ORDONANTA nr. 65 din 28 august 1997 (*actualizată*) privind regimul pașapoartelor în România (actualizată până la data de 07 noiembrie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Cetățenii români au garantat dreptul la libera circulație și, în mod corespunzător, au dreptul la eliberarea, deținerea și folosirea unui pasaport în condițiile prezentei ordonanțe.
Dreptul de a călători liber în străinătate nu poate face obiectul nici unei restrictii, în afară celor expres prevăzute de prezenta ordonanță.
Pasaportul face dovada identității și cetateniei titularului și îi da dreptul de a ieși și de a intră în țara prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei deschise traficului internațional de călători. (2) În străinătate, pasaportul da dreptul titularului la asistența și protecție din partea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României.
Pasaportul este proprietatea statului român.
Tipurile de pașapoarte eliberate cetățenilor români în condițiile legii sunt: diplomatic, de serviciu și simplu.
Cetățenii români pot călători în străinătate și cu alte documente eliberate în baza convențiilor, acordurilor și înțelegerilor încheiate de România cu alte state.
Cetățenilor români aflați în străinătate, care nu mai poseda pasaport sau documente de călătorie menționate la art. 3 alin. (2) li se eliberează, la cerere, pașapoarte consulare de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Pasaportul consular se eliberează pentru ca titularul să-și poată continua călătoria, reglementa șederea ori pentru a se înapoia în țara, pe o perioadă care nu poate depăși 12 luni. O dată cu intrarea în țara pasaportul consular își pierde valabilitatea.
În cazul în care cetățeanul român nu deține documente prin care să poată face dovada identității sale, pasaportul consular va fi eliberat numai după confirmarea acesteia de către Direcția generală a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, denumita în continuare Direcția de pașapoarte.
Pasaportul se eliberează cu o valabilitate inițială de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăși 10 ani de la data emiterii.
Pasapoartele diplomatice și de serviciu se eliberează de către Ministerul Afacerilor Externe, la cererea conducerii autorităților publice sau a instituțiilor centrale interesate.
Pasapoartele diplomatice se predau de către titulari autorității emitente, la încheierea mandatului care a determinat eliberarea documentului, iar pasapoartele de serviciu, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea misiunii oficiale în străinătate.
Încetarea calității care a determinat eliberarea pasaportului diplomatic sau de serviciu atrage după sine retragerea sau, după caz, anularea acestuia de către autoritatea emitenta.
Categoriile de cetățeni români cărora li se eliberează pașapoarte diplomatice sau de serviciu sunt următoarele
Pașapoarte diplomatice
președintele României
președintele și membrii Senatului
președintele și membrii Camerei Deputaților
primul-ministru, membrii Guvernului și persoanele asimilate ministrilor
președintele și judecătorii Curții Constituționale
avocatul poporului
președintele, vicepreședinții și judecătorii Curții Supreme de Justiție, precum și membrii Consiliului Superior al Magistraturii
președintele și vicepreședinții Curții de Conturi
procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, adjunctii săi și procurorul general financiar al Curții de Conturi
președintele și vicepreședinții de secție ai Consiliului Legislativ
guvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României
președintele și vicepreședinții Academiei Române
patriarhul, cardinalul, mitropolitii și șefii cultelor recunoscute de stat
abrogat
secretarii de stat și persoanele asimilate acestora
prefectii, președinții consiliilor județene și primarul general al capitalei
funcționarii cu grad diplomatic și consular și persoanele care își desfășoară activitatea în Ministerul Afacerilor Externe, prin detașare de la alte instituții, pe funcții corespunzătoare funcționarilor cu grad diplomatic și consular, atasatii militari și adjunctii acestora, directorii centrelor culturale și adjunctii acestora, precum și funcționarii superiori din organizațiile internaționale, interguvernamentale
curierii diplomatici
abrogat
soțul, sotia și copiii minori ai persoanelor prevăzute la pct. 1-17, când îl însoțesc pe titular
alte persoane care se deplaseaza în străinătate, în misiune oficială, pentru susținerea unor interese naționale, cu aprobarea ministrului afacerilor externe
Pașapoarte de serviciu
președinții Curților de Apel și procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, când călătoresc în misiuni oficiale
subprefectii și vicepreședinții consiliilor județene, primării municipiilor, orașelor și sectoarelor municipiului București, când călătoresc în misiuni oficiale
funcționarii din aparatul central al administrației publice, când călătoresc în misiuni oficiale
personalul tehnico-administrativ și de serviciu al misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare, al reprezentantelor permanente pe lângă organizațiile internaționale, lectorii trimiși în misiune de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, precum și soțul, sotia și copiii minori ai acestora
președinții și vicepreședinții organizațiilor și asociațiilor profesionale la nivel național, legal constituite, când călătoresc în misiuni oficiale
președinții organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, membre ale Consiliului Minorităților Naționale, când se deplaseaza în străinătate în interes de serviciu
alte persoane, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, când călătoresc în străinătate în misiuni oficiale.
Pasapoartele simple se eliberează de Ministerul Administrației și Internelor prin Direcția de pașapoarte sau serviciile teritoriale subordonate și se păstrează de către titulari.
Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple se depun, personal, de către solicitanți la Direcția de pașapoarte sau, după caz, la serviciile teritoriale pe raza cărora au domiciliul. În cazuri temeinic motivate, cererile pot fi depuse prin mandatar, cu procura specială autentificată în țara de către notarul public, iar în străinătate de misiunea diplomatică ori oficiul consular.
Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple ori de prelungire a valabilității acestora se soluționează de către Direcția de pașapoarte sau serviciile teritoriale subordonate.
În străinătate, prelungirea valabilității documentelor de călătorie se face la cererea titularilor acestora de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Persoana care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul la pasaport individual.
La cererea ambilor părinți ori a reprezentantului legal, în situații motivate, se poate elibera pasaport individual și copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani; pentru minorul încredințat unuia dintre părinți prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pasaportul individual se poate elibera la cererea părintelui căruia minorul i-a fost încredințat.
Copiii până la vârsta de 14 ani pot fi înscriși în pasaportul părinților ori al reprezentantului lor legal.
Pentru înscrierea în pasaportul unuia dintre părinți a copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul scris al celuilalt părinte. Consimțământul scris nu este necesar pentru părintele căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Pasapoartele simple se eliberează în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.
În cazul imbolnavirii grave ori a decesului unei rude apropiate, efectuării unui tratament medical de urgenta, citarii într-un proces în străinătate sau în alte situații temeinic justificate, termenul de eliberare a pasaportului este de cel mult 3 zile.
Pentru persoanele prevăzute la art. 24, termenul de eliberare a pasaportului este de cel mult 90 de zile.
În cazuri temeinic justificate, acceptate de către organul emitent, cetățeanului român, posesor al unui pasaport valabil, i se poate elibera al doilea pasaport.
La încetarea situației care a determinat eliberarea celui de-al doilea pasaport, titularul este obligat ca, în cel mult 5 zile, sa-l predea spre păstrare autorităților emitente.
Cetățeanului român i se poate refuza, temporar, eliberarea pasaportului, iar dacă i-a fost eliberat îi poate fi retras ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci când
exista date temeinice ca a săvârșit o infracțiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 2 ani închisoare și ca intenționează sa folosească pasaportul pentru a se sustrage urmăririi penale. Măsura se ia la cererea organelor de poliție pentru o perioadă de cel mult 7 zile
este invinuit sau inculpat într-o cauza penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției părăsirii localității sau tarii, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, indiferent de faza în care acesta se afla; c) a fost condamnat și are de executat o pedeapsă privativă de libertate
este urmărit pentru creanțe exigibile mai mari de 25 milioane lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată; în acest caz, măsura se ia la cererea celor interesați, dacă plata creanțelor a fost dispusă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă
a săvârșit în străinătate fapte de natura sa aducă atingere siguranței naționale, menținerii ordinii publice, protecției sănătății sau moralei ori drepturilor și libertăților fundamentale ale altei persoane, care sunt stabilite prin hotărâri judecătorești sau fac obiectul urmăririi penale; dovada faptelor săvârșite în străinătate se face cu acte judiciare recunoscute potrivit legii române; în astfel de cazuri măsura se dispune de către Direcția Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei sau de către formațiunile teritoriale de evidenta informatizata a persoanei, după caz, pentru o durată cuprinsă între 1 an și 5 ani, stabilită proporțional cu gravitatea faptei comise și cu consecințele ei. Aceeași măsura poate fi luată și împotriva persoanei care a săvârșit în străinătate fapta de cerșetorie, constatată potrivit legii, precum și împotriva persoanelor returnate în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state și a cetățenilor români care au fost returnati din state cu care România nu a încheiat acorduri de readmisie, indiferent de motive, ori care au depășit termenele de ședere în statele în care au calatorit, stabilite prin acordurile sau convențiile încheiate cu acestea.
În situațiile prevăzute la lit. a), b) și c), măsura se ia de către Direcția de pașapoarte sau, după caz, de către serviciile teritoriale subordonate, numai în baza cererii scrise a organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a organelor prevăzute de lege, cu atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii.
Refuzul eliberării, retragerea ori suspendarea dreptului de folosire a pasaportului se comunică, în scris, celui în cauza, cu menționarea motivelor, în termen de 15 zile de la data luării măsurii.
Împotriva oricăreia dintre măsurile prevăzute la alin. (1), persoana nemultumita poate face contestație la organul ierarhic superior celui care a dispus măsura, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Contestația se soluționează în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, iar dacă cel în cauza este nemulțumit de modul de soluționare, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.
Persoanei căreia i s-a aprobat renunțarea la cetățenia română i se anulează pasaportul emis de către autoritatea română.
Pasapoartele găsite, precum și cele care au aparținut persoanelor decedate se predau celui mai apropiat serviciu teritorial din subordinea Direcției de pașapoarte, în termen de 5 zile lucrătoare.
Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezenta ordonanță atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravențională sau penală a persoanei vinovate.
Constituie contravenții la regimul pașapoartelor următoarele fapte
nepredarea de către titular a pasaportului diplomatic sau de serviciu în termenul și condițiile prevăzute de ordonanța
nepredarea de către titular, unității emitente, a celui de al doilea pasaport valabil, în termen de 5 zile lucrătoare de la încetarea situației care a determinat eliberarea acestuia
reținerea pasaportului sau a altui document de călătorie de către persoane neautorizate de lege, precum și darea drept gaj a acestuia
pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului ori a altui document de călătorie, din culpa titularului
declararea în mod repetat, în termen de 5 ani, a pierderii, deteriorării sau distrugerii pasaportului sau a altui document de călătorie, din culpa titularului
efectuarea, fără drept, de modificări sau adaugari în pasaport ori în alt document de călătorie, dacă fapta nu a fost săvârșită în altfel de condiții încât, potrivit legii, sa constituie infracțiune.
Contravențiile prevăzute la art. 18 lit. a)-c) se sancționează cu amendă de la 250.000 lei la 500.000 lei, cele prevăzute la lit. d), cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei, iar cele de la lit. e) și f), cu amendă de la 700.000 lei la 1.500.000 lei.
Contravențiile se constata și sancțiunile se aplică de către personalul anume desemnat din Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Afacerilor Externe.
Dispozițiile referitoare la contravențiile prevăzute la art. 18 și 19 se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 *) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Cetățenilor români, care și-au stabilit domiciliul în străinătate, le este asigurat dreptul de a reveni oricând în țara, temporar sau definitiv.
Cetățenii români care și-au stabilit domiciliul în străinătate, precum și cei aflați temporar în străinătate pentru perioade mai mari de 6 luni pot solicita înregistrarea în evidentele misiunii diplomatice sau ale oficiului consular al României din țara de domiciliu ori de reședința.
Cetățenilor români care își stabilesc domiciliul în străinătate li se eliberează pașapoarte simple, în care se menționează țara de domiciliu.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate ori cei aflați temporar în străinătate, cărora autoritățile statului respectiv le-au aprobat stabilirea, pot depune cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple, în care se menționează țara de domiciliu, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, iar când se afla temporar în țara, la serviciile teritoriale din subordinea Direcției de pașapoarte pe raza cărora au avut ultimul domiciliu.
Furtul pasaportului se declara, de îndată ce a fost constatat, la cea mai apropiată unitate de poliție.
Pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului simplu ori a altui document de călătorie se declara la serviciul teritorial din subordinea Direcției de pașapoarte pe raza căruia domiciliază titularul, iar a celui de serviciu sau diplomatic, la Ministerul Afacerilor Externe.
Eliberarea unui pasaport simplu în locul celui declarat furat ori pierdut se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 12 alin. (2).
În cazul declarării în mod repetat, în termen de 5 ani, a furtului sau pierderii pasaportului, termenul de soluționare a cererii de eliberare a unui nou document poate fi prelungit până la confirmarea celor declarate, dar nu mai mult de 6 luni.
Cetățenii români aflați în străinătate declara furtul pasaportului la autoritățile de poliție competente, iar pierderea acestuia, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular român, care procedează conform prevederilor art. 4.
Abrogat.
Tipul, forma și conținutul pașapoartelor și ale altor documente de călătorie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Administrației și Internelor.
Prezenta ordonanță intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abroga art. 1-8, 10 și 11 din capitolul I, capitolul II, capitolul IV și art. 27 și 29-31 din capitolul V din Decretul-lege nr. 10/1990 , privind regimul pașapoartelor și al călătorilor în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 10 ianuarie 1990; Ordonanța Guvernului nr. 37/1994 privind unele măsuri în legătură cu eliberarea și păstrarea pașapoartelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, aprobată și modificată prin Legea nr. 144/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 31 decembrie 1994, precum și orice alte dispoziții contrare. ------------- Art. 18 din ORDONANTA nr. 83 din 30 august 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 1 septembrie 2001 menționează, la alin. (2): "Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe prevederile ( ) Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997, aprobată și modificată prin Legea nr. 216/1998 , cu modificările ulterioare, se modifica în mod corespunzător." Anexa nr. 1 din ORDONANTA nr. 84 din 30 august 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 1 septembrie 2001 menționează: "L I S T A cuprinzând actele normative care se modifica corespunzător prevederilor prezentei ordonanțe ( ) 10. Ordonanța Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 30 august 1997, aprobată și modificată prin Legea nr. 216/1998 , cu modificările și completările ulterioare." ------------- A se vedea și ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 28 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 29 iunie 2003.