ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 52 din 14 septembrie 2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În cazurile în care contractul de credit însuși ori numai creanțele rezultate dintr-un contract de credit se cesionează, consumatorul are dreptul să invoce împotriva cesionarului orice mijloc de apărare la care putea recurge împotriva cedentului inițial, inclusiv dreptul la despăgubire.
Contractele de credit reglementate de prezenta ordonanță de urgență și creanțele rezultate din acestea pot fi cesionate numai către creditori, astfel cum sunt definiți la art. 3 pct. 2, alții decât creditorii nonfinanciari.
Prin excepție de la prevederile alin. (2) , creanțele rezultate din contractele de credit pot fi cesionate și către entități ce au drept obiect de activitate emiterea de instrumente financiare securitizate în baza unui portofoliu de creanțe, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/2006 privind securitizarea creanțelor.
Prin excepție de la prevederile alin. (2) , creanțele rezultate din contractele de credit neperformante, pentru care creditorul a declarat scadența anticipată ori a inițiat procedura executării silite a consumatorului, pot fi cesionate către entități care desfășoară activitatea de recuperare creanțe, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 29.
Contractele de credit, contractele de ipotecă, precum și orice alte înscrisuri care au caracter de instrumente de garantare a respectivelor credite, încheiate la solicitarea creditorilor, nu reprezintă titluri executorii în cazul în care cesionarul este o entitate ce desfășoară activități de recuperare creanțe.
Consumatorul este informat cu privire la cesiunea prevăzută la art. 58 . Cesiunea, individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanțe, devine opozabilă consumatorului prin notificarea adresată acestuia de către cedent.
Cesionarul contractului de credit, respectiv cesionarul creanței este obligat să aibă sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii și pentru a răspunde contravențional și/sau, după caz, penal, în fața autorităților publice.
Cesiunea se notifică de către cedent consumatorului, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Notificarea este redactată în scris, într-un limbaj clar, vizibil și ușor de citit, fontul utilizat fiind Times New Roman, mărimea de minimum 12 p, pe hârtie, și va menționa cel puțin următoarele
numele și datele de contact, inclusiv numărul de telefon, fax, e-mail ale creditorului, ale entității care va încasa de la consumator sumele pentru rambursarea creditului după cesiune, precum și, după caz, ale reprezentantului acesteia din România
numele creditorului original de la care a fost preluată creanța
data la care s-a realizat cesiunea
cuantumul sumei datorate și documentele care atestă elementele componente ale acestei sume
conturile în care se vor efectua plățile.
În plus față de obligațiile prevăzute la alin. (4) , entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe notifică consumatorul cu privire la: a) termenul în care consumatorul ia legătura cu entitatea care desfășoară activitatea de recuperare creanțe. Acest termen nu poate fi mai mic de 5 zile lucrătoare de la data primirii notificării de către consumator
dreptul consumatorului de a transmite entității de recuperare creanțe o contestație a existenței debitului ori a cuantumului acestuia în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, precum și faptul că va primi răspuns în termen de 30 de zile calendaristice la contestația formulată
dreptul consumatorului de a se adresa direct instanței de judecată în cazul în care contestă existența debitului ori a cuantumului acestuia
faptul că necontestarea de către consumator, în termenul de 30 de zile calendaristice, a debitului nu reprezintă o recunoaștere a sumei de către acesta și nu îl privează pe consumator de dreptul de a se adresa instanței.
Reprezentanții entităților care desfășoară activitatea de recuperare creanțe se legitimează atunci când se adresează consumatorilor.
Se interzic
cesionarea contractului de credit și a accesoriilor, precum și a creanței către o entitate care nu are sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România
perceperea de comisioane, dobânzi și dobânzi penalizatoare, cu excepția dobânzilor penalizatoare legale, de către entitățile de recuperare creanțe
perceperea de costuri aferente activității de recuperare de către entitățile de recuperare creanțe, cu excepția costurilor aferente procedurilor de executare silită
derularea activităților de recuperare creanțe în perioada celor 30 de zile calendaristice prevăzute la art. 59 alin. (5) lit. b) și până când este transmis consumatorului răspunsul la contestație
utilizarea de tehnici care să hărțuiască sau să abuzeze orice persoană în legătură cu recuperarea creanțelor
utilizarea, în cadrul procesului de recuperare creanțe, de amenințări sau alte tehnici agresive, cu scopul de a vătăma fizic ori psihic consumatorul ori rude ale acestuia ori de a-i afecta reputația
contactarea consumatorului, în cadrul procesului de recuperare creanțe, la locul de muncă al acestuia
contactarea, în legătură cu recuperarea creanțelor, a oricărei alte persoane diferite de consumator, succesorii legali, avocatul sau împuternicitul acestuia, creditorul, avocatul sau împuternicitul creditorului
afișarea la ușa apartamentului/blocului a notificărilor/ somațiilor/adreselor în legătură cu recuperarea creanțelor, cu excepția actelor de procedură afișate la solicitarea executorului judecătoresc ori a instanței de judecată
comunicarea cu consumatorul în intervalul orar 20.00-9.00.
Sunt permise doar serviciile de consiliere independentă.
Serviciile de consiliere independentă pot fi oferite exclusiv de intermediarii de credite care nu sunt legați.
Intermediarii de credite nelegați care oferă servicii de consiliere trebuie să fie înregistrați în acest sens conform art. 100-104 . În vederea obținerii înregistrării, aceștia elaborează propriile proceduri privind prestarea serviciilor de consiliere, întocmesc criterii de identificare a riscurilor, îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 93-99 referitoare la normele de conduită pentru acordarea de credite consumatorilor și pe cele de la art. 86-92 referitoare la cerințele în materie de cunoștințe și competențe ale personalului.
Cererea de înregistrare este adresată Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Pentru asigurarea independenței și a imparțialității se interzice intermediarului de credite nelegat care oferă servicii de consiliere să fie remunerat sau să primească orice fel de foloase de la creditori. Prestatorul de servicii de consiliere este remunerat doar de către consumator.
Tariful perceput consumatorului stabilit conform art. 99 alin. (2) este prevăzut în contractul de prestări servicii.
Intermediarul de credite nelegat îl informează în mod explicit pe consumator, după caz în contextul unei anumite tranzacții, dacă i se oferă sau i se pot oferi servicii de consiliere.
Intermediarul de credite nelegat care oferă servicii de consiliere pune la dispoziția consumatorului, înainte de încheierea unui contract de furnizare de servicii de consiliere, pe hârtie sau pe un alt suport durabil, următoarele informații
gama de produse de care se ține seama atunci când se face recomandarea. Intermediarii sunt obligați să țină seama de o gamă largă de produse de pe întreaga piață în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1) lit. b)
tariful datorat de consumator pentru furnizarea serviciilor de consiliere.
Informațiile prevăzute la alin. (2) pot fi puse la dispoziția consumatorului sub forma unor informații precontractuale suplimentare, caz în care este necesar acordul scris al consumatorului cu privire la furnizarea serviciilor de consiliere și la tariful datorat.
În cazul în care furnizează servicii de consiliere consumatorilor, intermediarii de credite nelegați, pe lângă cerințele prevăzute la art. 63 , art. 86-93 și art. 95-99
obțin informațiile necesare referitoare la situația personală și financiară a consumatorului, la preferințele și obiectivele acestuia, pentru a putea recomanda contracte de credit adecvate. O astfel de analiză se bazează pe informații actualizate la momentul respectiv și ține seama de ipoteze rezonabile cu privire la riscurile pentru situația consumatorului pe durata contractului de credit propus
analizează un număr suficient de mare de contracte de credit disponibile pe întreaga piață, respectiv cel puțin un tip de contract existent în oferta fiecărui creditor, și recomandă cel puțin 3 contracte de credit adecvate nevoilor, situației financiare și circumstanțelor personale ale consumatorului
acționează în interesul superior al consumatorului: (i) informându-se în legătură cu nevoile și circumstanțele consumatorului; (ii) recomandând contracte de credit adecvate în conformitate cu prevederile lit. a) și b)
furnizează consumatorului, în termen de 10 zile calendaristice de la data solicitării, dacă părțile nu stabilesc altfel, un exemplar al recomandării oferite, semnat și ștampilat, pe suport hârtie sau, la solicitarea expresă a consumatorului, pe alt suport durabil, agreat de comun acord.
Intermediarii de credite nelegați trebuie să poată face dovada că au respectat prevederile alin. (1) .
Se interzice utilizarea de către creditori, de intermediarii de credite legați și de entitățile de recuperare creanțe a termenilor "consiliere" și "consilier" sau a termenilor similari.
Termenii "consiliere" și "consilier" sau termeni similari pot fi utilizați numai în cazul furnizării de servicii de consiliere.
Creditorii, intermediarii de credite și reprezentanții desemnați avertizează consumatorul atunci când, în contextul situației financiare a acestuia, un contract de credit poate determina un anumit risc pentru consumator.
Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor art. 11 referitoare la explicații adecvate și nici obligației creditorilor și intermediarilor de credite de a furniza consumatorilor servicii care să îi ajute să își evalueze nevoile financiare și să înțeleagă ce tipuri de produse pot răspunde nevoilor respective.
Înainte de încheierea unui contract de credit, creditorii nonfinanciari evaluează bonitatea consumatorului potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
În cazul creditorilor, alții decât creditorii nonfinanciari, evaluarea bonității se realizează potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Creditorii precizează în mod clar și ușor de înțeles, în etapa precontractuală, informațiile necesare și documentele ce pot fi verificate independent, pe care consumatorul trebuie să le furnizeze, precum și termenul exact în care consumatorul trebuie să furnizeze informațiile respective.
Consumatorii furnizează informații corecte și complete ca răspuns la solicitarea prevăzută la alin. (1) pentru efectuarea unei evaluări corespunzătoare a bonității.
Creditorul, intermediarul de credite sau reprezentantul desemnat avertizează consumatorul că, în cazul în care creditorul nu este în măsură să efectueze o evaluarea a bonității sau să întreprindă verificările necesare pentru evaluarea bonității, deoarece consumatorul decide să nu furnizeze informațiile, creditul nu poate fi acordat. Această avertizare poate fi transmisă într-un format standardizat.
Înainte de consultarea datelor cu caracter personal ale consumatorului în scopul evaluării bonității consumatorului, creditorul îl informează în prealabil pe acesta, cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, că urmează să se facă un astfel de demers.
Intermediarii de credite sau reprezentanții desemnați transmit cu acuratețe informațiile necesare obținute de la consumator creditorului relevant, pentru a permite efectuarea evaluării bonității.
În situația în care cererea de creditare este respinsă, creditorul îl informează pe consumator fără întârziere, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la luarea deciziei, în legătură cu respingerea și, după caz, îi comunică acestuia dacă decizia este bazată pe prelucrarea automatizată a datelor. În cazul în care respingerea cererii de credit se bazează pe consultarea unei baze de date, creditorul îl informează de asemenea pe consumator în legătură cu rezultatul acestei consultări și cu caracteristicile bazei de date consultate.
În toate cazurile, creditorul îl informează în mod clar pe consumator cu privire la motivele care au determinat respingerea cererii.
Creditorul nu poate invoca nulitatea contractului de credit sau modifica în detrimentul consumatorului un contract de credit în situația în care se demonstrează că acesta nu a realizat corect evaluarea bonității, cu excepția cazului în care aceasta s-a datorat furnizării de către consumator, cu bună știință, de informații false sau incomplete.
Prevederile prezentului capitol nu aduc atingere prevederilor Legii nr. 677/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
Creditorii nonfinanciari realizează evaluarea bonității consumatorilor, pe baza factorilor relevanți, în scopul verificării capacității acestora de a-și îndeplini obligațiile contractuale. Se va avea în vedere inclusiv evaluarea capacității consumatorilor de a face față unor evoluții nefavorabile privind cursul de schimb, rata dobânzii și venitul.
La evaluarea bonității consumatorilor, creditorii nonfinanciari iau în considerare nivelul veniturilor și cheltuielilor consumatorilor și alte informații financiare și economice considerate necesare, suficiente și proporționale în acest scop.
Creditorii nonfinanciari nu se bazează, la evaluarea bonității consumatorilor, predominant pe faptul că valoarea bunului imobil depășește valoarea creditului și nici pe perspectiva de creștere a valorii bunului imobil decât dacă creditul este acordat în scopul construirii sau renovării unui bun imobil.
Creditorii nonfinanciari obțin, în condițiile Legii nr. 677/2001 , cu modificările și completările ulterioare, informațiile prevăzute la alin. (1) de la consumator și din alte surse interne sau externe relevante, inclusiv, dacă este cazul, de la intermediarii de credit implicați în activitățile preliminare încheierii contractelor de credit sau, după caz, de la reprezentanții desemnați.
Pentru scopul aplicării prevederilor alin. (3) , creditorii nonfinanciari se asigură că relațiile contractuale stabilite cu intermediarii de credite sau, după caz, cu reprezentanții desemnați prevăd obligația celor din urmă de a transmite, cu acuratețe, informațiile obținute de la consumatori necesare creditorului pentru evaluarea bonității acestora.
Creditorii nonfinanciari verifică în mod corespunzător informațiile obținute, inclusiv prin consultarea unor documente din surse care pot fi verificate independent, dacă este cazul, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
În situația în care consumatorul solicită majorarea semnificativă a valorii totale a creditului, după încheierea contractului de credit, creditorul nonfinanciar actualizează informațiile aflate la dispoziția sa privind consumatorul și reevaluează bonitatea acestuia.
Prin excepție de la prevederile alin. (6) , reevaluarea bonității consumatorului nu este necesară în cazul în care creditorul nonfinanciar a efectuat, anterior solicitării, evaluarea bonității consumatorului pentru o valoare totală a creditului care cuprinde majorările semnificative solicitate de consumator ulterior încheierii contractului.
Prin majorare semnificativă se înțelege o creștere de peste 15% din valoarea totală inițială a creditului.
Creditorul nonfinanciar poate acorda creditul solicitat ori majora semnificativ valoarea totală a creditului inițial acordat numai în cazul în care se încredințează, pe baza evaluării bonității consumatorului, de capacitatea acestuia de ași îndeplini obligațiile contractuale.
În scopul aplicării art. 75 , creditorii nonfinanciari stabilesc, documentează și păstrează procedurile și informațiile care stau la baza evaluării bonității consumatorilor.
Creditorii nonfinanciari stabilesc, în mod proporțional și limitat la scopul pentru care sunt necesare, informațiile ce vor fi solicitate consumatorilor în scopul evaluării bonității.
Prevederile alin. (1) și (2) nu prejudiciază dreptul creditorilor nonfinanciari de a solicita, atunci când este necesar, clarificări cu privire la informațiile primite.
Prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc detalii tehnice pentru efectuarea bonității de către creditorii nonfinanciari. Ordinul se emite în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
În scopul evaluării bonității consumatorilor și pentru scopul exclusiv de a monitoriza respectarea de către consumatori a obligațiilor legate de credit, sistemele de evidență de tipul birourilor de credit, private sau publice, asigură, în cazul creditului transfrontalier, accesul creditorilor din alte state membre la bazele de date gestionate în condiții nediscriminatorii față de creditorii naționali, pe toată durata contractului de credit.
Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor Legii nr. 677/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
La evaluarea unui bun imobil sunt utilizate standardele de evaluare obligatorii adoptate de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România.
Creditorii se asigură că evaluarea unui bun imobil se realizează de către evaluatori autorizați, independenți, membri ai Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România.
Evaluarea se comunică de către evaluator consumatorului și creditorului, pe hârtie sau pe un alt suport durabil, de comun acord stabilit. (4) Creditorii păstrează un exemplar al evaluării pe toată durata derulării contractului de credit.
Competența evaluatorilor din punct de vedere profesional se realizează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013 , cu modificările și completările ulterioare.
Creditorii se asigură că evaluatorii sunt independenți în raport cu procesul de acordare a creditului, astfel încât să se asigure o evaluare imparțială și obiectivă.
Consumatorul are dreptul să aleagă dacă evaluarea este realizată de un evaluator angajat/remunerat de creditor sau este realizată de un alt evaluator.
În cazul în care consumatorul decide ca evaluarea să fie realizată de un evaluator ce nu este angajat/remunerat de creditor, consumatorul are dreptul să aleagă între un evaluator dintr-o listă propusă de creditor de cel puțin 15 evaluatori și orice alt evaluator autorizat, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România.
În situația prevăzută la alin. (2) , evaluarea se realizează în baza unui contract de prestări servicii de evaluare încheiat cu consumatorul.
În cazul în care creditorii solicită un raport standard de evaluare, aceștia comunică evaluatorului ales de consumator formatul standard, fără întârziere nejustificată.
Creditorul informează consumatorii, în scris, odată cu înmânarea FEIS, cu privire la drepturile prevăzute la alin. (1)-(4) .
Creditorii țin evidențe corespunzătoare ale tipurilor de bunuri imobile acceptate ca garanție, precum și ale polițelor aferente de subscriere a ipotecilor care sunt utilizate.
Institutul Național de Statistică, în conformitate cu prevederile legislației naționale și europene, pune la dispoziție autorităților interesate date statistice cu privire la bunurile imobile rezidențiale prin utilizarea de indici de prețuri specifici.
Creditorii, intermediarii de credite și reprezentanții desemnați se asigură că personalul lor deține și își actualizează constant un nivel adecvat de cunoștințe și competențe în raport cu elaborarea, oferirea sau acordarea contractelor de credit și cu efectuarea activităților de intermediere de credite în sensul art. 3 pct. 5 sau furnizarea de servicii de consiliere. În situația în care încheierea unui contract de credit include un serviciu accesoriu legat de acesta, personalul trebuie să dețină cunoștințe și competențe referitoare la respectivul serviciu accesoriu.
În situația în care un creditor sau un intermediar de credite cu sediul social în România prestează servicii în alt stat membru printr-o sucursală, respectă cerințele minime în materie de cunoștințe și competențe aplicabile personalului unei sucursale din statul membru gazdă.
În situația în care un creditor sau un intermediar de credite cu sediul social în alt stat membru prestează servicii pe teritoriul României printr-o sucursală, acesta respectă cerințele minime în materie de cunoștințe și competențe prevăzute în anexa nr. 3 .
În situația în care un creditor sau un intermediar de credite cu sediul social în România prestează servicii în alt stat membru în temeiul libertății de a presta servicii, acesta respectă cerințele minime în materie de cunoștințe și competențe aplicabile personalului unei sucursale prevăzute în anexa nr. 3 .
În situația în care un creditor sau un intermediar de credite cu sediul social în alt stat membru prestează servicii pe teritoriul României în temeiul libertății de a presta servicii, acesta respectă cerințele minime în materie de cunoștințe și competențe stabilite de statul membru de origine.
Abrogat.
Creditorii, intermediarii de credite și reprezentanții desemnați sunt obligați să furnizeze, în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării autorității competente, dovezile pe care aceasta le consideră necesare pentru a supraveghea respectarea prevederilor art. 86 .
În scopul supravegherii eficace a creditorilor și a intermediarilor de credite care prestează servicii pe teritoriul altui stat membru, autoritatea competentă națională cooperează îndeaproape cu autoritățile competente ale statelor membre în vederea supravegherii și aplicării eficace a cerințelor minime în materie de cunoștințe și competențe de către statul membru gazdă. În acest scop, autoritatea competentă națională poate delega și poate primi sarcini și responsabilități.
Prin hotărâre a Guvernului pot fi prevăzute cerințe suplimentare celor din anexa nr. 3 și se pot stabili categoriile de diplome, respectiv certificări și criteriile de selectare a prestatorilor de servicii de formare, respectiv de evaluare profesională, ce pot fi abilitați să organizeze cursurile de formare profesională, respectiv să elibereze diplomele.