Înapoi la Legislație

OUG nr. 105/2001 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
8 octombrie 2026
Emitent
GUVERNUL
Articole
82

Pe scurt

OUG nr. 105/2001: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Există modificări mai noi, neincluse încă?
Da: Hotărârea nr. 733/2026 (Monitorul Oficial nr. 801 din 21 septembrie 2026).
Cine l-a emis?
GUVERNUL
Câte articole are?
82 articole.
Cuprins

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 17

(1)

Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează, de regula, în echipa constituită din personalul autorităților prevăzute la art. 12 alin. (1). Șeful echipei de control este polițist de frontieră.

(2)

În punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte și reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri și reprezentanții agenției de navlosire, precum și alte persoane autorizate, conform legii.

(3)

În punctele de trecere aeroportuare echipa de control va fi însoțită de un reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.

(4)

În situațiile în care controlul nu se poate efectua în echipa constituită potrivit alin. (1), personalul autorității care trebuie să își desfășoare activitatea separat de restul echipei îl va informa, la terminarea controlului, pe șeful de tura al poliției de frontieră despre rezultatul controlului.

Art. 18

(1)

Controlul pașapoartelor și al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritățile române, precum și al celor eliberate de autoritățile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către politistul de frontieră.

(2)

La controlul de frontieră cetățenii străini sau apatrizii care intră în România trebuie să facă dovada ca îndeplinesc condițiile și formalitățile de intrare și de ședere stabilite de statul român.

(3)

În cazurile în care se constată că documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora să între ori sa iasa în/din țara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, șeful punctului de trecere va dispune clarificarea situației și luarea măsurilor prevăzute de lege.

(4)

Șeful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei unei persoane dacă s-a constatat ca aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

Art. 19

La trecerea frontierei de stat, după efectuarea controlului documentelor privind identitatea persoanelor autoritatea vamală efectuează controlul vamal, potrivit reglementărilor vamale.

Art. 20

(1)

În punctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar și cel privind protecția mediului se organizează și se executa potrivit normelor stabilite de legislația în vigoare, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.

(2)

Controlul pentru protecția sanitară a teritoriului României și cel privind protecția mediului se executa, potrivit legii, asupra persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri, indiferent de proveniență și destinația lor. Persoanei care nu se supune controlului sanitar nu i se permite trecerea frontierei de stat.

(3)

Autoritățile publice centrale care răspund de administrația publică, agricultura, alimentație și silvicultura, de transport și de protecția mediului stabilesc prin ordin comun al ministrilor punctele de trecere a frontierei de stat prin care se efectuează importul, exportul și tranzitul de animale și produse animale, vegetale și produse vegetale, deșeuri și substanțe chimice periculoase. Trecerea mijloacelor de transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de trecere este interzisă.

(4)

În funcție de volumul traficului, de situația epizootiilor, epifitilor și de convențiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot executa numai controlul documentelor de trecere a frontierei, al documentelor insotitoare ale mărfii și controlul fizic al mijloacelor care transporta animale sau produse animale, vegetale ori produse vegetale și deșeuri sau substanțe chimice periculoase. Controlul sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru protecția mediului în detaliu se efectuează la locul de destinație al transportului, potrivit legii.

(5)

În situația în care punctul de trecere este deschis și pentru trecerea persoanelor, a altor mijloace de transport, mărfuri și bunuri, pentru efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru protecția mediului se stabilește în perimetrul punctului de trecere un spațiu anume destinat. Acesta va fi situat în lateral sau separat de spațiul pentru controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și bunurilor care nu fac obiectul acestui tip de control.

(6)

În situația în care animalele și produsele animale sau vegetalele și produsele vegetale, deșeurile sau substantele chimice periculoase nu corespund standardelor prevăzute pentru trecerea frontierei de stat, personalul specializat al Poliției Sanitare-Veterinare, al Poliției Fitosanitare sau al autorității de protecție a mediului va interzice trecerea acestora peste frontiera, informandu-i despre aceasta pe șeful punctului de trecere și pe șeful biroului vamal de control și vamuire la frontiera.

(7)

În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situații care nu suferă amânare, autoritatea publică centrala care răspunde de sănătate și/sau autoritatea publică centrala care răspunde de agricultura, alimentație și silvicultura iau/ia primele măsuri de prevenire și combatere a acestora, potrivit legii, pe care le comunică de îndată celorlalte autorități interesate. În aceste cazuri controlul sanitar de specialitate și măsurile de preventie sanitară se efectuează în detaliu asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și bunurilor. Cu sprijinul administrației publice locale se stabilesc spațiile în care se aplică măsurile de profilaxie sanitară, sanitară veterinata și fitosanitara.

(8)

În spațiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizează și se aplică măsurile de prevenire a răspândirii bolilor de la animale la om, stabilite de inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest spațiu agenții economici autorizați să efectueze serviciile prevăzute de legea sanitară veterinara organizează și dispun instalațiile necesare.

Art. 21

(1)

Trecerea peste frontiera de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir și munițiilor aferente acestora, a armelor cu aer comprimat, precum și a armelor de panoplie este permisă numai dacă acestea sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei, de către autoritățile care au eliberat aceste documente sau au acordat viza română.

(2)

Persoanele care la intrarea în România au asupra lor arme și muniții, altele decât cele prevăzute la alin. (1), au obligația să le depună la poliția de frontieră, urmând să fie restituite proprietarului, potrivit legii.

(3)

Insotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum și militarii pot avea asupra lor și pot introduce în țara arme de autoaparare și munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe și, respectiv, Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

(4)

La trecerea frontierei de stat militarii români participanți la operațiuni în sprijinul păcii sau în scopuri umanitare, la exercitii militare comune cu unități din alte state, precum și forțele militare străine care participa la activități ce implica intrarea, staționarea sau tranzitarea teritoriului României conform tratatelor și înțelegerilor internaționale la care România este parte, pot avea asupra lor armamentul, tehnica de lupta și munitiile necesare, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

Art. 22

(1)

Armele de vânătoare, de tir, cu aer comprimat, munitiile pentru acestea, precum și armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit, pe care aceștia le-au declarat, se sigileaza la intrarea în țara de către personalul poliției de frontieră.

(2)

Pe timpul tranzitarii teritoriului României călătorilor le este interzis sa înstrăineze armele și munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieșirea din țara se verifica integritatea și autenticitatea sigiliilor și dacă datele de identificare a armelor și munițiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat sau armele și munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauza li se întrerupe călătoria până la clarificarea situației de către autoritățile competente.

(3)

Tranzitarea prin România a armelor de vânătoare sau de tir și a munițiilor corespunzătoare, aparținând unor persoane juridice străine, se face cu aprobarea prealabilă a șefului direcției teritoriale a poliției de frontieră competente.

Art. 23

(1)

Armele și munitiile prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), care nu au fost declarate, precum și alte arme și muniții descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se rețin în vederea confiscării și se predau pe bază de proces-verbal autorităților competente.

(2)

Persoanele în cauza se rețin și se predau autorităților competente în vederea clarificarii situației lor.

Art. 24

Dispozițiile art. 21 și 23 se aplică și în cazul substanțelor explozive, al materialelor biologice cu potențial de contaminare în masa, al substanțelor stupefiante sau psihotrope și al medicamentelor care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope în cantități mai mari decât cele necesare pentru tratamentul personal, precum și al dispozitivelor sau recipientelor încărcate cu substanțe toxice sau radioactive aflate asupra persoanelor sau, după caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale ori aeriene care trec frontiera de stat română.

Art. 25

(1)

La autoturismele, autobuzele, autocarele, automarfarele și celelalte mijloace de transport rutiere care intra sau ies din țara controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere rutiere.

(2)

În punctele de trecere, în cazul transporturilor multimodale, controlul mijloacelor prevăzute la alin. (1) se efectuează înainte de imbarcarea/debarcarea în/de pe mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.

Art. 26

Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în statia de frontieră sau, pe parcurs, între statia de frontieră și o statie interioară.

Art. 27

(1)

La navele care intra sau ies din porturile românești în/din curse externe controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere portuare.

(2)

La navele care urmează sa oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcționează puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în primul port, situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcționează un punct de trecere. La ieșirea din țara controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externa, în situația în care în acesta exista un punct de trecere; în caz contrar, navele respective sunt obligate sa oprească pentru control în unul dintre porturile Galați, Sulina, Tulcea, Constanta-Sud sau Moldova Veche.

(3)

La navele sub pavilion străin care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează la intrare în portul Sulina, iar la ieșire, în unul dintre porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în cursele externe. Controlul navelor care navighează prin canalul Dunăre-Marea Neagra se efectuează la intrare în portul Constanta-Sud, iar la ieșire, în ultimul port românesc din care navele pleacă în cursa.

(4)

În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externa din portul Basarabi, Poarta Alba, Medgidia sau Cernavoda.

(5)

Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în portul Sulina asupra tuturor navelor care navighează prin acesta spre porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina nu sunt supuse controlului navele românești și străine care vin din aceste porturi și nu se opresc într-un port românesc, precum și navele de mărfuri și pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta, Sulina, Galați și Brăila, la intrarea și la ieșirea din sectorul Dunării de Jos.

(6)

Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunarea interioară și urmează sa o tranziteze cu oprire efectuează controlul la intrarea în țara în portul Calarasi, iar pentru ieșirea din țara, în ultimul port din care pleacă, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Galați. Pentru navigația în amonte de acest sector al Dunării controlul la intrarea în țara se efectuează în portul Galați, iar pentru ieșirea din țara, în ultimul port din care pleacă nava, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Calarasi.

(7)

Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunarea interioară sau pe canalul Dunăre - Marea Neagra sunt supuse controlului în portul Calarasi, respectiv în portul Galați.

Art. 28

(1)

În cazul în care în rada portului a eșuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate sa intervină pentru salvare pot sa iasa în rada pentru acordare de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situații se aduc la cunoștința șefului punctului de trecere, de îndată, de către căpitănia portului.

(2)

Când în port a izbucnit un incendiu sau a apărut un pericol iminent care afectează siguranța navelor ori care pune în pericol siguranța navelor, acestora li se permite ieșirea din port în rada, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei.

Art. 29

(1)

Activitatea de căutare și salvare a vieții omenești în marea teritorială se organizează și se desfășoară pe baza acordurilor bilaterale dintre statele riverane Marii Negre, încheiate în conformitate cu prevederile Convenției internaționale (SAR) din 1979 privind căutarea și salvarea pe mare, adoptată la Hamburg la 27 aprilie 1979.

(2)

Delimitarea regiunilor de căutare/salvare între statele riverane Marii Negre nu este legată de delimitarea liniei de frontieră.

(3)

Serviciile de căutare și salvare se desfășoară în conformitate cu principiul primului sosit la locul unde are loc activitatea de căutare și salvare, dacă prin acordurile bilaterale ale României cu statele riverane Marii Negre nu se stabilește altfel. Salvatorul este obligat să își anunțe prezenta și motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau deasupra acestora, prin statia radiocoasta care va informa imediat căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție se afla salvatorul și inspectoratul județean al poliției de frontieră.

(4)

Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) și numai în scopul cautarii locului de producere a accidentelor maritime și al salvării supravietuitorilor, cu excepția cazurilor în care statele riverane Marii Negre convin altfel, se autorizeaza intrarea imediata în/deasupra marii teritoriale a României a unităților de salvare aparținând celorlalte state riverane.

Art. 30

(1)

Controlul documentelor privind identitatea străinilor, membri ai echipajelor navelor care executa voiaje internaționale, și a pasagerilor pentru trecerea frontierei se efectuează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.335/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenției privind facilitarea traficului maritim internațional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

La navele românești de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staționeze în rada portului, accesul la uscat al membrilor echipajelor este permis cu aprobarea șefului punctului de trecere. În acest caz controlul navelor se executa după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.

Art. 31

(1)

Membrilor echipajelor navelor aflate în rada portului, asupra cărora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistența medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava și cu aprobarea șefului punctului de trecere.

(2)

În baza avizului organelor sanitare competente debarcarea marinarilor străini în vederea internării în unul dintre spitalele orașului portuar se aproba de șeful punctului de trecere, la cererea căpităniei portului.

Art. 32

(1)

Marinarii rămași pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenția companiei de navigație de care aparține nava, pentru a li se rezolva situația. Dacă în localitatea portuara nu exista agenție de navigație, șeful punctului de trecere permite marinarilor plecarea din țara cu alta nava.

(2)

Marinarilor străini aflați pe nave în porturile românești, care urmează să se deplaseze în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătură cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului ai cărui cetățeni sunt, li se acordă, la cerere, viza de intrare. Cererea de viza se rezolva prin agenția de navlosire sau prin agenția de navigație a statului de care aparține nava ori de către șefii punctelor de trecere. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state li se acordă vize de tranzit.

(3)

Trecerea oricărui membru al echipajului unei nave străine în echipajul altei nave străine, aflată în unul dintre porturile românești, se face prin modificarea corespunzătoare de către comandantii celor două nave a listelor cuprinzând echipajul acestora, cu acordul agenților navelor. Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate la căpitănia portului, la șeful punctului de trecere a frontierei la biroul vamal și la biroul direcției de sănătate publică din port de către agenții navelor.

Art. 33

(1)

La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum și la pasagerii aflați pe navele de mărfuri care vin sau pleacă în/din România controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor și bunurilor la debarcarea și, respectiv, imbarcarea la/de pe nave.

(2)

Accesul pasagerilor străini la uscat este permis numai după îndeplinirea formalităților legale pentru trecerea frontierei de stat.

Art. 34

Șefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum și șefii reprezentantelor organizațiilor internaționale aflate pe teritoriul României, în limitele convențiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerț străine aflate în porturile sau apele teritoriale românești, în baza cărților de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 35

Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini imbarcati pe navele aflate în porturile românești care navighează între porturile Constanta, Sulina și Moldova Veche se face pe baza pașapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei și cu avizul șefului punctului de trecere.

Art. 36

(1)

În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea și la sosirea aeronavelor în/din curse internaționale. Când din cauze de forta majoră o aeronava de transport internațional nu își poate continua cursa și călătorii în tranzit nu au legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în localitate până la imbarcarea în prima aeronava sau tranzitarea teritoriului României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit acordate în punctul de trecere, potrivit legii.

(2)

În cazul în care aeronavele care efectuează curse internaționale aterizeaza din cauze de forta majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internațional, situate în afară zonei de frontieră, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de către unitatea de poliție și autoritatea vamală cele mai apropiate.

(3)

Călătorilor în tranzit, cu escala în România, nu li se efectuează controlul pașapoartelor dacă nu părăsesc aerogara, cu excepția situațiilor deosebite ce reclama efectuarea acestui control.

Art. 37

Avioanele militare românești și străine și echipajele lor, atunci când aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi românești deschise traficului internațional, se supun regulilor prevăzute la art. 36.

Art. 38

(1)

Zborurile aeronavelor civile care executa operațiuni aeriene în spațiul aferent zonei de frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliției de Frontiera de către operatorii aerieni care efectuează zborurile respective, cu cel puțin o ora înainte de decolare, cu precizarea tipului și înmatriculării aeronavei, a itinerarului și a orarului de zbor.

(2)

Zborurile având drept scop acordarea asistenței medicale sau a ajutorului umanitar de urgenta, efectuate în spațiul aerian aferent zonei de frontieră, se comunică Inspectoratului General al Poliției de Frontiera de către operatorii aerieni care executa zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului și înmatriculării aeronavei, a itinerarului și a orarului de zbor.

(3)

Zborurile menționate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementărilor aeronautice în vigoare, este necesară obținerea unei autorizații de survol, se comunică Inspectoratului General al Poliției de Frontiera de către Autoritatea Aeronautica Civilă Română în momentul emiterii autorizației respective.

(4)

Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul zborurilor efectuate pe căile aeriene alocate traficului aerian internațional.

Art. 39

În zona de frontieră, pe adâncimea de 500 metri de la linia de frontieră către interior, cu avizul direcției teritoriale a poliției de frontieră competente, se pot executa activități cum sunt: mineritul, exploatările de țiței, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătățiri funciare și irigații, indiguirile, lucrările sau construcțiile pe cursurile de apa, lucrări de asigurare a condițiilor de navigație, construcțiile și amenajările turistice, de agrement sau de alta natura, cercetările sau prospectarile geologice.

Art. 40

Pescuitul industrial și sportiv în apele de frontieră, apele maritime interioare și în marea teritorială se efectuează, în condițiile legii, în locurile și sectoarele stabilite de autoritățile competente, cu avizul prealabil al șefului inspectoratului județean al poliției de frontieră.

Art. 41

Barcile și ambarcatiunile înmatriculate potrivit legii, aflate pe apele de frontieră și apele maritime interioare, se păstrează în locurile stabilite de capitaniile de port sau, după caz, de autoritățile administrației publice locale, cu avizul sefilor sectoarelor poliției de frontieră, luându-se măsuri de către cei care le dețin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activități ilicite.

Art. 42

(1)

Activitățile de agrement și sportive în apele de frontieră se pot desfășura cu aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administrației publice locale și cu avizul șefului sectorului poliției de frontieră.

(2)

În apele de frontieră, în marea interioară și în marea teritorială navele cu excursionisti, precum și orice alta nava sau ambarcatiune nu au voie sa acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de forta majoră acostarea se poate face în orice punct de pe malul românesc, anunțându-se cea mai apropiată formațiune locală a poliției de frontieră sau, în lipsa acesteia, a poliției. Dispozițiile acestui alineat nu se aplică cetățenilor români posesori de barci.

(3)

Avizul direcției teritoriale a poliției de frontieră competente este obligatoriu pentru navele și ambarcatiunile străine care navighează pe Dunarea interioară, pe bratul Tulcea și bratul Sulina.

Art. 43

Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei până la fasia de protecție a frontierei de stat, la frontiera externa, sau până la culoarul de frontieră, la frontiera interna, iar noaptea, până la 500 metri față de acestea, către interior, în locurile stabilite de autoritățile administrației publice locale și cu avizul șefului sectorului poliției de frontieră.

Art. 44

(1)

Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de la fasia de protecție a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera interna, către interior, pentru frontiera de uscat, și de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, este interzisă.

(2)

Vânătoarea organizată a animalelor de prada, pe adâncimea prevăzută la alin. (1), este admisă numai ziua și numai de la fasia de protecție a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera interna, către interior, pe baza hotărârilor consiliilor locale și cu avizul prealabil al șefului sectorului poliției de frontieră.

Art. 45

(1)

Orice activitate în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontieră, se poate desfășura numai după obținerea prealabilă a avizului din partea șefului direcției teritoriale a poliției de frontieră competente sau a șefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, a autorităților administrației publice locale și a altor autorități prevăzute de lege, după caz.

(2)

Încălcarea condițiilor prevăzute în avizul eliberat conform alin. (1) poate duce la retragerea avizului și la sancționarea contravențională a titularului acestuia.

Art. 46

(1)

Persoanelor care se deplaseaza sau care desfășoară diferite activități în apropierea frontierei de stat le este interzis

a)

sa traga cu arma peste frontiera de stat

b)

sa deterioreze sau sa distruga semnele de frontieră, instalațiile sau mijloacele tehnice de paza ale poliției de frontieră

c)

sa utilizeze focul deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagarii focului la vecinătăți

d)

sa fixeze pe banda magnetica, pe hârtie sau alt suport imagini care să redea porțiuni din teritoriul statelor vecine

e)

să facă schimb de obiecte sau corespondenta peste frontiera de stat, în alte puncte decât cele destinate prin lege acestui scop

f)

sa desfășoare activități care pot polua apele, marea, aerul sau solul în zona de frontieră, precum și apele maritime aflate sub jurisdicția statului român

g)

sa poarte convorbiri neautorizate peste linia de frontieră

h)

sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetățenilor acestuia.

(2)

Restricțiile prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și g) sunt aplicabile doar în situația în care acestea sunt prevăzute în acordurile sau convențiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine.

Art. 47

În situații deosebite, pe timpul unor acțiuni ale poliției de frontieră, se poate opri temporar accesul și desfășurarea unor activități în apropierea frontierei de stat în afară localităților. Aceste măsuri vor fi aduse la cunoștința autorităților administrației publice locale și populației în timp util.

Art. 48

Se înființează Sistemul de Informare Național privind circulația persoanelor și bunurilor prin frontiera, denumit în continuare SIF, sistem unitar la nivel național, prin care se tine evidenta, se prelucreaza și se valorifica informațiile cu privire la criminalitatea transfrontaliera și infracțiunile de frontieră, la persoane și bunuri.

Art. 49

(1)

Scopul funcționarii SIF consta în sprijinirea acțiunilor de menținere a ordinii publice și siguranței naționale și aplicarea prevederilor legale cu privire la circulația persoanelor și bunurilor pe teritoriul României.

(2)

Autoritatea publică centrala care gestionează și răspunde de SIF este Ministerul de Interne.

Art. 50

(1)

SIF cuprinde acele categorii de date referitoare la persoane fizice și bunuri care sunt furnizate de autoritățile publice, denumite în continuare autorități semnalante, necesare asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, precum și altor interese legitime ale statului.

(2)

Autoritățile semnalante răspund de veridicitatea datelor introduse sau transmise pentru a fi introduse în SIF.

Art. 51

Utilizarea SIF se face cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția datelor, precum și protecția persoanei împotriva prelucrării automate neautorizate a datelor referitoare la persoane.

Art. 52

În SIF pot sa introducă date, să le modifice, să le stearga și să le prelucreze autoritățile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, cele cu atribuții în domeniul respectării regimului juridic al frontierei de stat, precum și autoritatea judecătorească, potrivit competentelor legale, pe baza protocoalelor încheiate de Ministerul de Interne cu fiecare autoritate.

Art. 53

(1)

Cu privire la persoane sunt introduse următoarele date

a)

numele și prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual înregistrate separat

b)

semnele fizice particulare, obiective și inalterabile

c)

prima litera a celui de-al doilea prenume

d)

data și locul nașterii

e)

sexul

f)

cetățenia

g)

mențiunea ca persoanele în cauza sunt inarmate, după caz

h)

mențiunea ca persoanele în cauza sunt violențe, după caz

i)

motivul semnalarii

j)

măsura care trebuie luată.

(2)

Includerea altor date cu privire la persoane se face potrivit legii.

Art. 54

Datele privind străinii semnalati ca inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul unei comunicări făcute de o autoritate administrativă sau judecătorească, potrivit legii.

Art. 55

(1)

Datele privind persoanele cautate în vederea extrădării sau expulzării se introduc sau se transmit de către autoritatea care a dispus măsura, potrivit legii.

(2)

În situația în care motivul semnalarii este săvârșirea unei infracțiuni, autoritatea semnalanta comunică, o dată cu semnalarea, documentele și următoarele informații care privesc cazul

a)

autoritatea care a emis cererea

b)

începerea urmăririi penale, existenta unui mandat de arestare, a unui mandat de aducere ori a unei hotărâri judecătorești executorii

c)

natura și calificarea juridică a infracțiunii

d)

descrierea circumstanțelor săvârșirii infracțiunii, inclusiv momentul, locul, gradul de participare la infracțiuni a persoanei semnalate

e)

consecințele infracțiunii, în măsura posibilităților.

Art. 56

(1)

Datele privind persoanele dispărute se introduc de organele abilitate ale Ministerului de Interne și ale Ministerului Justiției.

(2)

În SIF pot fi introduse, de către autoritățile autorizate sau la solicitarea autorităților interesate, și date referitoare la persoanele care necesita o formă de protecție, potrivit legii.

Art. 57

(1)

Pentru a preveni săvârșirea infracțiunilor de frontieră și amenintarilor la ordinea publică în SIF pot fi introduse date provizorii referitoare la persoane sau bunuri, în scopul urmăririi lor și al controlului la frontiera, dacă

a)

exista indicii temeinice ca persoana în cauza intenționează sa comita sau comite infracțiuni

b)

aprecierea persoanei în cauza permite, în temeiul faptelor sancționate de lege, comise până în prezent, să se presupună ca aceasta va comite și în viitor alte asemenea fapte.

(2)

O semnalare poate fi introdusă în SIF de către sau la cererea autorităților responsabile pentru siguranța naționala, dacă permite să se presupună ca informațiile prevăzute la alin. (4) sunt necesare pentru prevenirea unei amenințări grave din partea persoanei în cauza sau a altor amenințări grave pentru siguranța interna și externa a României.

(3)

În cadrul supravegherii sub acoperire următoarele informații pot fi culese și introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontiera sau a altor controale polițienești și vamale efectuate în interiorul tarii

a)

faptul ca persoana sau vehiculul semnalat a fost găsit

b)

locul, momentul sau motivul verificării

c)

itinerarul și destinația călătoriei

d)

persoanele care însoțesc persoana în cauza sau ocupantii vehiculului

e)

vehiculul utilizat

f)

obiectele transportate

g)

circumstanțele în care a fost gasita persoana sau vehiculul.

(4)

Cu ocazia culegerii informațiilor se iau măsuri pentru a nu pune în pericol caracterul discret al supravegherii.

(5)

În cadrul controlului specific menționat la alin. (1) persoanele, vehiculele și bunurile transportate pot fi perchezitionate, pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (2) și (3); dacă controlul specific nu este autorizat, acesta se va transforma, în mod automat, în supraveghere.

Art. 58

(1)

Datele privind bunurile cautate pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate ca probe într-un proces penal se introduc în SIF.

(2)

Dacă în urma unei cautari se descoperă existenta unei semnalari privind un bun găsit, poliția de frontieră contacteaza autoritatea semnalata pentru a conveni asupra măsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise și date cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.

(3)

În SIF se introduc date referitoare la următoarele categorii de bunuri

a)

vehiculele cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc, furate sau pierdute

b)

remorcile și rulotele care au o masa neta mai mare de 750 kg, furate sau pierdute

c)

armele de foc furate sau pierdute

d)

formulare cu regim special, în alb, furate sau pierdute

e)

documentele care atesta identitatea persoanei (documente de identitate, pașapoarte, permise de conducere), care au fost furate sau pierdute

f)

bancnotele sau titlurile de valoare suspecte

g)

alte bunuri cu regim special, potrivit legii, furate sau pierdute.

Art. 59

(1)

În afară autorităților prevăzute la art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele introduse în SIF și alte autorități publice, în baza protocolului încheiat cu Ministerul de Interne.

(2)

Autoritățile prevăzute la alin. (1) și cele prevăzute la art. 52 alin. (1), stabilite sa utilizeze baza de date a SIF, vor comunică Ministerului de Interne, pentru autorizare, structurile proprii desemnate sa utilizeze SIF. Autorizarea va cuprinde datele care se pot cauta și scopul pentru care poate fi efectuată căutarea.

(3)

Mijloacele tehnice și costurile necesare realizării accesului se asigura de fiecare autoritate interesată, cu respectarea cerințelor de natura tehnica impuse de gestionarul SIF.

Articolele următoare · 59 din 82