ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Starea de asediu și starea de urgență privesc situații de criză ce impun măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și securității naționale, a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.
Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, militară, economică, socială și de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul țării ori în unele unități administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacității de apărare a țării, inclusiv apărarea cibernetică, la pericole grave, actuale sau iminente, care amenință suveranitatea, independența, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepționale aplicabile pe întreg teritoriul țării ori în unele unități administrativ-teritoriale.
Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situații
existența unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională a României, inclusiv securitatea cibernetică pentru rațiuni de securitate națională, ori funcționarea democrației constituționale
iminența producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.
Starea de asediu și starea de urgență pot fi instituite și menținute numai în măsura cerută de situațiile care le determină și cu respectarea obligațiilor asumate de România potrivit dreptului internațional.
Pe durata stării de asediu și a stării de urgență sunt interzise
limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război
tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante
condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional
restrângerea accesului liber la justiție.
Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute la art. 3^2 , numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României, republicată .
Starea de asediu se poate institui pe o perioadă de cel mult 60 de zile, iar starea de urgență, pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
Abrogat.
La instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale de specialitate și ale administrației publice locale trec în competența autorităților militare și a altor autorități publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență.
Autoritățile civile ale administrației publice continuă exercitarea atribuțiilor care nu au fost transferate autorităților prevăzute la alin. (1) și au obligația de a acorda sprijin acestora.
Abrogat.
Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite.
Conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării.
Starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență se aduce neîntârziat la cunoștința populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență.
În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate.
În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, Președintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea.
Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență trebuie să prevadă următoarele
motivele care au impus instituirea stării
zona în care se instituie
perioada pentru care se instituie; c^1) măsurile de primă urgență care urmează a fi luate
drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor constituționale și ale art. 4 din prezenta ordonanță de urgență
autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora
alte prevederi, dacă se consideră necesare.
În funcție de evoluția situațiilor de pericol, Președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite și poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia. Prelungirile se dispun în condițiile prevederilor art. 5 .
Încetarea stării de asediu sau de urgență are loc la data stabilită în decretul de instituire sau în decretul de prelungire.
În cazul înlăturării situațiilor de pericol, înainte de expirarea termenului stabilit, încetarea aplicării măsurii excepționale se dispune prin decret, cu încuviințarea prealabilă a Parlamentului.
Coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decretul de instituire a stării de asediu revine, în principal, Ministerului Apărării Naționale.
În cazul instituirii stării de urgență în temeiul art. 3 lit. a) , coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administrației și Internelor.
În condițiile alin. (1) , Poliția Comunitară poate fi militarizată, în totalitate sau numai în anumite unități administrativ-teritoriale, desfășurându-și activitatea în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.
În cazul prevăzut la art. 3 lit. a) , Ministerul Apărării Naționale sprijină forțele Ministerului Administrației și Internelor, la cererea acestuia, în baza aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în limitele și condițiile stabilite de acesta.
Forțele Ministerului Apărării Naționale pot acorda sprijin numai în misiuni pentru care au pregătirea și dotarea corespunzătoare.
Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. b) , gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, sub conducerea nemijlocită a ministrului administrației și internelor și în coordonarea primului-ministru.
Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile militare, precum și celelalte autorități publice prevăzute la art. 7 alin. (1) au următoarele atribuții și răspunderi
sa întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii
să dispună depunerea temporară, la organele de poliție de pe raza județului sau a municipiului București, a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea celor nedepuse în termenul stabilit, urmând ca la încetarea măsurii excepționale acestea să fie înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora
să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație
să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun
să efectueze razii
să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor
să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezență nu se justifică
să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora
să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora
să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice
să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune
să asigure paza militară a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național, precum și a obiectivelor de importanță deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz
să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate
să emită ordonanțe militare sau ordine, după caz
să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute
abrogată.
În exercitarea atribuțiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile prevăzute la art. 7 alin. (1) pot emite ordonanțe militare, respectiv ordine, care sunt obligatorii, conform legii.
În funcție de situația operativă concretă, pe timpul stării de asediu sau al stării de urgență, Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate dispune ca unitățile militare din forțele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacității de luptă, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane și materiale, conform organizării la război.
Cheltuielile prilejuite de punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) se asigură de către Guvernul României, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția acestuia.
În condițiile alin. (1) , instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale pot concentra rezerviști pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni sau pot chema persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public.
Pe timpul stării de asediu sau al stării de urgență, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în limitele prevăzute de legea sa organică, poate prelungi durata îndeplinirii îndatoririlor militare ale cetățenilor.
Ordonanțele militare se emit în limitele stabilite prin decretul de instituire a măsurii excepționale, astfel
pe durata stării de asediu
de ministrul apărării naționale sau de șeful Statului Major al Apărării, când starea de asediu a fost instituită pe întregul teritoriu al țării
de comandanții de mari unități în raza teritorială pentru care au fost împuterniciți de șeful Statului Major al Apărării, când starea de asediu a fost instituită în anumite unități administrativ-teritoriale
pe durata stării de urgență
de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul de drept al acestuia, când starea de urgență a fost instituită pe întregul teritoriu al țării
de ofițerii împuterniciți de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorii legali ai acestora, când starea de urgență a fost instituită în anumite unități administrativ-teritoriale.
În situația instituirii măsurii excepționale pentru cauze ce privesc securitatea sau apărarea cibernetică în condițiile art. 2 și art. 3 lit. a) , emitenții ordonanțelor militare solicită avizul prealabil și consultativ al Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică.
Pe durata stării de urgență, conducătorii altor autorități prevăzute la art. 7 alin. (1) pot emite ordine sau pot împuternici persoane în acest sens.
Ordonanța militară sau ordinul cuprinde
titlul și numărul
autoritatea emitentă
baza legală a emiterii
perioada de aplicare
regulile și măsurile speciale care se dispun în zona în care s-a instituit starea de asediu sau starea de urgență, precum și sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării acestora
autoritatea abilitată să asigure aplicarea și respectarea dispozițiilor acesteia
modul de aducere la cunoștința populației
data, ștampila și semnătura autorității emitente.
Pe durata stării de asediu se pot dispune următoarele măsuri
aplicarea planurilor de acțiune specifice și de cooperare aprobate, precum și luarea altor măsuri care se impun
închiderea frontierei de stat în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de asediu, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și a pazei și supravegherii frontierei pe toată lungimea sa
amplificarea activităților de producție a operatorilor economici care, prin natura domeniului de activitate, au atribuții în realizarea produselor cu destinație militară, execută reparații la unele categorii de tehnică militară sau asigură servicii pentru forțele destinate apărării, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, în condițiile legii, și a Sistemului de priorități și alocare a resurselor pentru apărare
organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicațiilor, produselor, resurselor și infrastructurii pentru nevoile forțelor destinate apărării
luarea măsurilor pregătitoare specifice de către autoritățile publice care au atribuții la mobilizare și război
intensificarea măsurilor organizatorice și de pregătire pentru protecția civilă; f^1) rechiziționarea de bunuri, potrivit legii
abrogată
abrogată
Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. a) , se pot dispune următoarele
aplicarea planurilor aprobate, conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale decretului de instituire
organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicațiilor, produselor, resurselor și infrastructurii pentru nevoile forțelor destinate apărării
închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa
rechiziționarea de bunuri, potrivit legii.
Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. b) , autoritățile și instituțiile publice, operatorii economici și populația sunt obligate să respecte și să aplice prevederile legale speciale pe domeniu, precum și măsurile dispuse de autoritățile competente.
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sau a dispozițiilor ordonanțelor militare ori a ordinelor emise pe timpul stării de asediu și al stării de urgență atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice. Articolul 28 din Capitolul VII a revenit la forma anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2020 , ca urmare a respingerii acestei ordonanțe de urgență prin LEGEA nr. 100 din 26 aprilie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 28 , modificat prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34 din 26 martie 2020 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020 a fost respinsă de LEGEA nr. 100 din 26 aprilie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021.
Eliminat. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 28^1 , introdus prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Eliminat. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 28^2 , introdus prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Eliminat. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 28^3 , introdus prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Eliminat. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 28^4 , introdus prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Alcoolul etilic, băuturile alcoolice, precum și produsele energetice confiscate, rechiziționate definitiv sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită, după caz, și care nu îndeplinesc condițiile legale de comercializare pot fi valorificate de către organele competente către antrepozite fiscale de producție numai în vederea procesării. În acest caz, livrarea se face, pe bază de factură, la prețuri care nu cuprind accizele.
Organele competente pot încheia cu operatori economici autorizați pentru denaturarea alcoolului etilic, care face obiectul confiscării sau rechiziției definitive, contracte de prestări servicii în vederea denaturării acestuia, urmând ca produsul astfel rezultat să fie valorificat de aceleași organe competente. Selecția operatorilor care prestează servicii de denaturare se realizează utilizând metoda comparației prețurilor pentru servicii similare aflate pe piață, dacă acestea sunt disponibile, în caz contrar urmând a stabili cel mai bun preț rezultat din solicitarea a minimum 3 oferte de la antrepozitari autorizați care au dreptul de denaturare a alcoolului etilic.
Alcoolul etilic, băuturile alcoolice, precum și produsele energetice confiscate, rechiziționate definitiv sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită, după caz, și care îndeplinesc condițiile legale de comercializare se valorifică de organele competente către operatori economici comercianți, pe bază de factură, la prețuri care cuprind și accizele.
Circulația produselor accizabile confiscate sau rechiziționate definitiv sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită, după caz, nu intră sub incidența prevederilor secțiunii a 16-a din titlul VIII «Accize și alte taxe speciale» din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare.
Produsele accizabile confiscate sau rechiziționate definitiv care nu pot fi valorificate în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3) se distrug în condițiile prevăzute în reglementările referitoare la modul și condițiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
Persoanele care dobândesc bunuri accizabile potrivit alin. (1)-(3) trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, și normele de aplicare a acesteia.
Valorificarea produselor accizabile prevăzute la alin. (1)-(3) se face conform procedurii de valorificare prevăzute în reglementările referitoare la modul și condițiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 28 și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de ministrul apărării naționale sau, după caz, de ministrul administrației și internelor.
Eliminat. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 29^1 , introdus prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Contravențiilor prevăzute la art. 28 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare. Articolul 30 din Capitolul VII a revenit la forma anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2020 , ca urmare a respingerii acestei ordonanțe de urgență prin LEGEA nr. 100 din 26 aprilie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 30 , modificat prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Abrogat.
Autoritățile militare și celelalte autorități publice, cărora le revin îndatoriri în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, au obligația ca, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, să elaboreze planuri de cooperare și de acțiune specifice, să stabilească forțele și mijloacele necesare punerii lor în aplicare și să asigure cunoașterea de către personalul din structurile subordonate a obligațiilor ce îi revin.
Cercetarea și judecarea infracțiunilor contra siguranței statului și a infracțiunilor contra păcii și omenirii, săvârșite pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, intră în competența parchetelor și instanțelor civile sau militare, conform Codului de procedură penală.
Eliminat. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 33^1 , introdus prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Eliminat. În concluzie, în intervalul 13 mai 2020 - 26 iunie 2020, dispozițiile art. 33^2 , introdus prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
În termen de 60 de zile de la încetarea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României prezintă Parlamentului o informare asupra evenimentelor care au determinat instituirea acestora, acțiunile întreprinse și măsurile necesare prevenirii unor astfel de situații.
Abrogat.
Abrogat.
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă orice dispoziție contrară.