ORDONANTA nr. 61 din 29 august 2002 (**republicată**) (*actualizată*) privind colectarea creanțelor bugetare (actualizată până la data de 04 noiembrie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În sensul prezentei ordonanțe, activitatea de colectare consta în exercitarea funcției administrative care conduce la stingerea creanțelor bugetare și a creanțelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, și este reglementată de prezenta ordonanță și de actele normative emise în aplicarea acesteia.
Stingerea creanțelor bugetare se realizează prin plata voluntara efectuată de către debitor, prin executare silită ori prin alte modalități întreprinse de către creditorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe.
Constituie obiect al colectării creanțele bugetare provenind din impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora, respectiv dobânzi, penalități și penalități de întârziere.
b) declarația sau documentul întocmit de plătitor prin care declara impozitul, taxa, contribuția ori alte venituri bugetare, în cazul obligațiilor bugetare care se stabilesc de către acesta, potrivit legii
documentul care cuprinde rezultatele controlului ulterior efectuat de organele abilitate de lege în acest scop pentru diferențele constatate între obligațiile de plată determinate de plătitor și cele legal datorate, inclusiv dobânzile și penalitățile de întârziere, precum și alte penalități stabilite conform legii cu privire la impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare
declarația vamală pentru obligațiile de plată în vama
documentul de plată sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale pentru obligațiile bugetare, reprezentând taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru
procesul-verbal de constatare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale
ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat, întocmit în baza acestor acte în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare și al altor creanțe bugetare stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească
procesul-verbal sau documentul prin care se stabilește și se individualizează suma de plată, pentru obligații bugetare reprezentând dobânzi, penalități de întârziere și penalități, stabilite de organele competente pe baza evidentelor proprii
decizia emisă de organul competent în cazul soluționării unei cai administrative de atac sau hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă prin care se stabilește obligația la plata creanțelor bugetare
alte documente emise de organele competente, prin care se constata și se individualizează creanțe bugetare.
Sunt competente sa gestioneze colectarea creanțelor bugetare autoritățile administrației publice centrale sau unitățile teritoriale ale acestora, după caz, autoritățile administrației publice locale ori alte instituții publice abilitate sa administreze veniturile bugetare.
Plătitor al obligației bugetare este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligația de a plati sau de a retine și de a plati, după caz, impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare.
Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au sucursale și/sau puncte de lucru, plătitor de obligații bugetare este persoana juridică atât pentru activitatea proprie, cat și în numele sucursalelor și/sau al punctelor de lucru, după caz, cu excepția impozitului pe venitul din salarii, pentru plata căruia persoana juridică poate imputernici sucursalele și/sau punctele de lucru.
Pentru sucursale și/sau puncte de lucru cu activitate în România, care aparțin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, plătitor de impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesorii ale acestora este sucursala și/sau punctul de lucru, după caz.
În cazul în care obligația bugetară nu a fost achitată de debitor, sunt obligați la plata sumei datorate, după caz, în condițiile legii, următorii
moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat
cel care preia, în tot sau în parte, drepturile și obligațiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz
persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment
persoana care își asuma obligația de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în forma autentică, cu asigurarea unei garanții reale la nivelul obligației de plată
alte persoane, în condițiile legii.
Pentru obligațiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentei ordonanțe răspund solidar cu acesta următoarele persoane
persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilitatii, cu rea-credința, cumpara sau dobândesc în alt mod active de la debitorii care își provoacă astfel insolvabilitatea
administratorii, asociații, actionarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credința, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile proprietatea acesteia ori prin nedeclararea schimbării sediului social.
Pentru obligațiile bugetare restante ale societății comerciale debitoare răspund solidar administratorii, directorii și persoanele care exercită sau au exercitat administrarea și conducerea societății și care
au determinat, cu rea-credința, acumularea de obligații bugetare restante pe o perioadă de 12 luni într-un interval de 2 ani consecutivi
au sustras bunurile debitorului de la executarea silită.
Răspunderea asociaților și acționarilor la societățile comerciale debitoare se stabilește potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Răspunderea prevăzută la art. 7 alin. (2) și (3) se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută de prezenta ordonanță pentru obligațiile bugetare datorate și neachitate după data de 1 ianuarie 2003.
Obligatiiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează.
Pentru obligațiile bugetare care nu au prevăzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Finanțelor Publice este abilitat sa stabilească aceste termene.
Pentru diferențele de obligații bugetare stabilite prin actele de control sau obligațiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor și penalitatilor de întârziere pe baza evidentei pe plătitori, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel
dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din luna, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare
dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din luna, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.
Actele de control prin care s-au stabilit diferențe de obligații bugetare conform alin. (1) constituie și înștiințare de plată de la data semnării lor de către debitor ori de la data comunicării, după caz, conform legii.
Exercitarea de către plătitori a căilor de atac la organele competente ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea obligațiilor bugetare, nu suspenda obligația acestora de plată. La cererea debitorului și ținând seama de motivele invocate de acesta, autoritățile administrației publice, prin organul competent în soluționarea contestațiilor, vor dispune suspendarea obligației de plată a creanțelor bugetare, până la soluționarea contestației, cu constituirea unei garanții la nivelul sumei contestate.
Garanția prevăzută la alin. (3) poate fi sub forma de scrisoare de garanție bancară, gaj ori ipoteca, precum și orice alta forma de garanție prevăzută de lege. Garanția se restituie sau se ridica, după caz, de către organele competente numai în cazul în care contestația a fost admisă.
Pentru obligațiile bugetare restante eșalonate sau amânate la plata, conform legii, precum și pentru dobânzile datorate pe perioada eșalonării, respectiv amânării, termenele de plată se stabilesc în documentul prin care se acordă înlesnirea la plata.
În cazul în care termenul de plată al obligației bugetare expira într-o zi nelucrătoare, acesta se prelungește până în ziua lucrătoare imediat următoare.
Pentru neachitarea la termenul scadent a obligațiilor bugetare debitorii datorează dobânzi și penalități de întârziere. Dobânzile și penalitățile de întârziere datorate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligației bugetare și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Pentru diferențele de obligații bugetare, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligației bugetare, la care s-a stabilit diferența, până la data stingerii acesteia inclusiv.
În cazul obligațiilor bugetare stinse prin compensare, data stingerii este, pentru compensările la cerere, data depunerii la organul competent a cererii de compensare, iar pentru compensările efectuate din oficiu, data depunerii cererii de rambursare sau restituire.
Dobânzile prevăzute la alin. (1) se datorează și pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau eșalonări la plata obligațiilor bugetare restante.
Pentru obligațiile bugetare stinse prin executare silită dobânzile se calculează până la data întocmirii procesuluiverbal de distribuire prevăzut la art. 122. În cazul plății prețului în rate dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rămasă de plată dobânda este datorată de către cumpărător.
Modul de calcul al dobânzilor aferente sumelor reprezentând eventuale diferențe între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere și impozitul pe profit datorat conform declarației de impunere întocmite pe baza situației financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.
Pentru obligațiile bugetare neplătite la scadenta de persoane fizice, reprezentând impozitul pe venitul global, se datorează dobânzi după cum urmează
pentru anul fiscal de impunere dobânzile pentru plățile anticipate neefectuate în termen se calculează până la data plății debitului, în cazul în care acesta este plătit în cursul anului de impunere, și până la data de 31 decembrie, pentru plățile anticipate neachitate până la finele anului de impunere
dobânzile pentru sumele neachitate, înscrise în deciziile de plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv
în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuală este inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat din plățile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de scăzut" rezultat din decizia de impunere anuală.
Nu se datorează dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități de orice fel, stabilite potrivit legii.
Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor obligații bugetare, cu excepția dobânzilor, penalitatilor de orice fel și a amenzilor, se sancționează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna și/sau pentru fiecare fracțiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligația de plată a dobânzilor și/sau a penalitatilor.
Pentru situațiile prevăzute la art. 13 alin. (6) și (7) penalitatilor de întârziere li se aplică regimul stabilit pentru dobânzi.
Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită.
În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligațiilor bugetare, penalitatea de întârziere se datorează până la data intrării în vigoare a documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plata, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitatilor de întârziere de la data încetării valabilității acestora, conform legii.
Pentru obligațiile bugetare ale debitorului declarat insolvabil dobânzile se calculează până la data încheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii.
Pentru obligațiile bugetare neplătite la termen atât înainte, cat și după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară se datorează dobânzi și penalități de întârziere până la data deschiderii procedurii de faliment, dacă aceasta a fost declansata înainte de începerea procedurii de executare silită.
Nivelul dobânzii se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, corelat cu nivelul dobânzii de referința a Băncii Naționale a României, o dată pe an, în luna decembrie pentru anul următor sau în cursul anului, dacă aceasta se modifica cu peste 5 puncte procentuale.
Cota penalitatilor de întârziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat.
Nevirarea, în termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor datorate cu titlu de obligații bugetare calculate și reținute la sursa atrage sancționarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat să facă, potrivit legii, reținerea și virarea sumelor.
Penalitatea prevăzută la alin. (1) se aplică și plătitorilor de venituri realizate în România de către persoanele fizice și juridice, în cazul în care nu au reținut impozitul datorat, potrivit legii, de către aceste persoane.
Sancțiunea prevăzută la art. 17 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeași suma reținută și nevirata, respectiv neretinuta, iar aceasta nu inlatura obligația de plată a dobânzilor și a penalitatilor de întârziere, conform legii.
Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget plătitorii au dreptul la dobânda după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau de rambursare, cu excepția sumelor provenite din impozitul pe venit.
În cazul în care cererea de restituire sau de rambursare, precum și documentația anexată care sta la baza acesteia, depuse de plătitor, sunt incomplete și nu îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările legale în materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentării de către acesta a documentației complete.
Pentru sumele de rambursat aferente operațiunilor efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementărilor legale în materie, nu se face control anticipat, plătitorii au dreptul la dobânda după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare.
Nivelul dobânzii prevăzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1). Dobânda se calculează și se plătește numai în lei și se suporta din același buget și același venit bugetar din care trebuie să se restituie, să se ramburseze ori să se compenseze, după caz, sumele solicitate de către plătitori. (5) Veniturile din dobânzile prevăzute la alin. (1) sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.
Obligațiile de plată datorate de debitori, atât cele principale, cat și cele accesorii acestora, cum sunt dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile, se calculează și se plătesc în lei.
Creanțele bugetare se sting prin plata, compensare, executare silită, prescripție, precum și prin alte modalități prevăzute de prezenta ordonanță.
Plata obligațiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuție sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi și penalități de orice fel, în următoarea ordine
obligații bugetare cu termene de plată în anul curent
obligații bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora
dobânzi, penalități de întârziere și alte penalități aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b)
obligații bugetare cu termene de plată viitoare.
În situația în care debitorul nu efectuează plata obligațiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligațiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanță, și va înștiința despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.
Plata obligației bugetare se face prin decontare bancară, mandat poștal, în numerar sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite potrivit dispozițiilor legale.
Ministerul Finanțelor Publice împreună cu Banca Naționala a României stabilesc de comun acord mijloacele de plată autorizate care vor fi utilizate pentru plata obligațiilor bugetare prin decontare bancară.
În cazul plăților în numerar obligația bugetară se considera plătită la data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari.
În cazul plății efectuate prin decontare bancară sau prin mandat poștal pentru obligațiile bugetare cu termen de plată fix sau stabilit sub forma de interval, obligația bugetară se considera plătită la data la care băncile debiteaza contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ștampila și semnatura autorizata a acestora.
Nedecontarea de către unitățile bancare a sumelor cuvenite bugetului, în termen de 48 de ore de la data debitarii contului plătitorului, atrage pentru plătitor dobânzi și penalități la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), art. 16 și la art. 17 alin. (1), după intervalul de 48 de ore.
Nedecontarea de către unitățile bancare a sumelor cuvenite bugetului și reținute din contul plătitorului nu îl exonereaza pe plătitor de obligația de plată a sumelor respective, inclusiv dobânzi și penalități la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), art. 16 și art. 17 alin. (1).
Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului și nedecontate de unitățile bancare, prevăzute la alin. (4), precum și a dobânzilor și penalitatilor prevăzute la alin. (3) și (4) plătitorul se poate indrepta împotriva unității bancare respective.
Prin compensare se sting creanțele bugetare cu creanțele debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, prevăzute la art. 3, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cat și cea de debitor al aceluiași buget.
Compensarea obligațiilor bugetare datorate de debitor cu creanțele acestuia se face de autoritatea competentă, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile sau din oficiu.
Compensarea se va efectua cu obligații bugetare datorate aceluiași creditor bugetar, indiferent de natura lor.
Organul competent va înștiința în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit alin. (1), în termen de 7 zile de la data efectuării operațiunii.
Compensarea se efectuează după cum urmează
cu obligații bugetare cu termene de plată în anul curent
cu obligații bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora
cu dobânzi, penalități de întârziere și alte penalități aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b)
cu obligații bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.
La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane juridice sau fizice, creditorii bugetari vor acorda, pentru obligațiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plata
eșalonări la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor obligații bugetare
amânări la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor obligații bugetare
eșalonări la plata dobânzilor și/sau a penalitatilor de orice fel
amânări și/sau scutiri ori amânări și/sau reduceri de dobânzi și/sau penalități de întârziere
scutiri sau reduceri de impozite și taxe, în condițiile legii.
Procedura de acordare a înlesnirilor la plata se stabilește prin legi speciale.
Pentru acordarea înlesnirilor la plata creditorii bugetari vor cere debitorilor constituirea de garanții.
Pentru obligațiile bugetare datorate și neachitate după data de 1 ianuarie 2003 garanția este de 100% din totalul creanței pentru care s-a acordat înlesnirea și poate fi sub forma de scrisoare de garanție bancară, gaj ori ipoteca, precum și orice alta forma de garanție prevăzută de lege.
Dacă debitorul nu și-a plătit obligațiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispozițiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înștiințare de plată, prin care i se notifica acestuia suma datorată.
În termen de 15 zile de la data comunicării înștiințării de plată debitorul urmează să își plătească obligațiile restante sau să facă dovada stingerii acestora.
Înștiințarea de plată este act premergător executării silite.
Măsurile asiguratorii prevăzute în prezentul titlu se dispun și se aduc la îndeplinire prin procedura administrativă de către creditorii bugetari.
Se vor dispune măsuri asiguratorii de către creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când exista pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea/patrimoniul.
Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativă, prin decizie motivată, poprirea asiguratorie asupra veniturilor și/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile și imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.
Măsurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum și cele dispuse de instanțele judecătorești sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispozițiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.
Măsurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivată, de către creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.
Măsurile asiguratorii dispuse atât de creditorii bugetari, cat și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități.
În cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară.
Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziție ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară, măsurile asiguratorii pot fi înființate și asupra bunurilor deținute de către debitor în proprietate comuna cu terțe persoane, pentru cota-parte deținută de acesta.
Împotriva actelor prin care se dispun și se aduc la îndeplinire măsurile asiguratorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 124.
În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile bugetare datorate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la acțiuni de executare silită, potrivit prezentei ordonanțe.
Executarea silită a creanțelor bugetare nu se perimeaza.
Executarea silită se desfășoară până la stingerea creanțelor bugetare înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de întârziere și altor penalități ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare.
În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalități de întârziere, penalități sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.
Executarea silită începe prin comunicarea unei somații în care i se notifica debitorului ca are obligația să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligației bugetare, în caz contrar aplicându-se modalitățile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanță. Somația este însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu.
Somația cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii; numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează sa plătească obligația prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia; semnatura și ștampila organului de executare.
Somația este obligatorie și se comunică debitorului după cum urmează
prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire
prin executorii bugetari, potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedura, care se aplică în mod corespunzător
prin prezentarea celui somat și primirea somației de către acesta sub semnatura, ca urmare a înștiințării prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, dacă se asigura transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
În cazul în care debitorii refuza primirea somației sau se constata lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somației se face prin publicarea unui anunț în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menționează că a fost emisă somația pe numele debitorului și ca acesta este invitat sa plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anunțului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului.
Dovada comunicării somației potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare și va fi păstrată la dosarul de executare.
Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanțelor bugetare și a cheltuielilor de executare.
Bunurile supuse unui regim special de circulație pot fi urmărite numai cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobândește un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobândește un drept de ipoteca.
Dreptul de ipoteca conferă creditorului bugetar în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de ipoteca, în sensul prevederilor dreptului comun.
Fața de terți, inclusiv față de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabilește de la momentul în care acestea au fost făcute publice prin oricare dintre metodele prevăzute de Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificările și completările ulterioare.
Garanțiile reale și celelalte sarcini reale asupra bunurilor, prevăzute la alin. (3), sunt cele care intra sub incidența titlului VI din Legea nr. 99/1999 , cu modificările și completările ulterioare, și a Codului civil.
Procedura de executare silită se efectuează din oficiu și, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate inceta numai în cazurile și sub forma prevăzute de prezenta ordonanță.
Executarea silită se suspenda
când suspendarea a fost dispusă de instanța sau de creditorul bugetar
de la data comunicării aprobării inlesnirii la plata
în alte cazuri prevăzute de lege.
Executarea silită se întrerupe
la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului
în alte cazuri prevăzute de lege.
Executarea silită încetează dacă
s-au stins integral creanțele bugetare prevăzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalitățile de orice fel, cheltuielile de executare, precum și orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii
a fost desființat titlul executoriu
în alte cazuri prevăzute de lege.
De la data comunicării aprobării, pentru obligațiile bugetare pentru care s-au aprobat înlesniri la plata, executarea silită nu se pornește sau nu se continua, după caz.
Înlesnirile la plata se acordă atât înaintea începerii executării silite, cat și în timpul efectuării acesteia.
Executarea silită a creanțelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonanțe de organul de executare competent în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenta fiscală.
Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetară, denumit titlu executoriu, va conține: antetul organului emitent; numele și prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de înregistrare și/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ștampila și semnatura organului de executare.
Pentru debitorii obligați în mod solidar la plata creanțelor bugetare se va întocmi un singur titlu executoriu.
Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanțe bugetare, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49.
În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele și prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis și dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.
În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile.