția materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetație, producția de culturi alimentare și furajere este limitată la o singură recoltă și cu condiția ca utilizarea lor să nu declanșeze o cerere de terenuri suplimentare și cu condiția menținerii conținutului de materie organică din sol, atunci când nu sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației. ...
Anexa nr. 11
Anexa nr. 11 este reprodusă în facsimil REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Șl OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILI A. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAȚIEI TERENURILOR AȘCHII DE LEMN Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energie electrică Așchii de lemn din reziduuri forestiere 1-500 km 93% 89% 91 % 87% 500-2 500 km 89% 84% 87% 81 % 2500-10000 km 82% 73% 78% 67% Peste 10 000 km 67% 51 % 60% 41 % Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) 2 500-10 000 km 11% 65% 73% 60% Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) 1-500 km 89% 83% 87% 81 % 500-2 500 km 85 % 78% 84% 76% 2 500-10000 km 78% 67% 74% 62% Peste 10 000 km 63% 45% 57% 35% Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fără fertilizare) 1-500 km 91 % 87% 90% 85% 500-2 500 km 88% 82% 86% 79% 2500-10000 km 80% 70% 77% 65% Peste 10 000 km 65% 48% 59% 39% Așchii de lemn din lemn comercializabil 1-500 km 93% 89% 92% 88% 500-2 500 km 90% 85% 88% 82% 2 500-10 000 km 82% 73% 79% 68% Peste 10 000 km 67% 51 % 61 % 42% Așchii de lemn din reziduuri industriale 1-500 km 94% 92% 93% 90% 500-2 500 km 91 % 87% 90% 85% 2500-10000 km 83% 75% 80% 71 % Peste 10 000 km 69% 54% 63 % 44% PELETE DE LEMN (*1) Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energie electrică Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere Cazul 1 1-500 km 58% 37% 49% 24% 500-2 500 km 58% 37% 49% 25% 2 500-10 000 km 55% 34% 47% 21 % Peste 10 000 km 50% 26% 40% 11 % Cazul 2a 1-500 km 77% 66% 72% 59% 500-2 500 km 77% 66% 72% 59% 2 500-10 000 km 75% 62% 70% 55% Peste 10 000 km 69% 54% 63% 45% Cazul 3a 1-500 km 92% 88% 90% 85% 500-2 500 km 92% 88% 90% 86% 2 500-10 000 km 90% 85% 88% 81 % Peste 10 000 km 84% 76% 81 % 72% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) Cazul 1 2 500-10 000 km 52% 28% 43% 15% Cazul 2a 2 500-10 000 km 70% 56% 66% 49% Cazul 3a 2 500-10 000 km 85% 78% 83% 75% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) Cazul 1 1-500 km 54% 32% 46% 20% 500-10 000 km 52% 29% 44% 16% Peste 10 000 km 47% 21 % 37% 7% Cazul 2a 1-500 km 73% 60% 69% 54% 500-10 000 km 71 % 57% 67% 50% Peste 10 000 km 66% 49% 60% 41 % Cazul 3a 1-500 km 88% 82% 87% 81 % 500-10 000 km 86% 79% 84% 77% Peste 10 000 km 80% 71 % 78% 67% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) Cazul 1 1-500 km 56% 35% 48% 23% 500-10 000 km 54% 32% 46% 20% Peste 10 000 km 49% 24% 40% 10% Cazul 2a 1-500 km 76% 64% 72% 58% 500-10 000 km 74% 61 % 69% 54% Peste 10 000 km 68% 53 % 63% 45 % Cazul 3a 1-500 km 91 % 86% 90% 85% 500-10 000 km 89% 83% 87% 81 % Peste 10 000 km 83% 75% 81 % 71 % Lemn comercializabil Cazul 1 1-500 km 57% 37% 49% 24% 500-2 500 km 58% 37% 49% 25% 2 500-10 000 km 55% 34% 47% 21 % Peste 10 000 km 50% 26% 40% 11 % Cazul 2a 1-500 km 77% 66% 73% 60% 500-2 500 km 77% 66% 73% 60% 2 500-10 000 km 75% 63% 70% 56% Peste 10 000 km 70% 55 % 64% 46% Cazul 3a 1-500 km 92% 88% 91 % 86% 500-2 500 km 92% 88% 91 % 87% 2 500-10 000 km 90% 85% 88% 83% Peste 10 000 km 84% 77% 82% 73% Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului Cazul 1 1-500 km 75% 62% 69% 55% 500-2 500 km 75% 62% 70% 55% 2 500-10 000 km 72% 59% 67% 51 % Peste 10 000 km 67% 51 % 61 % 42% Cazul 2a 1-500 km 87% 80% 84% 76% 500-2 500 km 87% 80% 84% 77% 2 500-10 000 km 85% 77% 82% 73% Peste 10 000 km 79% 69% 75% 63% Cazul 3a 1-500 km 95% 93% 94% 91 % 500-2 500 km 95% 93% 94% 92% 2 500-10 000 km 93% 90% 92% 88% Peste 10 000 km 88% 82% 85% 78% FILIERE AGRICOLE Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energic electrică Reziduuri agricole cu o densitate 1- 500 km 95% 92% 93% 90% 500-2 500 km 89% 83% 86% 80% 2 500-10 000 km 77% 66% 73% 60% Peste 10 000 km 57% 36% 48% 23% Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (*3) 1-500 km 95% 92% 93% 90% 500-2 500 km 93% 89% 92% 87% 2 500-10 000 km 88% 82% 85% 78% Peste 10 000 km 78% 68% 74% 61 % Pelete din paie 1-500 km 88% 82% 85% 78% 500-10 000 km 86% 79% 83% 74% Peste 10 000 km 80% 70% 76% 64% Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr 500-10 000 km 93% 89% 91 % 87% Peste 10 000 km 87% 81 % 85% 77% Făină de sâmburi de palmier Peste 10 000 km 20% -18% 11 % -33 % Făină de sâmburi de palmier (fară emisii de CH4 de la presa de ulei) Peste 10 000 km 46% 20% 42% 14% BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (*4) Sistemul de producție a biogazului Opțiunea tehnologică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Gunoi de grajd umed (^1) Cazul 1 Digestat în mediu deschis (^2) 146% 94% Digestat în mediu închis (^3) 246 % 240 % Cazul 2 Digestat în mediu deschis 136% 85% Digestat în mediu închis 227 % 219% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 142% 86% Digestat în mediu închis 243 % 235 % Plantă de porumb întreagă (^4) Cazul 1 Digestat în mediu deschis 36% 21 % Digestat în mediu închis 59% 53% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 34% 18% Digestat în mediu închis 55% 47% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 28% 10% Digestat în mediu închis 52% 43% Deșeuri biologice Cazul 1 Digestat în mediu deschis 47% 26% Digestat în mediu închis 84% 78% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 43% 21 % Digestat în mediu închis 77% 68% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 38% 14% Digestat în mediu închis 76% 66% BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB Sistemul de producție a biogazului Opțiunea tehnologică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 72% 45% Digestat în mediu închis 120% 114% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 67% 40% Digestat în mediu închis 111 % 103 % Cazul 3 Digestat în mediu deschis 65% 35% Digestat în mediu închis 114% 106% Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 60% 37% Digestat în mediu închis 100% 94% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 57% 32% Digestat în mediu închis 93% 85% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 53% 27% Digestat în mediu închis 94% 85% Gunoi de grajd - Porumb 60 % - 40 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 53% 32% Digestat în mediu închis 88% 82% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 50% 28% Digestat în mediu închis 82% 73% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 46% 22% Digestat în mediu închis 81 % 72% BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (*5) Sistemul de producție a biometanului Opțiuni tehnologice Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Gunoi de grajd umed Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 117% 72% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 133% 94% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 190% 179% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 206 % 202 % Plantă de porumb întreagă Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 35% 17% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 51 % 39% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 52% 41 % Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 68% 63% Deșeuri biologice Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 43% 20% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 59% 42% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 70% 58% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 86% 80% BIOMETAN - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB (*6) Sistemul de producție a biometanului Opțiuni tehnologice Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (^5) 62% 35% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși (^6) 78% 57% Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși 97% 86% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 113% 108% Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 % Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși 53% 29% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 69% 51 % Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși 83% 71 % Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 99% 94% Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 % Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși 48% 25% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 64% 48% Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși 74% 62% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 90% 84% ... B. METODOLOGIE 1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă se calculcază prin formula următoare: (a) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire și răcire se calculează prin formula următoare: E= e(ec) + el + ep + e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) – e(ccr), unde: E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de combustibil înainte de conversia energetică; e(ec) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; el = emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; ep = emisii provenite din prelucrare; e(td) = emisii provenite din transport și distribuție; e(u) = emisii provenite de la combustibilul utilizat; e(sca) = reduceri de emisii datorate acumulării CO2 în sol prin intermediul unui mai bun management agricol; e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare. ... (b) în cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile tipice și implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: unde: E = emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturi S(n) = ponderea materiilor prime n în conținutul energetic E(n) = emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în partea D din prezenta anexă ( unde: Pn = randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n ( Wn = factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează: unde: In = contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă] AMn = umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SMn = umiditatea standard a substratului n (. ( Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (-54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd. ( Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite: P(porumb): 4,16 [MJbiogaz/kg porumb umed @ 65 % umezeală] P(gunoi de grajd): 0,50 [MJbiogaz/kg gunoi de grajd umed @ 90 % umezeală] P(deșeuri biologice) 3,41 [MJbiogaz/kg deșeuri biologice umede @ 76 % umezeală] ( Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn: SM(porumb): 0,65 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SM(gunoi de grajd): 0,90 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SM(deșeuri biologice): 0,76 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] ... (c) în cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează: unde: E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei; Sn = ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor; e(ec,n) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n; e(td,materiiprime,n) = emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor; e(l,n) = emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n; e(sca) = reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (; ep = emisii provenite din prelucrare; e(td,produs) = emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan; e(u) = emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere; e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. ( Pentru e(sca) se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan. ... (d) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează: (i) Pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică: EC(h) = E/eta(h) ... (ii) Pentru instalațiile energetice carc produc numai energie electrică: EC(el) = E/eta(el) unde: EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. ... (iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: ... (iv) pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: unde: EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală. eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic. eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic. C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1). C(h) = randamentul ciclului Camot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). Randamentul ciclului Camot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează: C(h) = (T(h) - T(0))/T(h) unde: T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h) poate fi definit după cum urmează: C(h) = randamentul ciclului Camot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (i) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; ... (ii) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire; ... (iii) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. ... 2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează: (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ. ... (b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la încălzire sau energie electrică produsă pe bază de combustibili din biomasă, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau energie electrică), g CO2eq/MJ. În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum sunt prevăzute la pct. 1 lit. (d)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^7). În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime ecc sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^8): unde: Factor combustibil materii prime(a) = [Raport MJ materii prime necesare pentru producerea a 1MJ combustibil] Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează: ... 3. Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează: (a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi: REDUCERE = (EF(t) - EB))/EF(t) unde EB = emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; și EF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport ... (b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă: REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,el))/ECF(h c,el), unde ECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică, ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. ... 4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează: CO2: 1 N2O: 298 CH4: 25 ... 5. Emisiile provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) din Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. în absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. ... 6. Pentru calculul menționat la punctul 1 lit. a) , reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, e_sca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea culturilor și a sistemului de rotație a culturilor, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri, precum compost și digestat fermentat din gunoi de grajd, se ia în considerare doar în cazul în care nu există riscul ca acestea să aibă un efect negativ asupra biodiversității. În plus, se furnizează dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (. ( Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu, printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea creșterii cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri. ... 7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare: el = (CSR - CSA) x 3,664 * 1 /20 x 1 /p - eB (^10) unde: el = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă de echivalent CO2 per unitate energetică produsă pe bază de combustibil din biomasă]. „Terenuri cultivate” (n) și „terenuri cu cultură perenă” sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor; CSR = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, luându-se în considerare data cea mai recentă; CSA = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. în cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de combustibilii din biomasă per unitate de suprafață per an); și eB = bonus de 29 g CO2eq/MJ de combustibil din biomasă, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8 . ... 8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune: (a) nu era folosit pentru activități agricole în ianuarie 2008 sau pentru oricare altă activitate; și ... (b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole. Bonusul de 29 g CO2 eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b). ... 9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, a fost fie salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și care a fost grav erodat. ... 10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol. ... 11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces. La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică. Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant. ... 12. Emisiile provenite din transport și distribuție, eu, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct. ... 13. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul e(u). ... 14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE. ... 15. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO_2, e_ccr, este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora le sunt atribuite și se limitează la emisiile evitate prin captarea CO_2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO_2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale până la data de 1 ianuarie 2036. ... 16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h), calculat după cum urmează: C(h) = (T(h) -T(0))/T(h) unde: T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C). Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează: Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 În scopul calcului respectiv, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie. În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții: (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; ... (b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire; ... (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire […]