ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Ansamblul ariilor naturale protejate, desemnate conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, conform categoriilor definite în anexa nr. 1 , constituie rețeaua națională de arii naturale protejate.
Administrarea rezervațiilor biosferei, a parcurilor naționale, a parcurilor naturale și, după caz, a siturilor patrimoniului natural universal, a zonelor umede de importanță internațională, a siturilor de importanță comunitară, a ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică se realizează de către structurile de administrare special constituite, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (1) .
Rezervațiile științifice, rezervațiile naturale, monumentele naturii și, după caz, siturile patrimoniului natural universal, zonele umede de importanță internațională, siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială avifaunistică care nu necesită structuri de administrare special constituite se administrează de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate poate încheia parteneriate pentru administrarea ariilor naturale protejate prevăzute la alin. (3) cu persoane juridice de tipul: instituții de învățământ și cercetare, muzee, autorități publice locale, organizații neguvernamentale, care desfășoară activități în domeniul ariilor naturale protejate.
Modalitățile de administrare a ariilor naturale protejate și a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecție și conservare, se stabilesc avându-se în vedere
categoria ariei naturale protejate
întinderea ariei naturale protejate și complexitatea obiectivelor de management
capacitatea științifică și tehnică și posibilitățile financiare necesare atingerii obiectivelor de conservare.
Responsabilitățile de administrare a ariilor naturale protejate și a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecție și conservare, revin: a) Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor
Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării" pentru Rezervația Biosferei "Delta Dunării"
autorităților administrației publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale acestora.
Abrogat.
Abrogat.
Administrarea ariilor naturale protejate și a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în rețeaua națională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin: a) structurile teritoriale din cadrul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate
structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea/subordinea, după caz, a unor regii autonome, companii și societăți naționale, autorități ale administrației publice locale, servicii descentralizate ale administrației publice centrale, instituții științifice de cercetare și de învățământ din sectorul public și privat, asociații de dezvoltare intercomunitară, muzee, constituite potrivit legii și aflate în relație contractuală cu Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate
Administrația Rezervației Biosferei «Delta Dunării», aflată în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, pentru Rezervația Biosferei «Delta Dunării».
În cazul rezervațiilor științifice, rezervațiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanță comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecție specială avifaunistică și ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecție, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervațiilor biosferei, ale parcurilor naționale sau ale parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalitățile prevăzute la alin. (1) , după caz. Prin urmare, în intervalul 3 iunie 2019-17 iulie 2019, modificarea adusă prin pct. 3, art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 75 din 19 iulie 2018 , a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice în data de 18 iulie 2019, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. Întrucât prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor sunt neconstituționale, în ansamblul lor, modificările determinate asupra Ordonanței de urgență nr. 57/2007 , inclusiv asupra alin. (2) al art. 18 din acest act normativ sunt invalidate. Considerăm că, legiuitorul trebuie să intervină modificând, în mod expres, și prevederile acestui alineat. Până la intervenția legiuitorului, sunt redate dispozițiile alin. (2) al art. 18 , în forma anterioară modificării aduse prin Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2018 .
În cazul rezervațiilor științifice, rezervațiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanță comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecție specială avifaunistică și ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecție, care sunt cuprinse total sau parțial în perimetrele rezervațiilor biosferei, ale parcurilor naționale și ale parcurilor naturale, administrarea se asigură de către structurile de administrare ale acestora. Prin urmare, în intervalul 3 iunie 2019-17 iulie 2019, modificarea adusă prin pct. 3, art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 75 din 19 iulie 2018 , a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice în data de 18 iulie 2019, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. Întrucât prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor sunt neconstituționale, în ansamblul lor, modificările determinate asupra Ordonanței de urgență nr. 57/2007 , inclusiv asupra alin. (3) al art. 18 din acest act normativ sunt invalidate. Considerăm că, legiuitorul trebuie să intervină modificând, în mod expres, și prevederile acestui alineat. Până la intervenția legiuitorului, sunt redate dispozițiile alin. (3) al art. 18 , în forma anterioară modificării aduse prin Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2018 .
Modul de atribuire a administrării ariilor naturale protejate se stabilește printr-o metodologie care se elaborează de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului. Prin urmare, în intervalul 3 iunie 2019-17 iulie 2019, modificarea adusă prin pct. 3, art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 75 din 19 iulie 2018 , a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice în data de 18 iulie 2019, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Abrogat.
Pe lângă structurile de administrare special constituite se înființează consilii consultative de administrare, alcătuite din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și comunităților locale, care dețin cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate și care sunt implicate și interesate în aplicarea măsurilor de protecție, în conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei.
Componența și regulamentul de organizare și funcționare a consiliilor consultative de administrare se propun de către administrația ariei naturale protejate și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un consiliu științific, cu rol de autoritate științifică, pe teritoriul ariei naturale protejate.
Componența consiliilor științifice se propune de către administrația ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, și se aprobă de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, iar regulamentul de organizare și funcționare a consiliilor științifice se stabilește, cu avizul Academiei Române, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în mod unitar pentru toate ariile naturale protejate.
Evaluarea managementului ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se face cel puțin o dată pe an de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, pe baza rapoartelor întocmite de structurile de administrare și avizate de consiliile științifice.
Atribuțiile custozilor sunt preluate de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate prin structurile sale teritoriale.
Planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite, cu excepția parcurilor naturale și parcurilor naționale, se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de către consiliile științifice și se aprobă prin decizia președintelui Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, în forma avizată de structura de specialitate din cadrul autorității competente pentru protecția mediului responsabilă cu parcurgerea procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe.
Pentru ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite, planurile de management și regulamentele se aprobă prin decizia președintelui Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, în forma avizată de structura de specialitate din cadrul autorității competente pentru protecția mediului responsabilă cu parcurgerea procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe.
Planurile de management pentru parcurile naturale și parcurile naționale se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de către consiliile științifice și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, în forma avizată ca urmare a parcurgerii procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe.
Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să țină cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate și specii pentru care se instituie aria naturală protejată.
Respectarea planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.
Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală și națională, precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autoritățile emitente cu prevederile planului de management.
Autoritățile locale și naționale cu competențe și responsabilități în reglementarea activităților din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate și, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.
Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale și/sau specii sălbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii totale a ariilor naturale protejate, se va realiza un singur plan de management, ținând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul suprapunerii parțiale a ariilor naturale protejate, planurile de management ale acestora se elaborează astfel încât în zonele de suprapunere să existe o corelare a măsurilor de conservare, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management.
Semnalizarea în teren a ariilor naturale protejate se realizează prin panouri informative și/sau indicatoare.
Zonarea internă a parcurilor naționale și naturale se face prin planul de management, care este aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, prin definirea și delimitarea, după caz, a zonelor de protecție strictă, a zonelor de protecție integrală, a zonelortampon și a zonelor de dezvoltare durabilă a activităților umane. Termenul pentru elaborarea planului de management este de maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare.
Zonele cu protecție strictă sunt zonele din parcurile naționale și naturale, de mare importanță științifică, ce cuprind atât rezervații științifice, cât și zone sălbatice în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.
În zonele prevăzute la alin. (2) se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație ecologică, activități de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management.
Zonele de protecție integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naționale și naturale.
În zonele prevăzute la alin. (4) sunt interzise
orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare
activitățile de construcții-investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.
Prin excepție de la prevederile alin. (5) , în zonele de protecție integrală, în afara perimetrelor rezervațiilor științifice, se pot desfășura următoarele activități
științifice și educative
activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții
utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităților care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente
localizarea și stingerea operativă a incendiilor
intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor
acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor
acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora
acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Zonele-tampon, în parcurile naționale denumite zone de conservare durabilă și în parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protecție integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a activităților umane și care fac trecerea între zonele cu protecție integrală și cele de dezvoltare durabilă.
În zonele-tampon, respectiv în zonele de conservare durabilă și de management durabil este interzisă realizarea de construcții noi, cu excepția celor ce servesc strict administrării ariei naturale protejate sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.
În zonele de conservare durabilă se pot desfășura următoarele activități
științifice și educative
activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții
utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului natural, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente
localizarea și stingerea operativă a incendiilor
intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, a planului de acțiune provizoriu, elaborat și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management
intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor
acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor
activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor
activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de către persoanele fizice sau juridice care dețin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu acordul administrației ariei naturale protejate
lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale și fără extragerea lemnului mort, cu excepția cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafețe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecție strictă sau integrală, in restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricții impuse de planurile de management al parcurilor și de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate
activități tradiționale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.
În zonele de management durabil se pot desfășura următoarele activități
științifice și educative
activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții
utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animale domestice, de către proprietarii care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente
localizarea și stingerea operativă a incendiilor
intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea planului de acțiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management
intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor
acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor
activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor
activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de persoanele fizice și juridice care dețin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu aprobarea administrației ariei naturale protejate
activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor, precum și alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale
lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare
aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete și în zăvoaie de plop și salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha
activități de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă și a acțiunilor de vânătoare de către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotărârii consiliului științific
activități de pescuit sportiv.
Zone de dezvoltare durabilă a activităților umane sunt zonele în care se permit activități de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale și de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității.
În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfășura următoarele activități, cu respectarea prevederilor din planurile de management
activități de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale
activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor
activități de pescuit sportiv, industrial și piscicultură
activități de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al parcului și dacă reprezintă o activitate tradițională
lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare
aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete și zăvoaie de plop și salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naționale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafețe de maximum 1 ha, precum și tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafețe de maximum 1 ha și plop euramerican
activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creșterea animalelor, în conformitate cu legislația specifică din sistemul de agricultură ecologică
alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale
activități de construcții/investiții, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
În rezervațiile științifice sunt interzise orice activități umane, cu excepția activităților de cercetare, protejare, reabilitare, promovare, punere în valoare și asigurare a continuității existenței obiectivelor pentru care au fost constituite, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române și al administratorului ariei naturale protejate.
În rezervațiile naturale nu sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale. Prin excepție, sunt permise numai acele intervenții care au drept scopuri protejarea, promovarea și asigurarea continuității existenței obiectivelor pentru care au fost constituite, precum și unele activități de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale.
Amenajamentele silvice ale unităților de producție/proprietăților ce intră în componența ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Până la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier din acestea decât acele prevederi care sunt conforme legislației specifice ariilor naturale protejate și planurilor de management în vigoare.
În vederea asigurării managementului pădurilor situate în ariile naturale protejate și zonele prioritare pentru biodiversitate se aprobă Ghidul privind conservarea pădurilor în arii naturale protejate și zone prioritare pentru biodiversitate, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.
Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii naturale protejate se modifică de către autoritățile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.
Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puțin o dată pe an, pe baza monitorizării și controalelor efectuate în teren de către autoritățile competente pentru protecția mediului.
Pentru terenurile din arii naturale protejate deținute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite potrivit alin. (2) . Modalitatea de solicitare, de calcul și de acordare a compensațiilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență. Compensațiile se vor acorda începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență.
Pentru terenurile din zonele prioritare pentru biodiversitate deținute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive specifice măsurilor de conservare din formularul de fundamentare privind identificarea fiecărei zone prioritare pentru biodiversitate. Modalitatea de solicitare, de calcul și de acordare a compensațiilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Compensațiile se acordă începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație, cu respectarea prevederilor europene și naționale din domeniul ajutorului de stat, după caz.
În cazul suprapunerii zonelor prioritare pentru biodiversitate cu una sau mai multe categorii de arii naturale protejate sau cu zone pentru care se acordă compensații prin alte mecanisme financiare, compensația care se acordă este cea rezultată din aplicarea celei mai restrictive măsuri.
Până la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) , administratorii ariilor naturale protejate respective au obligația să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care este necesară acordarea de compensații, și să transmită aceste informații autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 6 luni de la preluarea administrării ariei naturale protejate.
Abrogat.
Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de administrația ariei naturale protejate sau de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.
Pentru unele bunuri floristice și faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini și în parcuri de agrement, în grădini zoologice, precum și în colecții muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic și de altă natură, măsurile necesare de protecție și conservare vor fi luate de către administratorii sau deținătorii acestora.
Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes național/internațional, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securității naționale, asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării științifice și bunei administrări a ariei naturale protejate.
Pentru orice plan sau proiect care necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes comunitar, care nu se suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate, aceasta se face cu respectarea prevederilor art. 28 .
Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform prevederilor alin. (1) , se face de către autoritatea publică centrală pentru agricultură sau, după caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, în baza actelor de reglementare emise de autoritățile competente pentru protecția mediului.
Pentru protecția patrimoniului natural și a peisajului, autoritățile administrației publice centrale cu responsabilități în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, mediului și dezvoltării durabile elaborează un regulament-cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei «Delta Dunării», care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Sunt interzise activitățile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum și perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activități au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecție și conservare a speciilor și habitatelor. Pentru protejarea și conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activitățile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.
Prevederile alin. (1) se aplică și planurilor și proiectelor din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum și activităților/planurilor/proiectelor din afara acestora, în măsura în care activitățile/planurile/proiectele pot avea un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecție și conservare a speciilor și habitatelor pentru care siturile Natura 2000 au fost desemnate.
Pentru evitarea deteriorării habitatelor naturale, habitatelor speciilor, precum și a perturbării semnificative a speciilor pentru care au fost instituite siturile Natura 2000 este necesară luarea de măsuri preventive. Măsurile preventive vor lua în considerare atât deteriorarea și perturbarea provocate de om, cât și deteriorarea și perturbarea cauzate de evenimente naturale previzibile.
Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor.
În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea adecvată a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este parte integrantă din acestea.
Abrogat.
Acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, pentru proiectele și/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective și după consultarea publicului, în conformitate cu legislația în domeniu.
Prin excepție de la prevederile alin. (6) , în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate și, în lipsa unor soluții alternative, planul sau proiectul trebuie totuși realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecția mediului emite acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a rețelei «Natura 2000»
În situațiile prevăzute la alin. (7) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor informează Comisia Europeană despre măsurile compensatorii adoptate.
În situația în care siturile incluse în rețeaua «Natura 2000», identificate conform legislației în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar și/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu, după caz, sunt cele privind
sănătatea sau siguranța publică
anumite consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu
alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obținut punctul de vedere al Comisiei Europene.
În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte și/sau activități care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autoritățile competente pentru protecția mediului solicită și țin seama de avizul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate/administratorilor.
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate/Administratorii ariilor naturale protejate de interes național și/sau comunitar, în vederea luării în considerare a tuturor aspectelor din teren, va/vor fi consultată/consultați de către autoritățile de mediu competente în cadrul etapei de încadrare de mediu a proiectelor/planurilor/activităților care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate.
Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în ariile naturale protejate se realizează numai cu avizul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate/administratorilor ariilor naturale protejate de interes național/internațional.
Construcțiile, dotările și alte amenajări existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiții publice pe terenuri ce aparțin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităților administrative și științifice ale celor care le asigură managementul, precum și altor activități în legătură cu buna administrare.
În toate situațiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prevăzute la alin. (1) .
În ariile naturale protejate în care este permis ecoturismul, construcțiile, dotările și amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi destinate și acestui scop, precum și activităților de educație și instruire ecologică ce se organizează în cooperare cu autoritățile locale, instituțiile de învățământ și cu organizațiile neguvernamentale angajate în activități de protecție și educație ecologică.
În cazul construcțiilor existente în ariile naturale protejate, care nu sunt amplasate în zonele de dezvoltare durabilă, realizate cu respectarea legislației, se permite întreținerea sau refacerea lor, în caz de distrugere, fără posibilitatea extinderii acestora, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific.
Sunt permise activități pentru menținerea în stare de funcționare a infrastructurii de transport public și a celei de furnizare a utilităților publice existente, realizate cu respectarea prevederilor legale, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific.
Administratorii ariilor naturale protejate au obligația să evalueze costurile necesare implementării planurilor de management și să le comunice autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes internațional, comunitar și național se asigură din bugetul autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management și/sau a măsurilor de conservare, precum și pentru funcționarea administrațiilor din subordine.
Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate sau administratorii ariilor naturale protejate instituie un sistem de tarife, ce se aprobă de autoritatea centrală pentru protecția mediului și se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate.
Tarifele prevăzute la alin. (3) se avizează de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin direcția responsabilă, conform prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.
Sumele provenite din tarifele prevăzute la alin. (3) se fac venit la bugetul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, respectiv administrației ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor de conservare și funcționarea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate.
Pentru siturile «Natura 2000» autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor trebuie să transmită Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea măsurilor de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, în vederea cofinanțării.
Protecția și conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de interes comunitar, cu excepția păsărilor, existente pe teritoriul României și prevăzute în anexele nr. 2 și 3 , se fac prin declararea de situri de importanță comunitară și arii speciale de conservare, selectate și desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 și cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (4) .
În vederea protecției și conservării speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 3 , precum și a celor migratoare care apar în mod regulat și nu sunt prevăzute în această anexă, se declară arii de protecție specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) .
Protecția și conservarea habitatelor naturale terestre și acvatice de interes național, precum și a speciilor protejate de plante și animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes național sau prin aplicarea de măsuri de protecție în afara ariilor naturale protejate.
În scopul protecției și conservării speciilor, se elaborează planuri de acțiune naționale/regionale pentru fiecare specie, documente care conțin măsuri de acțiune și conservare, în conformitate cu planurile de acțiune pentru specii, agreate la nivel internațional/european.
Planurile prevăzute la alin. (4) se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește programe de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar, acordând o atenție deosebită tipurilor de habitate naturale prioritare și speciilor prioritare.
Pe baza rezultatelor evaluărilor stării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naționale a siturilor "Natura 2000".
În scopul menținerii biodiversității, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună de interes comunitar, a monitorizării și adoptării măsurilor de menținere sau readucere la o stare de conservare favorabilă a acestora, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului încurajează și promovează realizarea de lucrări științifice și de cercetare la nivel național și asigură schimbul de informații cu Comisia Europeană și/sau cu alte state membre ale Uniunii Europene.
Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B , cu excepția speciilor de păsări, și care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât și în afara lor, sunt interzise
orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic
perturbarea deliberată a speciilor respective în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, în special în timpul perioadei de reproducere, de cuibărire, de hibernare și de migrație
deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură
deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă
recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic
deținerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum și oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
Fără a se aduce atingere prevederilor art. 33 alin. (3) și (4) și ale art. 38 din prezenta ordonanță de urgență, precum și ale art. 17 , art. 19 alin. (5) , art. 20 , 22 , 24 și art. 26 alin. (1) și (2) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare, în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise
uciderea sau capturarea intenționată, indiferent de metoda utilizată
deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură
culegerea ouălor din natură și păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale
perturbarea intenționată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei ordonanțe de urgență
deținerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea și capturarea
vânzarea, deținerea și/sau transportul în scopul vânzării și oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părți ori produse provenite de la acestea, ușor de identificat.
Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere și creștere a puilor.
În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C , este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.
Activitățile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D , cu condiția să fi fost capturate sau ucise ori obținute prin mijloace legale.
Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E , activitățile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizații speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.
Autorizația prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuție include teritoriul României este necesară realizarea de studii și cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8 .
În vederea protejării habitatelor naturale și a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Pentru speciile sălbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră și faună indigene, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru informare Comisiei Europene.
Introducerea speciilor de păsări sălbatice alohtone se poate face doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene.
Pentru reintroducerea speciilor de floră și faună indigene este obligatorie realizarea unui studiu care să evalueze avantajele introducerii speciei respective, contribuția la conservare, care să țină seama și de experiența altor state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe și care să conțină obligatoriu ancheta care a stabilit că reintroducerea respectivă ar contribui într-adevăr la readucerea speciei în cauză la un stadiu de conservare corespunzător și că operațiunea se efectuează doar în urma consultării publicului interesat.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului (CEE) nr. 348/81 al Consiliului din 20 ianuarie 1981 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse derivate din cetacee, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind comerțul cu produse derivate din focă, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru relația cu Comisia Europeană.
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.
Autoritățile științifice naționale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecția speciilor de floră și faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările și completările ulterioare, sunt, după caz
Academia Română
Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".
Instrucțiunile de aplicare a reglementărilor privind protecția speciilor de floră și faună sălbatică și a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor și al conducătorului autorității publice centrale din domeniul finanțelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B .
Pe baza informațiilor obținute prin sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor ia măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile ori capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.
Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Prelevarea din natură și exploatarea exemplarelor de floră și faună sălbatică aparținând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum și a altor specii cu același regim de protecție se vor face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, ținând seama de informațiile obținute ca urmare a monitorizării efectuate conform art. 32 alin. (1) , luându-se următoarele măsuri, în special
reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade
interdicția temporară și/sau locală a recoltării și capturării anumitor specii
reglementarea perioadelor, a modurilor și a mijloacelor de recoltare/capturare
instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului și comercializării, inclusiv stabilirea de cote
încurajarea cultivării și creșterii în captivitate, în condiții de supraveghere strictă, în vederea reducerii presiunii asupra populațiilor naturale
evaluarea măsurilor adoptate
în cazul prelevării de specimene din natură, aplicarea unor norme de vânătoare și pescuit care să protejeze conservarea respectivelor populații.
Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A , 5 B , 5 C , 5 D și 5 E , precum și în cazul aplicării derogărilor prevăzute la art. 38 , este interzisă folosirea oricăror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă sau care pot conduce la dispariția pe plan local ori la perturbarea gravă a unei specii.
Mijloacele, sistemele sau metodele de tipul celor avute în vedere la alin. (2) sunt prevăzute în anexa nr. 6 .
Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (1)-(4) și ale art. 37 alin. (1) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului stabilește, anual și ori de câte ori este nevoie, derogări, cu condiția să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural și numai în următoarele situații
în interesul protejării faunei și florei sălbatice și al conservării habitatelor naturale
pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor și apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, și pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri
în interesul sănătății și securității publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, și pentru alte rațiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, și pentru consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu
în scopuri de cercetare științifică și educație, de repopulare și de reintroducere a acestor specii, precum și pentru operațiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor
pentru a permite, în condiții strict controlate, într-o manieră selectivă și într-o măsură limitată, prinderea sau deținerea unui număr limitat și specificat de exemplare din anumite specii de păsări sau din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B
în interesul siguranței aeriene, pentru toate speciile de păsări, inclusiv cele migratoare.
Derogările se stabilesc prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul Academiei Române.
Prin excepție de la prevederile alin. (2) , pentru stabilirea derogărilor care privesc toate speciile de păsări, precum și speciile de mamifere prevăzute în anexele nr. 4 A și 4 B , este necesar și avizul conform al autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Procedura de stabilire a derogărilor se aprobă prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
Derogările prevăzute la alin. (2^1) specifică următoarele
speciile care fac obiectul derogărilor
mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru capturare sau sacrificare
condițiile de risc și circumstanțele de timp și spațiu sub rezerva cărora pot fi acordate astfel de derogări
autoritatea împuternicită să declare că sunt îndeplinite condițiile impuse și să decidă mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce limite și de către cine
controalele care trebuie efectuate.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează
anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice
la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A .
Rapoartele prevăzute la alin. (3) vor conține informații privind
speciile care fac obiectul derogărilor și motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu, dacă este cazul, indicarea soluțiilor alternative care au fost respinse și datelor științifice de fundamentare
mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale și motivația utilizării acestora
circumstanțele de timp și de loc în care aceste derogări sunt acordate
autoritatea abilitată să declare și să controleze dacă sunt întrunite condițiile necesare și să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite și prin ce instituții/servicii și ce persoane le vor duce la îndeplinire
măsurile de control aplicate și rezultatele obținute.
Pentru exemplarele cu dizabilități, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparțin speciilor prevăzute în anexele nr. 3 , 4 A , 4 B , 5 A , 5 B , 5 C , 5 D , 5 E și în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecția speciilor de floră și faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările și completările ulterioare, se pot înființa centre de reabilitare și/sau îngrijire.
Procedura de înființare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010.
Autoritatea competentă pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.
Zonele prioritare pentru biodiversitate, astfel cum sunt definite la art. 4 pct. 41 , se desemnează prin includerea în Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.
În cazul zonelor prioritare pentru biodiversitate care se suprapun cu pajiști permanente desemnarea acestora se face cu avizul autorității publice centrale în domeniul agriculturii.
În vederea desemnării, zonele prioritare pentru biodiversitate se propun în baza Metodologiei de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii și al autorității publice centrale în domeniul agriculturii pentru prevederile din metodologie care fac referire la pajiști permanente. Propunerile pentru stabilirea zonelor prioritare pentru biodiversitate se fac la inițiativa autorității publice centrale pentru protecția mediului sau a oricărei persoane fizice sau juridice.
Zonele prioritare pentru biodiversitate prevăzute la art. 40^1 cuprind următoarele
rezervațiile științifice
zonele de protecție strictă din parcurile naționale și naturale
zonele strict protejate din rezervațiile biosferei
pădurile virgine și cvasivirgine
zonele de protecție integrală din parcuri naționale și naturale
situl patrimoniului mondial UNESCO «Păduri de fag primare și seculare din Carpați și alte regiuni ale Europei», de pe teritoriul românesc
monumentele naturii
rezervații naturale
suprafețe terestre și marine, altele decât cele prevăzute la lit. a)-h) , stabilite în baza Metodologiei de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate prevăzute la art. 40^2 .
Managementul zonelor prioritare pentru biodiversitate se realizează diferențiat, în funcție de caracteristicile acestor zone, după cum urmează
în regim de nonintervenție, în zonele cu ecosisteme cu valoare ridicată de conservare în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus
în regim de management activ, în zonele în care măsurile de conservare sunt necesare pentru susținerea sau îmbunătățirea proceselor naturale, a structurii și funcțiilor ecologice ale acestor zone.
În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) , activitățile de management activ se referă la aplicarea de măsuri de restaurare și/sau conservare a habitatelor naturale și a speciilor protejate, pentru care a fost desemnată zona.
În zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de nonintervenție se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția următoarelor tipuri de activități
activități de cercetare științifică
activități de educație ecologică
activități de ecoturism, care nu necesită realizarea de construcții/investiții.
În zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ sunt permise următoarele activități
activități de cercetare științifică
activități de educație ecologică
activități de ecoturism, care nu necesită realizarea de construcții/investiții
utilizarea rațională a pajiștilor/pășunilor pentru cosit și/sau pășunat, limitată la intensitatea necesară pentru optimizarea valorii de conservare a pajiștilor/pășunilor în cauză, astfel încât să nu fie afectate habitatele și speciile de floră și faună protejate
intervențiile pentru menținerea/îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor/ecosistemelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice
intervențiile în scopul restaurării ecologice a habitatelor/ecosistemelor naturale
activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor
activități compatibile cu obiectivele de conservare stabilite la desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate
intervenții de urgență pentru prevenirea și înlăturarea cauzelor și efectelor care pot afecta securitatea oamenilor
controlul speciilor alogene invazive
prevenirea și combaterea dezastrelor naturale.
Zonele prioritare pentru biodiversitate prevăzute la art. 40^3 se propun în baza următoarelor documente
formularul de fundamentare privind identificarea zonei prioritare pentru biodiversitate ce include și măsurile de conservare pentru aceasta, prevăzut în metodologia menționată la art. 40^2
documentația cartografică sub formă vectorială, în sistem de coordonate Stereo 70 în format de fișier .shp, cu limitele zonei prioritare pentru biodiversitate
avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
În cazul zonelor prioritare pentru biodiversitate pentru care sunt îndeplinite criteriile de identificare conform metodologiei prevăzute la art. 40^2 , în termen de cel mult doi ani de la primirea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului trebuie să înștiințeze deținătorii și administratorii de terenuri și să inițieze consultări cu toți factorii interesați, în vederea obținerii acordului prevăzut la art. 40^8 .
Desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate menționate la art. 40^3 lit. i) se face după cum urmează
cu acordul proprietarului, persoană fizică sau juridică, sub forma înscrisului sub semnătură privată, în cazul bunurilor aflate în proprietate privată
cu acordul unității administrativ-teritoriale, în baza hotărârii consiliului local sau județean, după caz, în cazul bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale
cu acordul administratorului, în cazul bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului.
După desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, documentele prevăzute la art. 40^7 se publică de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pe pagina de internet a acesteia.
Aplicarea măsurilor de conservare stabilite în formularul de fundamentare prevăzut la art. 40^7 alin. (1) lit. a) se realizează de către administratorii ariilor naturale protejate pentru zonele prioritare pentru biodiversitate care se suprapun cu arii naturale protejate, conform prevederilor art. 18 , sau de către proprietarii/administratorii/titularii drepturilor de folosință a terenurilor situate în zonele prioritare pentru biodiversitate din afara ariilor naturale protejate.
Geoparcul este recunoscut internațional în acord cu reglementările Programului UNESCO pentru geoparcuri internaționale.
Scopul unui geoparc este de a explora și dezvolta legăturile dintre patrimoniul geologic și toate celelalte aspecte ale patrimoniului natural, cultural și istoric, printr-o abordare care combină conservarea cu dezvoltarea durabilă.
Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare durabilă identificată pentru teritoriul geoparcului și în conformitate cu Programul UNESCO pentru geoparcuri internaționale. Managementul unui geoparc ține cont de ariile naturale protejate, siturile culturale și alte bunuri ale patrimoniului natural, cultural, arheologic și istoric, precum și de prevederile legale care le reglementează și contribuie la promovarea și conștientizarea valorii acestora.