ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Protecția și conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de interes comunitar, cu excepția păsărilor, existente pe teritoriul României și prevăzute în anexele nr. 2 și 3 , se fac prin declararea de situri de importanță comunitară și arii speciale de conservare, selectate și desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 și cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (4) .
În vederea protecției și conservării speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 3 , precum și a celor migratoare care apar în mod regulat și nu sunt prevăzute în această anexă, se declară arii de protecție specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) .
Protecția și conservarea habitatelor naturale terestre și acvatice de interes național, precum și a speciilor protejate de plante și animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes național sau prin aplicarea de măsuri de protecție în afara ariilor naturale protejate.
În scopul protecției și conservării speciilor, se elaborează planuri de acțiune naționale/regionale pentru fiecare specie, documente care conțin măsuri de acțiune și conservare, în conformitate cu planurile de acțiune pentru specii, agreate la nivel internațional/european.
Planurile prevăzute la alin. (4) se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește programe de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar, acordând o atenție deosebită tipurilor de habitate naturale prioritare și speciilor prioritare.
Pe baza rezultatelor evaluărilor stării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naționale a siturilor "Natura 2000".
În scopul menținerii biodiversității, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună de interes comunitar, a monitorizării și adoptării măsurilor de menținere sau readucere la o stare de conservare favorabilă a acestora, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului încurajează și promovează realizarea de lucrări științifice și de cercetare la nivel național și asigură schimbul de informații cu Comisia Europeană și/sau cu alte state membre ale Uniunii Europene.
Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B , cu excepția speciilor de păsări, și care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât și în afara lor, sunt interzise
orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic
perturbarea deliberată a speciilor respective în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, în special în timpul perioadei de reproducere, de cuibărire, de hibernare și de migrație
deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură
deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă
recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic
deținerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum și oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
Fără a se aduce atingere prevederilor art. 33 alin. (3) și (4) și ale art. 38 din prezenta ordonanță de urgență, precum și ale art. 17 , art. 19 alin. (5) , art. 20 , 22 , 24 și art. 26 alin. (1) și (2) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare, în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise
uciderea sau capturarea intenționată, indiferent de metoda utilizată
deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură
culegerea ouălor din natură și păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale
perturbarea intenționată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei ordonanțe de urgență
deținerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea și capturarea
vânzarea, deținerea și/sau transportul în scopul vânzării și oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părți ori produse provenite de la acestea, ușor de identificat.
Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere și creștere a puilor.
În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C , este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.
Activitățile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D , cu condiția să fi fost capturate sau ucise ori obținute prin mijloace legale.
Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E , activitățile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizații speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.
Autorizația prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuție include teritoriul României este necesară realizarea de studii și cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8 .
În vederea protejării habitatelor naturale și a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Pentru speciile sălbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră și faună indigene, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru informare Comisiei Europene.
Introducerea speciilor de păsări sălbatice alohtone se poate face doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene.
Pentru reintroducerea speciilor de floră și faună indigene este obligatorie realizarea unui studiu care să evalueze avantajele introducerii speciei respective, contribuția la conservare, care să țină seama și de experiența altor state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe și care să conțină obligatoriu ancheta care a stabilit că reintroducerea respectivă ar contribui într-adevăr la readucerea speciei în cauză la un stadiu de conservare corespunzător și că operațiunea se efectuează doar în urma consultării publicului interesat.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului (CEE) nr. 348/81 al Consiliului din 20 ianuarie 1981 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse derivate din cetacee, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind comerțul cu produse derivate din focă, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru relația cu Comisia Europeană.
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.
Autoritățile științifice naționale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecția speciilor de floră și faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările și completările ulterioare, sunt, după caz
Academia Română
Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".
Instrucțiunile de aplicare a reglementărilor privind protecția speciilor de floră și faună sălbatică și a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor și al conducătorului autorității publice centrale din domeniul finanțelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B .
Pe baza informațiilor obținute prin sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor ia măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile ori capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.
Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Prelevarea din natură și exploatarea exemplarelor de floră și faună sălbatică aparținând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum și a altor specii cu același regim de protecție se vor face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, ținând seama de informațiile obținute ca urmare a monitorizării efectuate conform art. 32 alin. (1) , luându-se următoarele măsuri, în special
reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade
interdicția temporară și/sau locală a recoltării și capturării anumitor specii
reglementarea perioadelor, a modurilor și a mijloacelor de recoltare/capturare
instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului și comercializării, inclusiv stabilirea de cote
încurajarea cultivării și creșterii în captivitate, în condiții de supraveghere strictă, în vederea reducerii presiunii asupra populațiilor naturale
evaluarea măsurilor adoptate
în cazul prelevării de specimene din natură, aplicarea unor norme de vânătoare și pescuit care să protejeze conservarea respectivelor populații.
Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A , 5 B , 5 C , 5 D și 5 E , precum și în cazul aplicării derogărilor prevăzute la art. 38 , este interzisă folosirea oricăror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă sau care pot conduce la dispariția pe plan local ori la perturbarea gravă a unei specii.
Mijloacele, sistemele sau metodele de tipul celor avute în vedere la alin. (2) sunt prevăzute în anexa nr. 6 .
Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (1)-(4) și ale art. 37 alin. (1) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului stabilește, anual și ori de câte ori este nevoie, derogări, cu condiția să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural și numai în următoarele situații
în interesul protejării faunei și florei sălbatice și al conservării habitatelor naturale
pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor și apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, și pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri
în interesul sănătății și securității publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, și pentru alte rațiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, și pentru consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu
în scopuri de cercetare științifică și educație, de repopulare și de reintroducere a acestor specii, precum și pentru operațiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor
pentru a permite, în condiții strict controlate, într-o manieră selectivă și într-o măsură limitată, prinderea sau deținerea unui număr limitat și specificat de exemplare din anumite specii de păsări sau din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B
în interesul siguranței aeriene, pentru toate speciile de păsări, inclusiv cele migratoare.
Derogările se stabilesc prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul Academiei Române.
Prin excepție de la prevederile alin. (2) , pentru stabilirea derogărilor care privesc toate speciile de păsări, precum și speciile de mamifere prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B , este necesar și avizul conform al autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Procedura de stabilire a derogărilor se aprobă prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Derogările prevăzute la alin. (2^1) specifică următoarele
speciile care fac obiectul derogărilor
mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru capturare sau sacrificare
condițiile de risc și circumstanțele de timp și spațiu sub rezerva cărora pot fi acordate astfel de derogări
autoritatea împuternicită să declare că sunt îndeplinite condițiile impuse și să decidă mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce limite și de către cine
controalele care trebuie efectuate.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează
anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice
la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A .
Rapoartele prevăzute la alin. (3) vor conține informații privind
speciile care fac obiectul derogărilor și motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu, dacă este cazul, indicarea soluțiilor alternative care au fost respinse și datelor științifice de fundamentare
mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale și motivația utilizării acestora
circumstanțele de timp și de loc în care aceste derogări sunt acordate
autoritatea abilitată să declare și să controleze dacă sunt întrunite condițiile necesare și să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite și prin ce instituții/servicii și ce persoane le vor duce la îndeplinire
măsurile de control aplicate și rezultatele obținute.
Pentru exemplarele cu dizabilități, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparțin speciilor prevăzute în anexele nr. 3 , 4 A , 4 B , 5 A , 5 B , 5 C , 5 D , 5 E și în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecția speciilor de floră și faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările și completările ulterioare, se pot înființa centre de reabilitare și/sau îngrijire.
Procedura de înființare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.
Zonele prioritare pentru biodiversitate, astfel cum sunt definite la art. 4 pct. 41 , se desemnează prin includerea în Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.
În cazul zonelor prioritare pentru biodiversitate care se suprapun cu pajiști permanente desemnarea acestora se face cu avizul autorității publice centrale în domeniul agriculturii.
În vederea desemnării, zonele prioritare pentru biodiversitate se propun în baza Metodologiei de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii și al autorității publice centrale în domeniul agriculturii pentru prevederile din metodologie care fac referire la pajiști permanente. Propunerile pentru stabilirea zonelor prioritare pentru biodiversitate se fac la inițiativa autorității publice centrale pentru protecția mediului sau a oricărei persoane fizice sau juridice.
Zonele prioritare pentru biodiversitate prevăzute la art. 40^1 cuprind următoarele
rezervațiile științifice
zonele de protecție strictă din parcurile naționale și naturale
zonele strict protejate din rezervațiile biosferei
pădurile virgine și cvasivirgine
zonele de protecție integrală din parcuri naționale și naturale
situl patrimoniului mondial UNESCO «Păduri de fag primare și seculare din Carpați și alte regiuni ale Europei», de pe teritoriul românesc
monumentele naturii
rezervații naturale
suprafețe terestre și marine, altele decât cele prevăzute la lit. a)-h) , stabilite în baza Metodologiei de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate prevăzute la art. 40^2 .
Managementul zonelor prioritare pentru biodiversitate se realizează diferențiat, în funcție de caracteristicile acestor zone, după cum urmează
în regim de nonintervenție, în zonele cu ecosisteme cu valoare ridicată de conservare în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus
în regim de management activ, în zonele în care măsurile de conservare sunt necesare pentru susținerea sau îmbunătățirea proceselor naturale, a structurii și funcțiilor ecologice ale acestor zone.
În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) , activitățile de management activ se referă la aplicarea de măsuri de restaurare și/sau conservare a habitatelor naturale și a speciilor protejate, pentru care a fost desemnată zona.
În zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de nonintervenție se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția următoarelor tipuri de activități
activități de cercetare științifică
activități de educație ecologică
activități de ecoturism, care nu necesită realizarea de construcții/investiții.
În zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ sunt permise următoarele activități
activități de cercetare științifică
activități de educație ecologică
activități de ecoturism, care nu necesită realizarea de construcții/investiții
utilizarea rațională a pajiștilor/pășunilor pentru cosit și/sau pășunat, limitată la intensitatea necesară pentru optimizarea valorii de conservare a pajiștilor/pășunilor în cauză, astfel încât să nu fie afectate habitatele și speciile de floră și faună protejate
intervențiile pentru menținerea/îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor/ecosistemelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice
intervențiile în scopul restaurării ecologice a habitatelor/ecosistemelor naturale
activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor
activități compatibile cu obiectivele de conservare stabilite la desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate
intervenții de urgență pentru prevenirea și înlăturarea cauzelor și efectelor care pot afecta securitatea oamenilor
controlul speciilor alogene invazive
prevenirea și combaterea dezastrelor naturale.
Zonele prioritare pentru biodiversitate prevăzute la art. 40^3 se propun în baza următoarelor documente
formularul de fundamentare privind identificarea zonei prioritare pentru biodiversitate ce include și măsurile de conservare pentru aceasta, prevăzut în metodologia menționată la art. 40^2
documentația cartografică sub formă vectorială, în sistem de coordonate Stereo 70 în format de fișier .shp, cu limitele zonei prioritare pentru biodiversitate
avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
În cazul zonelor prioritare pentru biodiversitate pentru care sunt îndeplinite criteriile de identificare conform metodologiei prevăzute la art. 40^2 , în termen de cel mult doi ani de la primirea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului trebuie să înștiințeze deținătorii și administratorii de terenuri și să inițieze consultări cu toți factorii interesați, în vederea obținerii acordului prevăzut la art. 40^8 .
Desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate menționate la art. 40^3 lit. i) se face după cum urmează
cu acordul proprietarului, persoană fizică sau juridică, sub forma înscrisului sub semnătură privată, în cazul bunurilor aflate în proprietate privată
cu acordul unității administrativ-teritoriale, în baza hotărârii consiliului local sau județean, după caz, în cazul bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale
cu acordul administratorului, în cazul bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului.
După desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, documentele prevăzute la art. 40^7 se publică de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pe pagina de internet a acesteia.
Aplicarea măsurilor de conservare stabilite în formularul de fundamentare prevăzut la art. 40^7 alin. (1) lit. a) se realizează de către administratorii ariilor naturale protejate pentru zonele prioritare pentru biodiversitate care se suprapun cu arii naturale protejate, conform prevederilor art. 18 , sau de către proprietarii/administratorii/titularii drepturilor de folosință a terenurilor situate în zonele prioritare pentru biodiversitate din afara ariilor naturale protejate.
Geoparcul este recunoscut internațional în acord cu reglementările Programului UNESCO pentru geoparcuri internaționale.
Scopul unui geoparc este de a explora și dezvolta legăturile dintre patrimoniul geologic și toate celelalte aspecte ale patrimoniului natural, cultural și istoric, printr-o abordare care combină conservarea cu dezvoltarea durabilă.
Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare durabilă identificată pentru teritoriul geoparcului și în conformitate cu Programul UNESCO pentru geoparcuri internaționale. Managementul unui geoparc ține cont de ariile naturale protejate, siturile culturale și alte bunuri ale patrimoniului natural, cultural, arheologic și istoric, precum și de prevederile legale care le reglementează și contribuie la promovarea și conștientizarea valorii acestora.
Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8 .
Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere, formațiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolați și altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecție corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8 .
Pentru peșteri, zona de protecție se stabilește în funcție de caracteristicile și clasa peșterii, așa cum este definită la art. 43 alin. (5) , cu avizul Academiei Române.
Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peșteri au obligația de a permite accesul spre aceste intrări.
Beneficiarul unei lucrări de investiții are obligația de a anunța descoperirea oricărei peșteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituții abilitate, respectiv administratorului ariei naturale protejate, Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, agenției județene pentru protecția mediului sau reprezentanților autorităților administrației publice locale.
Bunurile patrimoniului geologic și speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condițiile legii, bunuri proprietate publică a statului.
Nominalizarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului.
Peștera este o cavitate naturală formată în scoarța terestră, suficient de largă și adâncă încât să permită intrarea omului. Prin extensie, peștera poate fi un sistem care poate avea mai mult de o intrare și este format din mai multe galerii, săli, puțuri și hornuri. Termenul se aplică și în cazul cavităților definite mai sus, care sunt parțial ori complet inundate sau care au fost deschise prin derocări ori decolmatări.
Peștera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), științifică (structuri geologice și minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice și istorice, sedimente, fauna cavernicolă și specii sălbatice) și cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreațională și educativă).
Peșterile se clasifică în funcție de valorile acestora, așa cum au fost definite la alin. (4) , în clase de protecție, după cum urmează
clasa A - peșteri cu sectoare de valoare excepțională, care, prin interesul științific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic național și internațional
clasa B - peșteri cu sectoare de importanță națională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor și prin potențial turistic
clasa C - peșteri cu sectoare de importanță locală, protejate pentru semnificația lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potențial turistic sau pentru dimensiunile lor
clasa D - peșteri de dimensiuni mici sau medii fără o valoare explicită, dar importante pentru geologia, biodiversitatea și evoluția unei regiuni, al căror spațiu trebuie conservat și protejat de poluare sau distrugeri.
Clasa unei peșteri va fi dată de clasa sectorului cu nivelul cel mai ridicat de conservare și protecție, unde clasa A este cea mai ridicată, nivelurile scăzând în ordine alfabetică până la clasa D. În cazul marilor rețele subterane, când situația o cere, spațiul unei peșteri poate fi clasificat în sectoare, care au clase de protecție diferită.
Pentru încadrarea/reîncadrarea peșterilor sau sectoarelor de peșteri în clasele A, B, C și D, se constituie, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, Comisia Patrimoniului Speologic, care funcționează sub coordonarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, pe baza unui regulament propriu, parte a ordinului de constituire. Comisia Patrimoniului Speologic este formată din specialiști ai Institutului de Speologie «Emil Racovița» al Academiei Române, ai Federației Române de Speologie și ai altor instituții și organizații naționale cu competențe în domeniul explorării, protecției și conservării patrimoniului speologic.
Încadrarea/Reîncadrarea peșterilor în clasele A, B, C și D se face prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, pe baza unor fundamentări științifice însușite și aprobate de Comisia Patrimoniului Speologic. Până la stabilirea legală a clasei sale de protecție, orice peșteră existentă sau nou descoperită beneficiază de protecție maximă prin aplicarea prevederilor art. 44 .
Peșterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificări a factorilor ei naturali sau amenajări, cu excepția celor destinate protejării peșterii și a celor temporare necesare explorării și/sau evacuării victimelor în caz de accident. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării științifice, turismului speologic specializat sau al activităților de documentare, pe bază de autorizații emise de Comisia Patrimoniului Speologic și cu avizul emis de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate/administratorii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele și planurile de management.
Peșterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii.
Peșterile din clasa C se constituie ca rezervații naturale. Peșterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, activităților de documentare, cercetării științifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, pe baza autorizațiilor emise de Comisia Patrimoniului Speologic, cu avizul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate/administrației ariei naturale protejate în care sunt incluse.
Abrogat.
În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic
colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peșteri, efectuate fără autorizația emisă de Comisia Patrimoniului Speologic, potrivit prevederilor art. 45
utilizarea neautorizată a peșterilor și desfășurarea unor activități ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peșterilor
dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecționarea speleotemelor sau altor resurse ale peșterilor
degradarea prin inscripționare sau poluarea peșterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deșeuri de orice fel, cadavre, substanțe toxice și periculoase, combustibili de orice natură
distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peșterilor
efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafață sau în apropierea intrării unei peșteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrișări, baraje, explozii, construcții
îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peșterilor
popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare și localizare a peșterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.
Comisia Patrimoniului Speologic are competența să elibereze autorizații pentru
activități științifice, de explorare, turism speologic specializat și de documentare în peșteri din clasa A
săpături, derocări și colectări din peșteri
amenajarea infrastructurii pentru turism sau orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor peșterilor.
Autorizația se eliberează pe baza unei cereri scrise, care va conține precizări privind scopul, mijloacele, durata, proporțiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.
Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.
Inventarierea, clasificarea, protecția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de protecție și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru protecția mediului.
Instituirea regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8 .
Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic
distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice
dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetației de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administrează
intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează
schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.
În cadrul șantierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel
supravegherea permanentă a zonelor de extracție și conservarea materialului de proveniență paleobiologică sau minerală
avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic
conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecție specială
conservarea colecțiilor de bunuri geologice de proveniență locală
colaborarea cu conducerea șantierului și cu autoritățile locale
întocmirea de rapoarte periodice asupra activității de conservare, care se înaintează Academiei Române și autorităților teritoriale pentru protecția mediului.
Florile de mină și fosilele de plante și animale vertebrate și nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
Comercializarea pe piața internă, intracomunitară și exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se pot face numai cu acordul autorității competente pentru protecția mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.
Procedura de eliberare a acordului prevăzut la alin. (2) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Controlul aplicării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se exercită de către personalul cu atribuții de control din cadrul structurilor proprii ale
Gărzii Naționale de Mediu
Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate
autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor și structurilor teritoriale ale acesteia cu responsabilități în domeniul protecției mediului și, respectiv, silviculturii
structurilor de administrare special constituite
gestionarilor fondurilor de vânătoare, pe domeniul lor de competență
Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, pe domeniul său de competență, în ceea ce privește activitățile de comerț cu specii de floră și faună sălbatică
Direcției Generale a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru operațiunile vamale
Administrației Rezervației Biosferei «Delta Dunării», pentru Rezervația Biosferei «Delta Dunării»
altor autorități cu atribuții în domeniul protecției mediului.
Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor județene sau locale, se exercită și de personalul special împuternicit al acestora.
Orice persoană fizică sau juridică are obligația să furnizeze informațiile și datele solicitate de autoritățile competente pentru protecția mediului și de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităților pe care le au potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
În vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul și în vecinătatea ariilor naturale protejate, accesul personalului cu atribuții de control din cadrul structurilor proprii ale autorităților prevăzute la alin. (1) nu poate fi restricționat, indiferent de tipul de proprietate.
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage răspunderea civilă, materială, contravențională sau penală, după caz.
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă săvârșirea următoarelor fapte
scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1)
scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fără acordul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate sau, după caz, al administratorului, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2)
nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1) și (1^1)
nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) și (2)
vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C în perioadele de reproducere și creștere a puilor
vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit
capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A , 5 B , 5 C , 5 D și 5 E și pentru cazurile în care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38 , prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B cu metodele sau mijloacele prevăzute în anexa nr. 6
capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale; h^1) comerțul cu exemplare din speciile prevăzute în anexele A și B la Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor, faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L61 din 3 martie 1997, cu modificările și completările ulterioare, ori cu părți sau derivate ale acestora, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, cu excepția cazurilor în care fapta afectează o cantitate mică de astfel de exemplare și are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor
amplasarea de construcții, investiții în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamități naturale și a celor realizate în scopul asigurării securității naționale.
Pentru săvârșirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) lit. c) , d) și h^1) , pedeapsa este amenda.
Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare, în cazul infracțiunii prevăzute la alin. (1) , suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice și de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte
nerespectarea măsurilor de protecție, conservare și utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritățile competente pentru protecția mediului
îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peșterilor
neanunțarea descoperirii oricărei peșteri
distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor naturale protejate
popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare și localizare a peșterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie
intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate/administrator
nedesemnarea, în cadrul șantierelor de exploatare, a persoanelor de specialitate care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru
camparea pe suprafața ariilor naturale protejate în afara locurilor special amenajate, precum și nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare
circulația cu bicicletele în afara traseelor special desemnate și semnalizate
activitățile de turism ecvestru în afara traseelor special desemnate și semnalizate
organizarea de manifestări sportive, culturale, tabere, pe teritoriul ariei naturale protejate, fără acordul administratorului/custodelui ariei naturale protejate
accesul și circulația vizitatorilor în extravilan, în habitate naturale, în afara traseelor turistice avizate și semnalizate ca atare, pe suprafața ariilor naturale protejate
neevacuarea de către persoanele juridice sau fizice a deșeurilor generate în urma activităților proprii în ariile naturale protejate.
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice și de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte
intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției în zonele-tampon din parcurile naționale și parcurile naturale fără aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) și alin. (9) lit. e)
intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate din zonele-tampon din parcurile naționale și parcurile naturale fără aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) și alin. (9) lit. f)
acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități din zonele tampon din parcurile naționale și din parcurile naturale fără acordul administrației ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. g) și alin. (9) lit. g)
activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor din zonele tampon din parcurile naționale și parcurile naturale fără acordul administrației ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. h) și alin. (9) lit. h)
utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale din zonele tampon din parcurile naționale și parcurile naturale fără acordul administratorului ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) și alin. (9) lit. i)
nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)-c)
nefurnizarea informațiilor și datelor solicitate de autoritățile competente pentru protecția mediului și de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităților pe care le au potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență
interzicerea accesului personalului cu atribuții de control din cadrul structurilor proprii ale autorităților prevăzute la art. 50 alin. (1) , în vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul și în vecinătatea ariilor naturale protejate
cele prevăzute la art. 16 lit. f), g) și h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificările și completările ulterioare
amenajarea sau reamenajarea de trasee turistice, instalarea de panouri informative fără avizul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate
abandonarea animalelor domestice pe suprafața ariilor naturale protejate în afara pășunilor
hrănirea animalelor sălbatice de către orice persoană fizică sau juridică pe suprafața ariilor naturale protejate, cu excepția administratorilor fondurilor cinegetice și administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate
accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule, pe suprafața ariilor naturale protejate, în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere și a terenurilor special amenajate și semnalizate în acest scop
realizarea de săpături, excavații și orice alte lucrări care modifică configurația naturală a terenurilor din ariile naturale protejate fără avizul administratorilor sau, respectiv, custozilor acestora
nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (8) lit. j) .
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice și de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte
nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5)
abrogată
intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f)
acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g)
acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i)
nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) și (2)
comercializarea, deținerea și/sau transportul în scopul comercializării, în stare vie sau moartă, ale oricăror părți sau produse provenite de la speciile prevăzute în anexa nr. 5 E fără autorizația specială emisă de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6)
introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră și faună indigene, potrivit prevederilor art. 34
nerespectarea prevederilor art. 48
comercializarea pe piața internă, intracomunitară și exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) fără acordul autorității competente pentru protecția mediului
cele prevăzute la art. 16 lit. a) , b), e), i), j) și k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificările și completările ulterioare
comercializarea pe piața internă, intracomunitară și exportul în orice scop al produselor derivate din focă fără respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009
nerespectarea prevederilor art. 4 și 7 din Regulamentul (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune
nerespectarea prevederilor art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1.143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, următoarele fapte
nerespectarea prevederilor Regulamentului ariei naturale protejate, în cazul în care fapta nu este sancționată prin alte acte normative
nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (10)
nerespectarea prevederilor art. 28^1 .
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1)-(3) se fac de către personalul cu atribuții de control din cadrul autorităților prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a) , b) , d)-f) , h) și i) și alin. (2) , după caz.
Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Prevederile art. 53 referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență și se pot actualiza prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul Academiei Române.
De la data înființării Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului apelor și pădurilor, atribuțiile legate de administrare vor fi preluate de către aceasta.
Atribuțiile prevăzute la alin. (1) sunt detaliate în hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea entității prevăzute la alin. (1) .
Până la stabilirea și adoptarea planurilor de management în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, se aplică planurile de management existente, zonele speciale de conservare corespunzând zonelor de protecție integrală din prezenta ordonanță de urgență.
În cazul ariilor naturale protejate de interes național care și-au pierdut valoarea și capacitatea conservativă pentru care au fost declarate inițial, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor poate dispune încetarea regimului de arie naturală protejată, în baza documentației prevăzute la art. 11 alin. (1) .
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, în cazul ariilor naturale protejate de interes național care și-au pierdut valoarea de conservare pentru care au fost declarate inițial, în baza documentației prevăzute la art. 11 alin. (1) , dispune încetarea regimului de arie naturală protejată.
Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes național se poate face exclusiv în scopul delimitării cu o precizie mai bună sau al corectării unor erori materiale ori științifice privind delimitarea inițială a ariei naturale protejate, la inițiativa autorității publice centrale pentru protecția mediului, a Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate sau a structurii de administrare a ariei naturale protejate, în baza unui studiu științific, cu avizul Consiliului Științific, după caz, și al Academiei Române, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Prin excepție de la prevederile alin. (3) , modificarea limitelor ariilor naturale protejate este posibilă, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare. Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul exploatației miniere și drumurile de acces la exploatare să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele exploatării miniere va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lățime 100 metri, pe toată lungimea de grănițuire.
Modalitatea de modificare a limitelor, prevăzută la alin. (4) , se realizează, la cererea titularului de licență, prin act administrativ al conducătorului autorității publice centrale de protecție a mediului. Modificarea se avizează numai în situația în care, prin grija și pe cheltuiala titularului de licență, se instituie regimul de arie naturală protejată pe o altă suprafață adiacentă ariei naturale protejate, situată oriunde pe granița acesteia. Suprafața minimă adusă în compensare va fi echivalentă cu suprafața scoasă de pe teritoriul ariei naturale protejate, majorată cu zona-tampon.
Cererea de modificare a limitelor este însoțită de o copie a hotărârii Guvernului privind aprobarea licenței de concesiune a activității miniere de exploatare, dovada deținerii terenurilor aduse în compensare, dovedită prin contracte de vânzare-cumpărare, schimb de terenuri, donație, concesiune sau alte înscrisuri care dovedesc posesia, sau acceptul scris al proprietarilor de terenuri pentru includerea terenului în aria naturală protejată. Toate documentele referitoare la limitele terenurilor, cele introduse sau scoase de pe teritoriul ariei naturale protejate, după caz, sunt însoțite de o documentație elaborată în sistemul de protecție STEREO 70 sau GIS.
Modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin extinderea suprafeței ocupate este posibilă, dacă suprafețele suplimentare îndeplinesc condițiile avute în vedere la desemnarea unei arii naturale protejate, în condițiile art. 11 . Pentru suprafețele nou-introduse se aplică aceleași măsuri de protecție, conservare și utilizare stabilite pentru aria naturală protejată la care se alipesc.
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001 , cu modificările și completările ulterioare
art. 2 pct. 7 , 36 , 37 , 62 - 65 , art. 50 , art. 51 alin. (4^1) , (5) și (6) , art. 96 alin. (1) pct. 24 și art. 103 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006 . Prezenta ordonanță de urgență transpune
Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25 aprilie 1979, amendată de: Directiva Consiliului 81/854/CEE din 19 octombrie 1981, pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Greciei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319 din 7 noiembrie 1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 30 august 1985, Directiva Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie 1986 pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Spaniei și Portugaliei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 16 aprilie 1986, Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1991, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L115 din 8 mai 1991, Directiva Consiliului 94/24/CE din 8 iunie 1994 pentru amendarea anexei nr. 2 la Directiva 79/409/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L164 din 30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L223 din 13 august 1997, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 807/2003 din 14 aprilie 2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor sale, descrise în instrumentele Consiliului adoptate prin procedura de consultare (unanimitate), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 122 din 16 mai 2003, Actul de aderare a Greciei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L291 din 19 noiembrie 1979, Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de aderare a Austriei, Suediei și Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C241 din 29 august 1994 (așa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995) și de Actul referitor la condițiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Slovacă și adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 236 din 23 septembrie 2003
Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendată de: Directiva Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru adaptarea la progresul tehnic și științific a Directivei 92/43/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L305 din 8 noiembrie 1997, Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 1882/2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor descrise în instrumentele care fac subiectul procedurii la care face referire art. 251 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003, Actul de aderare a Austriei, Suediei și Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. C241 din 29 august 1994 (așa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L1 din 1 ianuarie 1995) și de Actul referitor la condițiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Slovacă și adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L236 din 23 septembrie 2003; și
Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 privind adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE și 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei și României, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006, amendată de Corigendumul Directivei Consiliului 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 pentru adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE și 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei și României, publicat în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr. L80 din 21 martie 2007.
Anexa nr. 1
SCOPUL ȘI REGIMUL DE MANAGEMENT al categoriilor de arii naturale protejate În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) - c) și alin. (2) din ordonanța de urgență, scopul și regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun rețeaua națională de arii protejate sunt următoarele: a) Rezervații științifice Rezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervațiilor științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului științific competent și al administratorului rezervației științifice. Rezervațiile științifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) „Rezervație naturală strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice“. ... b) Parcuri naționale Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, prevenirea și excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabilește prin regulamente și planuri proprii de protecție și conservare aprobate de autoritățile naționale științifice și administrative abilitate, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracțiuni de ecosisteme terestre și acvatice cât mai puțin influențate prin activități umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naționale pot fi delimitate și puse sub un regim strict de protecție ca rezervații științifice. Parcurile naționale se întind în general pe suprafețe mari de teren. În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naționale corespund categoriei II IUCN „Parc național: arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere“. ... c) Monumente ale naturii Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie, indiferent de destinația și de deținătorul terenului. Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecție care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcție de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populației poate fi limitat sau interzis. Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN „Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice“. ... d) Rezervații naturale Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale, organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervațiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice și altele. Aceste rezervații corespund categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire. ... e) Parcuri naturale Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN „Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere“. ... f) Rezervații ale biosferei Rezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile și armonioase. Mărimea rezervațiilor biosferei este determinată de cerințele de protecție și conservare eficiente ale mediului natural și ale diversității biologice specifice. Managementul rezervațiilor biosferei se realizează conform unor regulamente și planuri de protecție și conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Omul și biosfera de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervațiilor biosferei sunt cuprinse și situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervației se realizează cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO. Pentru asigurarea protecției și conservării unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale și în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervațiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție ecologică, de conservare și de valorificare a resurselor, după cum urmează: 1. zone strict protejate, având regimul de protecție și conservare a rezervațiilor științifice; ... 2. zone-tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația rezervației; ... 3. zone de reconstrucție ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat; ... 4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor. ... Rezervațiile biosferei cu așezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților umane în armonie cu mediul natural. ... g) Zone umede de importanță internațională Zonele umede de importanță internațională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecției și conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede. Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor și al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenției privind conservarea zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. ... h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerințele pentru asigurarea integrității și conservării elementelor supuse acestui regim de protecție. În cuprinsul acestor zone pot exista comunități umane ale căror activități sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerințele de protecție și conservare ale sitului natural. Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele și planurile proprii de protecție și conservare, cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO. ... i) Arii speciale de conservare Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la ordonanța de urgență. Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, și măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca arie specială de conservare. Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoașterea statutului lor de către Comisia Europeană, și vor face parte din rețeaua europeană „Natura 2000“. ... j) Arii de protecție specială avifaunistică Ariile de protecție specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A la ordonanța de urgență. Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca arie de protecție specială avifaunistică. Ariile speciale de protecție sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului și fac parte din rețeaua europeană „Natura 2000“. ... k) Situri de importanță comunitară Siturile de importanță comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din anexa nr. 2 la ordonanța de urgență sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 la ordonanța de urgență și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei „Natura 2000“ și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii. Pentru speciile acvatice cu arii mari de extindere, siturile sunt propuse doar dacă se poate delimita clar teritoriul care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea respectivelor specii. Propunerile de situri de importanță comunitară se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului, pe baza criteriilor enunțate în anexa nr. 7 la ordonanța de urgență. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca sit de importanță comunitară. ... l) Abrogată. ...