ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, expresiile de mai jos au următoarele semnificații
frontiera de stat - linia reala sau imaginară care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcată în teren cu semne de frontiera, de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dunărea și celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin acordurile, convențiile și înțelegerile dintre România și statele vecine, cu luarea în considerare a faptului ca principiul general acceptat de dreptul internațional fluvial este acela ca frontiera trece pe mijlocul șenalului navigabil principal, iar la apele curgătoare nenavigabile, pe la mjlocul pânzei de apa; la Marea Neagră frontiera de stat trece pe la limita exterioară și limitele laterale ale marii teritoriale a României
culoar de frontieră - fâșia de teren situată de o parte și de altă a frontierei de stat, stabilită în baza acordurilor și convențiilor de frontieră încheiate de România cu statele vecine în scopul evidențierii și protejării semnelor de frontiera
fâșie de protecție a frontierei de stat - fâșia de teren constituită de-a lungul frontierei de stat în scopul protejării semnelor de frontieră și asigurării controlului accesului în apropierea liniei de frontiera; c^1) părți contractante - statele părți la Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice a Belgiei, Olandei și Luxemburgului, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune, semnat la 14 iunie 1985, precum și la Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economica Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptata la Schengen la 19 iunie 1990. a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 108 din 13 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.028 din 27 decembrie 2006. ) d) frontiere interne - frontierele comune terestre ale părților contractante, precum și aeroporturile pentru zborurile interne și porturile pentru liniile regulate de pasageri, care au ca punct de plecare sau ca destinație exclusiva alte porturi de pe teritoriile părților contractante, fără escale în porturi din afara acestor teritorii*)
frontiere externe - frontieră terestră și pe apă, precum și aeroporturile și porturile părților contractante, dacă nu sunt frontiere interne*)
zbor intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinație exclusiva teritoriile părților contractantate, fără aterizare pe teritoriul unui stat terț*)
stat terț - orice alt stat decât părțile contractante*)
străin semnalat ca inadmisibil - străinul care se afla într-o situație de nepermitere a intrării pe teritoriul României dintre cele prevăzute de legislația în vigoare privind regimul străinilor
punct de trecere a frontierei - orice loc organizat și autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat
punct de mic trafic - orice loc organizat și autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontieră, stabilit prin convenții și acorduri încheiate cu statele vecine
control la frontieră - activitatea desfășurată de personalul autorităților competente pentru asigurarea respectării condițiilor prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și a altor bunuri
infracțiune de frontieră - fapta prevăzută de lege ca infracțiune, săvârșită în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor sau altor bunuri
trecere ilegală a frontierei de stat - trecerea peste frontiera de stat în alte condiții decât cele prevăzute de legea română
transportator - orice persoană fizică sau juridică care asigură, cu titlu profesional, transportul de persoane și bunuri pe cale aeriană, navală sau terestră
regim de control al poliției de frontieră - totalitatea normelor prevăzute de lege cu privire la verificările desfășurate de polițiștii de frontieră asupra persoanelor, activităților sau imobilelor aflate în zonele de competență ale poliției de frontieră, pentru constatarea și sancționarea faptelor de încălcare a normelor prevăzute de lege.
Frontiera de stat a României delimiteaza teritoriul statului român de teritoriul fiecăruia dintre statele vecine și marea teritorială a României de zona contiguă. În plan vertical frontiera de stat delimitează spațiul aerian și subsolul statului român de spațiul aerian și subsolul fiecăruia dintre statele vecine.
Frontiera de stat se stabilește prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale, convențiilor sau înțelegerilor încheiate de statul român cu statele vecine.
Frontiera de stat a României este marcată, de regulă, în teren prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sunt prevăzute în documentele de demarcare bilaterale, încheiate de statul român cu statele vecine.
Pentru protecția frontierei de stat și a semnelor de frontieră se constituie culoarul de frontieră și fâșia de protecție a frontierei de stat. Activitățile pentru constituirea și întreținerea culoarului de frontieră și a fâșiei de protecție a frontierei de stat servesc scopurilor apărării, ordinii publice și siguranței naționale.
Culoarul de frontieră și lățimea acestuia se convine de către statul român cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât să asigure vizibilitatea și protecția semnelor de frontiera.
Fâșia de protecție a frontierei de stat se stabilește de la linia de frontieră către interior și are o lățime de 20 metri. La frontiera de apă sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat în care terenurile sunt mlăștinoase, supuse erodărilor sau avalanșelor, fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie mai în adâncime. Fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie și se marchează prin grija structurilor teritoriale ale Poliției de Frontieră Române.
Nu se constituie fâșie de protecție a frontierei de stat la țărmul Marii Negre, la Dunăre, pe căile de comunicație și în zonele cu lucrări hidrotehnice situate la frontieră.
Pentru asigurarea executării pazei și controlului trecerii frontierei de stat se constituie zona de frontieră.
Zona de frontiera cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km față de frontiera de stat și țărmul Marii Negre, către interior.
În județele din interiorul țării unde funcționează aeroporturi și porturi deschise traficului internațional suprafața aeroportului sau a portului cu platformele, imobilele și instalațiile aferente reprezintă zona supusă regimului de control al poliției de frontieră.
Fâșiile de teren, situate pe o adâncime de 10 km de o parte și de cealaltă a malurilor Dunării interioare, deschisă navigației internaționale, inclusiv brațul Macin în întregime, sunt supuse regimului de control al poliției de frontieră*).
Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevăzute de legislația interna care privesc frontiera de stat și desfășurarea diferitelor activități în zona de frontiera, în zona aeroporturilor și porturilor deschise traficului internațional.
Asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat revine autorităților care au atribuții privind controlul la trecerea frontierei de stat și autorităților administrației publice locale.
Frontiera de stat a României poate avea regim de frontieră internă sau frontieră externă.
Abrogat.
Abrogat.
Culoarul de frontieră și fâșia de protecție a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului și se administrează de către Ministerul Afacerilor Interne*), prin Poliția de Frontieră Română, în condițiile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 445/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Structurile teritoriale ale poliției de frontieră asigură curățarea și întreținerea culoarului de frontieră, întreținerea și repararea semnelor de frontieră sau, la nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activități se desfășoară la termenele stabilite prin acordurile, convențiile ori înțelegerile de frontieră încheiate cu statele vecine sau ori de câte ori este nevoie.
În fâșia de protecție a frontierei de stat, polițiștii de frontieră au dreptul să instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontieră și de supraveghere a liniei de frontieră. Dacă situația o impune, pentru termene limitate, până la dispariția stării care determină necesitatea, în fâșia de protecție a frontierei de stat se pot face și alte lucrări necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor de către polițiștii de frontieră.
Suprafețele de teren cuprinse între fâșia de protecție a frontierei de stat și culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, se administrează de către persoanele fizice sau juridice cărora le aparțin, cu respectarea prevederilor Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 445/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Accesul persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea șefului formațiunii locale a poliției de frontieră.
Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fâșia de protecție a frontierei de stat, în situația în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum și în insulele și ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de șeful formațiunii locale a poliției de frontieră.
Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră este permis numai după determinarea apartenenței acestora, pe baza înțelegerilor încheiate între statul român și statul vecin.
Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional, denumite în continuare puncte de trecere.
Trecerea frontierei de stat a României se poate face și prin punctele de mic trafic, în condițiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , trecerea frontierei de stat a României se poate face și prin alte locuri, numai în situațiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
Trecerea frontierei de stat de către persoane se face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementează regimul vamal.
Deschiderea de noi puncte de trecere sau închiderea temporara ori definitiva a celor existente se face prin hotărâre a Guvernului.
Guvernul României va da publicității lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional și punctele de mic trafic.
Denumirea punctului de trecere, suprafața pe care o cuprinde, specificul de activitate și orarul de funcționare pentru acele puncte de trecere care nu sunt deschise 24 de ore se afișează la loc vizibil, la intrarea în punctul de trecere.
Deschiderea ocazională a unor puncte de trecere în vederea desfășurării unor activități cu caracter festiv sau religios și orarul lor de funcționare se efectuează cu aprobarea inspectorului general al politiei de frontiera.
Punctele de trecere și punctele de mic trafic funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne*). Celelalte autorități care își desfășoară activitatea în punctul de trecere, în afara poliției de frontieră, sunt organizate și funcționează potrivit prevederilor legale speciale.
Reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne în condițiile titlului III capitolul II din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităților naționale competente stabilite potrivit mecanismului național de luare a deciziei de reintroducere a controlului la frontierele interne.
Mecanismul național de luare a deciziei de reintroducere a controlului la frontierele interne se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne.
Prin hotărârea prevăzută la alin. (1) se desemnează autoritățile naționale competente și se stabilesc responsabilitățile acestora, precum și măsurile necesare în cazul reintroducerii temporare a controlului la frontierele interne.
Administratorii aeroporturilor și porturilor în care funcționează puncte de trecere, precum și cei ai punctelor de trecere rutiere care au doua sau mai multe fluxuri pe sens vor asigura în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență separarea fluxurilor de pasageri prin amenajarea unor puncte de control separate, individualizate astfel
pentru cetățenii români sau aparținând statelor cu care România a încheiat documente bilaterale de eliminare a controlului la frontiera, punctul de control va fi individualizat cu drapelul României și al/ale statului/statelor parte la înțelegerea internațională, urmate de denumirea în clar a acestora, în limba română și în limbile de circulație internațională
pentru cetățenii altor state punctul de control va fi individualizat cu inscripția "ALTE STATE", în limba română și în limbile de circulație internațională.
Imobilele în care funcționează punctele de trecere și terenurile aferente acestora, care constituie domeniu public al statului ori domeniu privat și se administrează de către una dintre autoritățile sau instituțiile prevăzute la art. 12 alin. (1) ori de alte persoane juridice, se pun în mod gratuit la dispoziție celorlalte autorități cu competente de control la trecerea frontierei de stat.
În situația în care trecerea frontierei se efectuează temporar prin alte puncte de trecere care nu sunt deschise traficului internațional de persoane și mărfuri, solicitantul asigura, după aprobarea deschiderii temporare a punctului de trecere, condiții corespunzătoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: punerea la dispoziție a spatiilor de lucru și a utilităților, transportul personalului, spatii de cazare și indemnizațiile de deplasare, conform legii.
În punctele de trecere se organizează și se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și al altor bunuri atât la intrarea, cât și la ieșirea din țară.
Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea și constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru intrarea și ieșirea în/din țară a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri.
În punctele de trecere își desfășoară activitatea personalul tuturor autorităților publice care au, potrivit legii, competente pe linia controlului la trecerea frontierei de stat.
Atribuțiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc de autoritățile publice în structura cărora acesta funcționează, potrivit prevederilor legale.
Autoritățile publice prevăzute la alin. (1) colaborează și răspund, în limita competentelor legale, de desfășurarea în bune condiții a traficului de călători, mijloace de transport, mărfuri și de alte bunuri.
În baza documentelor bilaterale încheiate de statul român cu statele vecine se pot organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre părțile semnatare ale acestora.
Regulile de lucru ale personalului fiecăreia dintre părți și modul de cooperare în punctul de trecere comun se stabilesc prin documentul de înființare a acestora.
Funcționarii români care își desfășoară activitatea în punctele de trecere comune aplica prevederile legii române cu privire la controlul trecerii frontierei de stat.
Seful punctului de trecere este polițist de frontieră și împreună cu șefii tuturor autorităților, care au, potrivit legii, competente de control la trecerea frontierei de stat pentru mărfuri și călători, cooperează pentru organizarea activității de control.
Abrogat.
Polițistul de frontieră care își desfășoară activitatea în punctul de trecere este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat și la controlul trecerii frontierei de stat de către participanții la traficul de frontieră și personalul prevăzut la art. 12 alin. (1) .
În cazul existenței unor suspiciuni întemeiate sau al unor informații referitoare la încălcarea reglementărilor legale la trecerea frontierei de stat, șeful punctului de trecere poate solicita, în scris ori verbal, cu confirmarea scrisă, în cel mai scurt timp, șefilor celorlalte autorități din punctul de trecere, efectuarea unui alt control, mai amănunțit. Autoritățile solicitate au obligația efectuării acestui control.
Accesul persoanelor în punctul de trecere, altele decât persoanele aparținând autorităților publice care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat, se stabilește de seful acestuia.
Regulile de exploatare și întreținere privind podurile, căile ferate și rutiere, liniile de comunicații și apele care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenții și înțelegeri încheiate de statul român cu statele vecine.
Pentru soluționarea problemelor rezultate din înțelegerile bilaterale de frontieră se numesc, prin hotărâre a Guvernului, reprezentanți/împuterniciți de frontieră și locțiitori ai acestora, precum și delegați în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul funcționarilor Politiei de Frontieră Române, precum și al altor reprezentanți ai unor autorități interesate.
Atribuțiile și modul de lucru ale funcționarilor prevăzuți la alin. (1) se stabilesc prin acordurile, convențiile și înțelegerile de frontieră încheiate de România cu statele vecine.