ORDONANȚĂ nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații

Fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivități.

Activul patrimonial inițial al fundației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, a căror valoare totală să fie de cel puțin de 10 ori salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, la data constituirii fundației.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul fundațiilor al căror scop exclusiv, sub sancțiunea dizolvării pe cale judecătorească, este efectuarea operațiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziția altor asociații sau fundații, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă, activul patrimonial inițial poate avea o valoare totală de cel puțin de două ori salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În vederea dobândirii personalității juridice, fondatorul sau, după caz, fondatorii încheie statutul fundației, prin act sub semnătură privată.

Statutul fundației cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute

Fundația dobândește personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a carei circumscripție își are sediul.

Cererea de înscriere va fi însoțită doar de următoarele documente

Dispozițiile art. 7 alin. (1) , (2^1)-(2^5) , (3)-(3^5) și (4) , ale art. 8-12 și ale art. 14 se aplică în mod corespunzător.

Fundația își poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotărârii consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul.

Filiala este condusă de un consiliu director propriu, alcătuit din cel puțin 3 membri.

Dispozițiile art. 13 alin. (2) și (4) se aplica în mod corespunzător.

Filialele fundațiilor care desfășoară și activități religioase și personalul desemnat pentru oficierea slujbelor religioase se comunică, spre evidență, Secretariatului de Stat pentru Culte.

Moștenitorii și creditorii personali ai fondatorilor au față de fundație aceleași drepturi ca și în cazul oricărei alte liberalități făcute de fondator.

După înscrierea fundației în Registrul asociațiilor și fundațiilor, nici fondatorii și nici moștenitorii lor nu pot revoca statutul. De asemenea, după înscriere, statutul nu mai poate fi atacat nici de către creditorii personali ai fondatorilor.

Dacă fundația dobândește personalitate juridică după decesul fondatorului, efectele liberalităților făcute în favoarea fundației anterior constituirii ei se vor produce de la data statutului, pentru fundațiile înființate prin acte între vii, iar pentru fundațiile înființate prin testament, de la data morții testatorului.

Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților.

Competența adunării generale cuprinde

Schimbarea sediului poate fi hotărâtă de către consiliul director, dacă aceasta atribuție este prevăzută expres în statut.

Adunarea generală se întrunește cel puțin o data pe an și are drept de control permanent asupra organelor prevăzute la art. 20 lit. b) și c) .

Regulile privind organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin statut. Adunarea generală poate avea loc și prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, iar hotărârile adunării generale pot fi semnate de asociați inclusiv cu semnătură electronică calificată sau semnătură electronică avansată.

Asociatul care, într-o anumită problema supusă hotărârii adunării generale, este interesat personal sau prin soțul sau, ascendenții sau descendenții săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare și nici la vot.

Asociatul care încalcă dispozițiile alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate asociației dacă fără votul sau nu s-ar fi putut obține majoritatea cerută.

Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii și ale statutului sunt obligatorii chiar și pentru membrii asociați care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.

Hotărârile adunării generale, contrare legii sau dispozițiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiție de către oricare dintre membrii asociați care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința, după caz.

Cererea de anulare se soluționează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul. Hotărârea instanței este supusă numai apelului.

Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit și din persoane din afara asociației, în limita a cel mult o treime din componența sa.

În exercitarea competentei sale, consiliul director

Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice, dacă asociația respectiva are ca scop sprijinirea activității acelei instituții publice.

Statutul poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori. (2) Dacă numărul asociaților este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asociației.

În cazul în care asociația nu are obligația numirii unui cenzor, fiecare dintre asociați care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control.

Pentru asociațiile cu mai mult de 100 de membri înscriși până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori. (2) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. (3) Cel puțin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.

Regulile generale de organizare și funcționare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală. Comisia de cenzori își poate elabora un regulament intern de funcționare.

Consiliul director al fundației este organul de conducere și de administrare al acesteia.

Consiliul director asigura realizarea scopului și obiectivelor fundației, exercitând următoarele atribuții

Dispozițiile art. 22 și art. 24 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește membrii consiliului director. Deciziile contrare legii sau statutului fundației pot fi atacate în justiție, în condițiile prevăzute la art. 23 , de fondator sau de oricare dintre membrii consiliului director care a lipsit sau a votat împotrivă și a cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință.

Schimbarea scopului fundației se face numai de către fondator sau de majoritatea fondatorilor în viața. Dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viața, schimbarea scopului fundației se face numai cu întrunirea votului a patru cincimi din numărul membrilor consiliului director.

În toate cazurile, schimbarea scopului fundației se poate face numai dacă acesta a fost realizat în totalitate sau în parte ori dacă acesta nu mai poate fi îndeplinit. ----------- Alin. (6) al art. 29 a revenit la forma inițială prin respingerea ORDONANȚEI nr. 37 din 30 ianuarie 2003 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 1 februarie 2003 de către LEGEA nr. 213 din 5 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 597 din 11 iulie 2005.

Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător în privința atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e) și i) .

Consiliul director se compune din cel puțin 3 membri desemnați de fondator sau, după caz, de fondatori, la momentul constituirii fundației.

În cazul în care, pe parcursul funcționarii fundației, componenta consiliului director nu se poate modifica în condițiile stabilite de statut, instanța prevăzută la art. 17 va desemna, pe cale de ordonanța președințială, la cererea oricărei persoane interesate, persoanele care vor intra în componenta consiliului director.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri.

Dispozițiile art. 27-27^3 se aplică în mod corespunzător.

Modificarea statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12 .

Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director. Hotărârile se depun în copie certificată̆pentru conformitate cu originalul de persoana sau persoanele împuternicite prin hotărârea adunării generale sau, după caz, a consiliului director să desfășoare procedura de înregistrare a modificării.

Despre schimbarea sediului se va face mențiune, dacă este cazul, atât în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei vechiului sediu, cât și în cel aflat la grefa judecătoriei noului sediu. În acest scop, o copie a încheierii prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicată din oficiu judecătoriei în circumscripția căreia asociația urmează să-și aibă noul sediu. Drepturile ce rezultă din calitatea de membru sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor a modificării de statut constând în afilierea de noi membri.

Fuziunea se face prin absorbția unei asociații de către o altă asociație sau prin contopirea a două ori mai multe asociații pentru a alcătui o asociație nouă.

Divizarea se face prin împărțirea întregului patrimoniu al unei asociații care își încetează existența între două sau mai multe asociații existente ori care iau astfel ființă.

Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul fuziunii sau divizării unei fundații.

În cazul asociațiilor, decizia de fuziune sau de divizare se ia prin hotărârea a cel puțin două treimi din numărul total al membrilor organului de conducere.

În cazul fundațiilor, dispozițiile art. 29 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

Ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, asociația sau fundația are obligația de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, în vederea înregistrării actualizării evidenței privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor.

Sunt exceptate de la obligația depunerii declarației prevăzute la alin. (1) și la art. 7 alin. (2) lit. d) sau, după caz, la art. 17 alin. (2) lit. d)

În acest scop, consiliul director al asociației sau fundației împuternicește o persoană fizică pentru a comunica, printr-o declarație pe propria răspundere, datele de identificare ale beneficiarului real. Declarația privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și poate fi comunicată fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poștă și curier.

Abrogat.

Dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 30 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Nerespectarea de către o asociație sau fundație a obligației prevăzute la art. 34^4 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 lei la 2.500 lei.

Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) se face de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor prin agenți constatatori proprii.

Contravenientul are obligația ca în termen de 30 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției prevăzute la alin. (1) să comunice datele de identificare ale beneficiarului real.

În procesul-verbal de constatare a contravenției se înscrie o mențiune privind obligația prevăzută la alin. (3) .

Procesul-verbal se comunică contravenientei, precum și Ministerului Justiției în vederea înregistrării în evidența privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor.

Necomunicarea de către o asociație sau fundație a datelor de identificare ale beneficiarului real, în vederea înregistrării actualizării evidenței privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor, dacă aceasta a fost anterior sancționată pentru nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art. 34^4 , constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei.

Contravenientul sancționat potrivit alin. (6) are obligația ca în termen de 30 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției prevăzute la alin. (6) să comunice datele de identificare ale beneficiarului real.

În procesul-verbal de constatare a contravenției prevăzute la alin. (6) se înscrie o mențiune privind obligația prevăzută la alin. (7) , precum și sancțiunea aplicabilă în cazul necomunicării datelor de identificare ale beneficiarului real, în termen de 30 zile de la momentul comunicării acestuia, respectiv dizolvarea asociației sau fundației potrivit art. 56 alin. (1^1) sau, după caz, art. 59 . Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

Contravențiilor prevăzute de prezenta ordonanță le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Doua sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în federație.

Federațiile dobândesc personalitate juridică proprie și funcționează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanța pentru asociațiile fără scop patrimonial, condiții care li se aplica în mod corespunzător, cu excepțiile stabilite în prezentul capitol.

Cererea de înscriere se soluționează de tribunalul în circumscripția căruia federația urmează să își aibă sediul. Drepturile ce rezultă din calitatea de membru sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor a modificării de statut constând în afilierea de noi membri.

Federația devine persoana juridică din momentul înscrierii sale în Registrul federațiilor aflat la grefa tribunalului prevăzut la art. 35 alin. (3) .

Asociațiile sau fundațiile care constituie o federație își păstrează propria personalitate juridică, inclusiv propriul patrimoniu.

În cazul dizolvării federațiilor, dacă nu se prevede altfel în lege sau în statut, bunurile rămase în urma lichidării se transmit, în cote egale, către persoanele juridice constituente.

Dispozițiile alin. (1) se aplică prin asemănare și în cazul retragerii din federație a unei asociații sau fundații.

Retragerea din federație se poate face numai în urma aprobării de către cenzori sau experți independenți a unui raport cu privire la exercițiul financiar.

O asociație, fundație sau federație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții

Abrogat.

Recunoașterea unei asociații sau fundații ca fiind de utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociația sau fundația interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează, în termen de 15 zile, organului de specialitate al administrației publice centrale în a cărui sferă de competență își desfășoară activitatea.

Cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoțită, pe lângă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 38 alin. (1) , de următoarele documente

Conflictele de competență apărute între autoritățile publice prevăzute la alin. (1) privind înregistrarea cererii se soluționează, la sesizarea oricăreia dintre părți, de către Secretariatul General al Guvernului, în termen de 5 zile de la data înregistrării sesizării.

Autoritatea administrativă competentă este obligată ca, în termen de 60 de zile, să examineze cererea și îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În cazul în care constată îndeplinirea acestor condiții, autoritatea administrativă competentă va propune Guvernului României recunoașterea. În caz contrar aceasta va transmite persoanelor juridice solicitante un răspuns motivat, în termen de 30 de zile de la data luării deciziei.

În cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevăzute la alin. (1) , precum și a tuturor documentelor necesare luării deciziei, Guvernul României decide asupra propunerii de recunoaștere. Dacă propunerea se respinge, soluția va fi comunicată asociației sau fundației de către autoritatea administrativă la care s-a înregistrat cererea de recunoaștere, în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii și a documentelor necesare luării deciziei.

Recunoașterea utilității publice conferă asociației sau fundației următoarele drepturi și obligații

Recunoașterea utilității publice incumbă asociației sau fundației următoarele obligații

Recunoașterea utilității publice se face pe durata nedeterminată.

În cazul în care asociația sau fundația nu mai îndeplinește una ori mai multe dintre condițiile prevăzute la art. 38 care au stat la baza recunoașterii utilității publice, Guvernul va retrage, prin hotărâre, statutul de recunoaștere a utilității publice, la propunerea autorității administrative competente sau a Ministerului Justiției.

Retragerea va interveni și în situația neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 41 alin. (2) .

Împrejurările prevăzute la alin. (2) și (3) pot fi sesizate autorității administrative competente, Ministerului Justiției sau Guvernului de către orice persoană fizică sau persoană juridică interesată.

În evidențele contabile ale asociației sau fundației se vor înregistra separat bunurile achiziționate sau edificate din bani publici. În cazul dizolvării asociației sau fundației recunoscute ca fiind de utilitate publică, bunurile provenite din resurse bugetare și rămase în urma lichidării se vor repartiza, prin hotărâre a Guvernului, către alte asociații ori fundații cu scop similar sau către instituții publice cu același obiect de activitate.

În cazul dizolvării, celelalte bunuri rămase în patrimoniul asociației sau fundației vor fi repartizate conform dispozițiilor art. 60 .

Dispozițiile prezentului capitol referitoare la condițiile recunoașterii statutului de utilitate publică, precum și la drepturile și obligațiile asociațiilor sau fundațiilor recunoscute ca fiind de utilitate publică se aplică în mod corespunzător și federațiilor.

O federație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă cel puțin două treimi din numărul asociațiilor și fundațiilor care o alcătuiesc sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică.