ORDONANȚĂ nr. 22 din 29 ianuarie 1999 (*republicată*) privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 6 alin. (1) , care face parte din domeniul public, poate fi concesionată, subconcesionată, închiriată ori dată în administrare, după caz, în condițiile legii.
Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 29 poate fi
dată în administrare, în condițiile legii, autorităților administrației publice centrale sau locale ori administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca instituții publice sau regii autonome
concesionată administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca societăți ori companii naționale aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, respectiv a autorităților administrației publice locale, după caz, în condițiile legii.
Concesionarea infrastructurii de transport naval în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b) se face pe bază de contract de concesiune încheiat între minister, respectiv autoritățile administrației publice locale, în calitate de concedenți, și administrațiile respective, în calitate de concesionari.
Administrațiile nu au dreptul să cesioneze, în tot sau în parte, contractele prevăzute la alin. (2) .
În situația în care veniturile obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii nu sunt suficiente pentru întreținerea, reparația, modernizarea, dezvoltarea respectivei infrastructuri, autoritatea publică centrală/locală alocă fonduri de la bugetul de stat/bugetul autorității administrației publice locale pentru asigurarea acoperirii cheltuielilor respective.
Contractele de concesiune prevăzute la art. 30 alin. (2) vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin: a) obligațiile prevăzute la art. 24 , respectiv art. 26 , după caz, și sancțiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii acestora
obligația administrațiilor de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii
obligația de a ține contabilitatea de gestiune
redevența calculată pe baza veniturilor obținute prin punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune.
Punerea la dispoziția utilizatorilor de către administrații a terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului se face prin contracte de subconcesiune sau închiriere, în condițiile legii, cu scopul desfășurării în mod eficient a activităților portuare definite prin prezenta ordonanță.
Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval, prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii.
Utilizatorii prevăzuți la alin. (1) nu au dreptul să subconcesioneze sau să închirieze terenurile portuare ce le-au fost subconcesionate și nici să cesioneze în tot sau în parte contractele de subconcesiune.
Terenurile libere de sarcini pot fi puse la dispoziția utilizatorilor prin contracte de subconcesiune, în condițiile legii.
Studiul de oportunitate al fiecărei subconcesiuni în parte, elaborat în condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru concesiune, se aprobă de către minister.
Subconcesiunea prevăzută la alin. (1) se aprobă, în baza studiului de oportunitate prevăzut la alin. (2) , prin hotărâre a Guvernului.
Procedura de atribuire a contractului de subconcesiune se poate demara exclusiv după aprobarea subconcesiunii potrivit dispozițiilor alin. (3) .
Caietele de sarcini ale concesiunii se elaborează de către concedenți, iar în cazul subconcesiunii prevăzute la art. 29 și art. 31 alin. (1) se elaborează de către concesionarii prevăzuți la art. 30 alin. (2) și se aprobă de către minister sau de autoritățile administrației publice locale, după caz.
Caietele de sarcini vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin: a) scopul/destinația/activitățile pentru care se concesionează/subconcesionează infrastructura respectivă
valoarea redevenței
criteriile de performanță stabilite în funcție de zonele portuare și activitatea propusă spre a fi efectuată, conform studiului de oportunitate
modalitatea de stimulare/penalizare pentru realizarea/ nerealizarea criteriilor de performanță prevăzute la lit. c)
regimul bunurilor realizate prin programele de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune.
Criteriile de atribuire a contractelor de concesiune/subconcesiune vor fi
valoarea redevenței
programul și valoarea investițiilor pe care ofertantul propune să le efectueze pe durata contractului
modul/nivelul de îndeplinire a criteriilor de performanță prevăzute în caietul de sarcini
măsuri de protecție a mediului, după caz.
Contractele de concesiune/subconcesiune vor cuprinde cel puțin: a) perioada pentru care se concesionează/ subconcesionează infrastructura. Perioada contractului de subconcesiune nu poate depăși perioada pentru care concesionarul prevăzut la art. 30 alin. (2) a primit în concesiune respectiva infrastructură. În cazul în care în oferta câștigătoare s-a prevăzut efectuarea unor programe de investiții a căror perioadă de amortizare depășește perioada-limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2) , succesorul în drepturi al administrației este obligat să încheie cu subconcesionarul un contract de subconcesiune în aceleași condiții, pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate
valoarea redevenței stabilită prin ofertă
modul de plată a redevenței
programul și valoarea investițiilor, precum și graficul de execuție
criteriile de performanță stabilite în funcție de zonele portuare și activitatea propusă spre a fi efectuată, conform studiului de oportunitate
modalitatea de stimulare/penalizare pentru realizarea/ nerealizarea criteriilor de performanță prevăzute la lit. e)
măsuri de protecție a mediului, după caz
clauze de reziliere a contractului pentru neplata redevenței din cauze imputabile operatorului și nerespectarea graficului de execuție a programului de investiții prevăzut la lit. d) , dacă modificarea graficului nu a fost aprobată de respectivul concedent, iar cauzele de nerespectare a graficului îi sunt imputabile operatorului economic
regimul bunurilor realizate prin programul de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune și modalitatea de despăgubire.
Punerea la dispoziția utilizatorilor de către administrații a terenurilor portuare care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale se poate face prin contracte de închiriere, în condițiile legii.
Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval prevăzute la alin. (1) , prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii.
Închirierea infrastructurii de transport naval se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului transporturilor, respectiv prin hotărâre a autorității administrației publice locale, după caz. Prin regulament se stabilesc categoriile de infrastructură care pot fi închiriate și modalitatea de atribuire a acestora.
Contractele de închiriere de infrastructură de transport naval se vor încheia pe o perioadă care nu va putea depăși perioada concesiunii prevăzute la art. 30 alin. (2) și vor conține cel puțin clauzele prevăzute la art. 34 lit. a) , b) , c) , e) , f) , h) și i) .
În cazul în care prin contractul de închiriere s-a reglementat obligația locatarului de a efectua programe de investiții a căror perioadă de amortizare depășește perioada-limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2) , succesorul în drepturi al administrației este obligat să încheie cu locatarul un contract de închiriere în aceleași condiții, pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate.
Utilizarea de către nave a cheiurilor, danelor, instalațiilor portuare, a căilor navigabile interioare și a ecluzelor se face pe bază de comandă/contract de prestări de servicii încheiat între administrații și proprietarii/operatorii navelor sau agenții acestora.
Pentru prestarea serviciilor prevăzute la art. 36 , precum și pentru alte activități și servicii furnizate de către acestea, administrațiile stabilesc tarife în mod nediscriminatoriu.
Stabilirea tarifelor ce nu intră sub incidența prevederilor Regulamentului se face pe baza unor norme de fundamentare întocmite de administrații pe baza datelor din contabilitatea de gestiune a respectivei administrații, în urma consultării prealabile a operatorilor economici.
Orice modificare a tarifelor prevăzute la alin. (1) se face numai în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul următor.
Sumele obținute din chirii, redevențe și din tarifele prevăzute la art. 37 constituie venituri proprii ale administrațiilor și se utilizează în conformitate cu legislația în vigoare.
Prin derogare de la art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001 , cu modificările și completările ulterioare, maximum 25% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se constituie vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat.
Prevederile prezentului capitol se completează cu prevederile corespunzătoare ale legislației specifice în vigoare.
Administrațiile sunt obligate să facă publice tarifele prevăzute la art. 37 .
Administrațiile pot, cu aprobarea consiliilor de administrație, să acorde facilități sau reduceri la tarifele prevăzute la art. 37 .
Facilitățile sau reducerile prevăzute la alin. (2) se aplică tuturor utilizatorilor în mod nediscriminatoriu și se fac publice.
Pentru a asigura transparența și un climat nediscriminatoriu, administrațiile vor elabora proiecte de contracte-cadru de subconcesiune, închiriere sau de prestări servicii și le vor publica pe website-urile proprii spre dezbatere publică.
În termen de 90 de zile de la publicarea proiectelor prevăzute la alin. (1) , asociațiile patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite, precum și federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port formulează observații/propuneri la proiectul de contract-cadru prevăzut la alin. (1) , în vederea definitivării negocierii cu bună-credință a clauzelor acestuia.
Administrațiile au obligația de a publica pe website-ul propriu contractele-cadru, astfel cum au fost negociate potrivit alin. (2) .
Orice modificare a contractului-cadru se poate face numai cu respectarea prevederilor prezentului articol. (5) În termen de 12 luni de la publicarea contractelor conform alin. (3) , contractele existente se vor modifica conform noilor prevederi legale.
Operatorii economici care desfășoară activități de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare au obligația să transmită administrațiilor în a căror zonă își desfășoară activitatea toate datele solicitate de către acestea privind volumul de marfă operat, portul de încărcare/descărcare a mărfurilor, numărul de nave operate și normele de operare.
Administrațiile au obligația să centralizeze aceste date și să le publice anual.
Ministerul și autoritățile administrației publice locale, după caz, au obligația de a controla administrațiile în ceea ce privește modul de administrare și de utilizare a infrastructurii de transport naval, modul de executare a contractelor de concesiune, modul de îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, pe care administrațiile au fost mandatate să le ducă la îndeplinire, după caz.
Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) ministerul sau autoritățile administrației publice locale, după caz, pot coopta specialiști externi din cadrul asociațiilor patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite.
Membrii organelor de conducere ale administrațiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) vor fi selectați cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Procedura de selecție prevăzută la alin. (3) va cuprinde următoarele criterii obligatorii
membrii selectați trebuie să aibă studii superioare și experiență în domeniul științelor inginerești, economice, sociale, juridice sau în domeniul de activitate al respectivei întreprinderi publice de cel puțin 7 ani
cel puțin doi dintre membrii consiliului de administrație vor avea competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice ce desfășoară activități specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval sau competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale ori instituțiilor publice, îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control în domeniul naval.
Procedura de selecție prevăzută la alin. (3) pentru directorul general va cuprinde următoarele criterii obligatorii
să aibă studii universitare și/sau postuniversitare în științe economice, juridice sau inginerești
experiență în domeniul economic, tehnic, juridic de cel puțin 7 ani
competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control.
Procedurile ce trebuie îndeplinite pentru intrarea și ieșirea navelor în/din porturi, precum și documentele aferente acestor proceduri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Administrațiile alocă danele în care navele urmează să acosteze și să opereze, stabilesc ordinea de intrare pentru navele care intră în port, avizează buletinul de pilotaj sau de manevră, după caz, și dau acceptul portuar.
Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează permisul de acostare pe baza acceptului portuar dat de administrație.
Alocarea danelor și ordinea intrării în port se stabilesc în funcție de solicitările operatorilor economici care desfășoară activități de încărcare/descărcare nave și îmbarcare/debarcare pasageri. Au prioritate în aceste alocări operatorii economici ale căror elemente de suprastructură se află în danele respective.
Administrațiile urmăresc și iau măsurile necesare pentru ca traficul de mărfuri în port și modul de depozitare a acestora și, în special, a mărfurilor periculoase să nu afecteze mediul înconjurător, siguranța și securitatea infrastructurii portuare și operarea navelor.
În porturile sau în zonele din porturi în care nu s-a instituit obligativitatea pilotajului sau a remorcajului administrația poate impune ca navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, să ia un pilot și/sau să fie asistate în timpul manevrelor de un remorcher, în cazurile în care
navele sau încărcătura acestora constituie o amenințare iminentă pentru mediu; aceste categorii de nave și de mărfuri trebuie făcute publice în prealabil prin regulamentul de exploatare a portului sau prin avize către navigatori
navele au corpul, mașinile sau echipamentele avariate și acestea influențează în mod substanțial siguranța navigației, caz în care se va solicita și avizul căpităniei de port.
Serviciile de siguranță se desfășoară sub controlul statului, prin minister.
Sunt considerate servicii de siguranță pilotajul navelor maritime și fluviomaritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare și remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi.
Serviciile de siguranță sunt prestate tuturor utilizatorilor care apelează la ele, pe o bază permanentă, nediscriminatorie, uniformă și continuă, în condiții egale în ceea ce privește calitatea, timpul și prețul.
Ministerul stabilește porturile, căile navigabile interioare, zonele sau porțiunile din aceste zone, precum și categoriile de nave, pentru care serviciul de pilotaj este obligatoriu.
Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de către administrațiile portuare
prin corpul de piloți aparținând administrației
prin intermediul unor operatori economici specializați, autorizați în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) , pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administrație și respectivii operatori economici
prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condițiile legii, de către administrație către operatori economici specializați, autorizați în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) .
În cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care poate să efectueze serviciul de pilotaj prevăzut sau în situația imposibilității derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea acestor servicii va fi asigurată de către administrații și de către operatori economici autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2) , pe bază de contracte atribuite în condițiile legii.
În cazul în care pilotajul este realizat de operatori economici autorizați, aceștia comunică administrațiilor tarifele de pilotaj și facilitățile acordate.
Administrațiile fac publice lista operatorilor economici autorizați cu care au încheiat contracte pentru pilotaj, tarifele practicate și facilitățile acordate de aceștia.
Pentru folosirea infrastructurii portuare, operatorii economici prevăzuți la alin. (1) plătesc un tarif stabilit de administrație.
Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila se desfășoară în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe și cu prevederile Convenției despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, ratificată de România prin Decretul nr. 298/1948.
Tarifele de pilotaj pentru pilotajul navelor maritime și fluviomaritime prevăzut la alin. (1) se propun de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime prevăzut la alin. (1) , precum și manevrele de intrare/ieșire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila, precum și pilotajul în aceste porturi se asigură de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați
prin corpul propriu de piloți
prin piloți autorizați de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați, pe bază de contract de prestări de servicii încheiat în baza criteriilor impuse prin contractul-cadru de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați cu respectivii piloți ca persoane fizice sau ca operatori economici autorizați în condițiile art. 19 alin. (2) .
Modul de desfășurare a serviciului de pilotaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
În cazurile prevăzute la alin. (3) , piloții, persoane fizice sau operatorii economici autorizați, sunt obligați să plătească un tarif de utilizare a infrastructurii stabilit de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați.
Remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi prevăzut la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 se asigură de către administrațiile portuare
direct, cu remorchere și personal propriu al administrației
prin intermediul operatorilor economici specializați, autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2) , pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administrație și respectivii operatori economici, pe baza criteriilor impuse prin contractul-cadru
prin concesionarea serviciului de remorcaj de către administrație, în condițiile legii, către operatorii economici specializați, autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2) .
În cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care să efectueze serviciile de remorcaj de manevră, furnizarea acestui serviciu va fi asigurată de administrații, prin remorchere și personal proprii. În situația imposibilității derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea serviciului va fi asigurată de operatori economici autorizați conform prevederilor art. 19 alin. (2) , pe bază de contracte atribuite în condițiile legii.
În cazul în care serviciul de remorcaj de manevră a navelor maritime se execută prin operatori economici autorizați, aceștia comunică administrațiilor portuare tarifele practicate, precum și facilitățile acordate.
Administrațiile fac publice lista operatorilor economici autorizați cu care au încheiat contracte în conformitate cu alin. (1) , tarifele practicate și facilitățile acordate de aceștia, prevăzute la alin. (3) .
Pentru utilizarea infrastructurii, operatorii economici prevăzuți la alin. (1) au obligația să plătească administrației un tarif de utilizare a infrastructurii portuare stabilit de către aceasta, în condițiile art. 37 .
Modul de desfășurare a serviciului de remorcaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
Toți operatorii economici care transportă, operează sau depozitează mărfuri periculoase în apele naționale navigabile ori în porturile românești au obligația să respecte prevederile legislației naționale și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte. Aceste operațiuni se execută sub supravegherea unor persoane specializate în manipularea mărfurilor periculoase, care pot fi angajate de operatorii economici ca personal propriu sau pe bază de contract încheiat cu operatorii economici specializați în manipularea mărfurilor periculoase.
Orice navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care urmează să încarce sau să descarce mărfuri periculoase în porturile românești ori să tranziteze cu substanțe periculoase apele naționale navigabile, are obligația să respecte prevederile legislației naționale, ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte și să informeze corespunzător administrațiile.
Agenturarea navelor se efectuează numai de operatori economici specializați, denumiți în continuare agenți, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Agentul reprezintă nava, precum și pe comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia în fața autorităților publice, a administrațiilor, a tuturor operatorilor economici care prestează servicii pentru navă, echipaj, proprietar sau operator și acționează în limitele mandatului de împuternicire dat de aceștia.
Agentul are obligația să asiste nava și pe comandantul acesteia în toate acțiunile sale, de la sosirea și până la plecarea din port.
În cazul navelor maritime care tranzitează porturile Dunării, agentul asistă nava până la bara Sulina.
Agentul are obligația să aducă la cunoștință comandantului navei agenturate prevederile legale aplicabile din domeniul transportului naval, activitatea autorităților publice și administrațiilor, precum și ordinele și dispozițiile autorităților locale care acționează în porturi și pe căile navigabile interioare.
Pentru navele pe care le agenturează agentul garantează plata tarifelor, a taxelor și a celorlalte cheltuieli portuare către autoritățile publice, administrațiile și operatorii economici care prestează servicii de siguranță, stabilite în conformitate cu reglementările în vigoare sau prevăzute în contractele încheiate.
Munca în porturi este reglementată de prezenta ordonanță, de legislația muncii și de acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
Constituie muncă specifică în porturi operațiunile de încărcare/descărcare a mărfurilor și/sau a containerelor în și din nave, de manipulare în și din magaziile portuare sau în și din alte mijloace de transport, de depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, containerizare, slinguire, însăcuire a mărfurilor, precum și operațiunile de curățare a hambarelor și a magaziilor navelor, efectuate manual sau mecanizat.
Munca specifică în porturi este prestată de muncitorii portuari.
Poate fi muncitor portuar orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani și îndeplinește criteriile de sănătate și de pregătire profesională în conformitate cu legislația în vigoare.
Sistemul de calificare a muncitorilor portuari se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Muncitorii portuari își desfășoară activitatea în port numai dacă sunt înregistrați și dacă dețin carnet de lucru.
Administrațiile portuare înregistrează fiecare muncitor portuar în baza unei solicitări scrise din partea agenției prevăzute la art. 64 sau a angajatorului cu care respectivul muncitor portuar are contract de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă.
Angajatorii prevăzuți la alin. (2) sunt operatori economici care efectuează munca specifică portuară și sunt autorizați în acest sens.
Metodologia de eliberare a carnetelor de lucru în port și de înregistrare a muncitorilor portuari se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
Pentru eliberarea carnetului de lucru în port se percep tarife stabilite de administrații.
Carnetul de lucru eliberat este valabil numai în portul respectiv, pe perioada în care muncitorul portuar are încheiat contract individual de muncă cu operatorul economic care a solicitat înregistrarea sa sau pentru perioada în care acesta este înscris în cadrul agenției înființate potrivit art. 64 .
În cazul încetării contractului individual de muncă sau retragerii din cadrul agenției prevăzute la art. 64 , operatorul economic sau agenția este obligat(ă) să înștiințeze în scris administrația și să predea carnetul de lucru al respectivului muncitor portuar.
Carnetele de lucru predate se păstrează de către administrații.
În cazul în care muncitorul portuar prevăzut la alin. (7) încheie un contract individual de muncă cu un alt operator economic care își desfășoară activitatea în portul respectiv, administrația va elibera carnetul de lucru, la cerere, noului angajator.
Operatorii economici sunt obligați să înregistreze la administrații muncitorii portuari cu care au încheiat contracte individuale de muncă, în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (2) .
Operatorii economici prevăzuți la art. 62 alin. (3) sunt obligați să utilizeze numai muncitori portuari cu care au încheiat contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, dacă aceștia
sunt înregistrați la administrații; și
posedă carnet de lucru.
Pentru asigurarea necesarului de forță de muncă portuară de rezervă și pentru optimizarea folosirii acesteia în funcție de variația traficului portuar, în porturile Constanța, Midia și Mangalia se înființează o agenție de ocupare și formare profesională a muncitorilor portuari, denumită în continuare agenția. Agenția este asociație profesională și se înregistrează și funcționează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005 , cu modificările și completările ulterioare.
Agenția este constituită din reprezentanții operatorilor economici și/sau ai organizațiilor acestora, precum și ai federației sindicale a lucrătorilor portuari cu cel mai mare număr de membri cotizanți din porturile Constanța, Midia și Mangalia.
Agenția are, în principal, următoarele atribuții
întocmește programul de dezvoltare a forței de muncă portuară de rezervă, în funcție de dinamica activității portuare
ține evidența muncitorilor portuari de rezervă din cadrul agenției angajați cu contracte individuale de muncă
gestionează forța de muncă de rezervă, în vederea asigurării unui echilibru între cerere și ofertă, la nivelul portului respectiv
păstrează carnetele de lucru pentru muncitorii de rezervă
asigură furnizarea muncitorilor portuari din forța de muncă de rezervă, la solicitarea operatorilor economici
desfășoară activități de calificare, perfecționare, policalificare și reconversie profesională a muncitorilor portuari, la cererea acestora sau a angajatorilor, pe bază de contract
colaborează cu administrația portuară, cu autoritatea administrației publice locale sau cu alte instituții de autoritate, pentru rezolvarea problemelor specifice vizând forța de muncă de rezervă, precum și pentru rezolvarea deficiențelor semnalate vizând utilizarea forței de muncă din porturi
acționează în vederea asigurării unui venit minim pentru muncitorii portuari de rezervă pentru perioada când nu li se poate asigura de lucru din motive neimputabile acestora
urmărește ca operatorii economici să nu utilizeze muncitori portuari decât în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.
Furnizarea forței de muncă de rezervă conform alin. (1) lit. e) se realizează pe bază de contract încheiat între operatorul economic și agenție.
Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a agenției va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.
Sursele de venituri ale agenției sunt următoarele
cotizații lunare ale muncitorilor portuari înscriși la agenție
cotizații lunare ale asociaților pentru constituirea fondului destinat plății indemnizațiilor personalului de rezervă
contribuții ale operatorilor economici, în cuantum de 0,05 lei/tona manipulată sau 0,1 lei/container de 20' (TEU) plătite lunar
contribuții de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru programele de calificare, perfecționare, reconversie profesională și policalificare a muncitorilor portuari, în condițiile legii
venituri din activitățile pentru care a fost autorizată, în conformitate cu prevederile legale
alte venituri provenite din donații
veniturile încasate de agenție din contractele încheiate conform prevederilor art. 65 alin. (1) lit. f)
alte surse prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005 , cu modificările și completările ulterioare.
Cotizațiile muncitorilor portuari înscriși la agenție se stabilesc anual de adunarea generală a asociaților agenției.
Se înființează Consiliul de supraveghere din domeniul naval, denumit în continuare Consiliul de supraveghere, care este organizat și funcționează ca structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenței.
Consiliul de supraveghere este independent din punct de vedere organizatoric, juridic, decizional și cu privire la deciziile de ordin financiar față de administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) , față de utilizatorii de infrastructură de transport naval, precum și față de operatorii economici care desfășoară activități de transport naval prevăzute la art. 19 .
Din punct de vedere decizional, Consiliul de supraveghere este independent față de orice autoritate publică.
Consiliul de supraveghere este autoritatea relevantă din România, în conformitate cu prevederile art. 17 din Regulament. Consiliul de supraveghere soluționează plângerile care rezultă din aplicarea articolelor 3, 4, 5, 6, 8, 11, 12, 13, 15 din Regulament pentru porturile maritime care intră sub incidența acestuia. Consiliul de supraveghere monitorizează respectarea prevederilor Regulamentului și analizează din oficiu încălcarea acestora.
Consiliul de supraveghere este format din 5 membri. Aceștia sunt selectați în cadrul unei proceduri transparente, fiind numiți prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. Președintele Consiliului de supraveghere este numit dintre membrii plenului Consiliului Concurenței.
Membrii Consiliului de supraveghere trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții
să aibă cetățenie română și o experiență de cel puțin 5 ani în unul dintre domeniile: economic, juridic, transport naval, administrație publică
să nu dețină acțiuni sau părți sociale, direct ori indirect, la administratorii infrastructurii de transport naval și/sau la operatorii din domeniul naval care utilizează infrastructura de transport naval, indiferent de natura proprietății asupra terenului
să nu facă parte din consiliul de administrație și/sau din adunarea generală a acționarilor ale întreprinderilor prevăzute la lit. b)
să nu aibă raporturi de muncă sau să nu desfășoare activități remunerate pentru oricare dintre entitățile, acționarii sau asociații operatorilor prevăzuți la lit. b)
să nu dețină alte funcții sau demnități publice, cu excepția celor din cadrul Consiliului Concurenței și a funcțiilor sau activităților din domeniul didactic, al cercetării științifice ori al creației literar-artistice
să depună anual o declarație de avere și o declarație de interese, cu respectarea legislației în vigoare.
Consiliul de supraveghere deliberează și decide valabil în cvorum de cel puțin 3 membri, dintre care unul trebuie să fie președintele sau reprezentantul său desemnat.
Deciziile Consiliului de supraveghere se adoptă cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. Fiecare membru dispune de un vot. În caz de paritate de voturi, prevalează soluția votată de președinte sau, după caz, de reprezentantul care îl înlocuiește.
Mandatul de membru al Consiliului de supraveghere încetează
la expirarea duratei
prin demisie
prin deces
prin revocare, conform prevederilor alin. (9) .
Revocarea din funcție a unui membru al Consiliului de supraveghere se dispune prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței în următoarele cazuri
imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive
condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea
dacă nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la alin. (5) lit. b)- e)
la survenirea unei situații de conflict de interese.
Membrul Consiliului de supraveghere aflat în situația prevăzută la alin. (9) lit. c) are obligația ca în termen de cel mult 10 zile să înștiințeze în scris președintele Consiliului Concurenței.
Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana care exercită funcția de membru al Consiliului de supraveghere, soțul/soția acesteia, rudele sau afinii de gradul II inclusiv, are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi revin. Membrii Consiliului de supraveghere care se află în această situație au obligația să se retragă din procesul decizional.
Membrii Consiliului de supraveghere nu pot deține nicio funcție sau responsabilitate profesională în cadrul operatorilor sau al entităților reglementate timp de doi ani după încheierea mandatului lor.
Ordinul de revocare din funcție a membrilor Consiliului de supraveghere poate fi atacat la instanța de contencios administrativ, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data aducerii sale la cunoștința persoanei revocate.
În cazul vacantării unui loc în componența Consiliului de supraveghere pentru una dintre situațiile prevăzute la alin. (9) lit. b)-d) se va proceda, conform prevederilor alin. (4) , la numirea unui nou membru pentru durata rămasă din mandat, în funcția devenită vacantă. Membrii Consiliului de supraveghere ale căror mandate au expirat rămân în funcție până la numirea succesorilor lor.
Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de supraveghere au dreptul la o indemnizație lunară de 20% din indemnizația lunară a președintelui Consiliului Concurenței.
Consiliul de supraveghere trebuie să dețină o capacitate organizațională adecvată în ceea ce privește resursele umane și materiale. În cadrul Consiliului Concurenței se înființează o structură organizatorică în scopul asigurării desfășurării activității Consiliului de supraveghere.
Numărul maxim de posturi în cadrul structurii organizatorice prevăzute la alin. (16) este de 16 și se stabilește prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, după consultarea președintelui Consiliului de supraveghere.
Cheltuielile necesare desfășurării activității Consiliului de supraveghere vor fi cuprinse în bugetul Consiliului Concurenței.
În exercitarea atribuțiilor sale, inclusiv cele de autoritate relevantă conform alin. (3^1) , Consiliul de supraveghere emite decizii și hotărâri.
Deciziile Consiliului de supraveghere prin care se aplică amenzi constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Consiliul de supraveghere aprobă prin hotărâre regulamente și instrucțiuni, care vor fi puse în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Consiliul de supraveghere întocmește și publică anual, pe website-ul propriu, raportul privind activitatea desfășurată.
Consiliul de supraveghere acționează în domeniul transportului naval, fără a aduce atingere competențelor Consiliului Concurenței de a aplica dispozițiile Legii concurenței nr. 21/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
Consiliul de supraveghere are următoarele atribuții
urmărește în ce măsură administrațiile portuare prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) respectă prevederile art. 24 alin. (1) lit. a)
avizează normele de fundamentare a tarifelor prevăzute pentru utilizarea infrastructurii portuare și a infrastructurii de căi navigabile interioare, percepute de către administrațiile portuare prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) , precum și structura pe elemente de cheltuieli a acestora
avizează normele de fundamentare a chiriei, respectiv a redevenței pentru închirierea și concesiunea/subconcesiunea terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului sau unităților administrativ-teritoriale percepute de către administrațiile portuare prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2)
avizează normele de fundamentare a tarifelor percepute de către administrațiile portuare prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) pentru efectuarea serviciilor de siguranță și structura pe elemente de cheltuieli a acestor tarife și verifică proporționalitatea acestora cu costul serviciului furnizat; d^1) monitorizează și avizează metodologia de stabilire a structurii tarifelor de utilizare a infrastructurii portuare, pentru porturile identificate la art. 1 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2017/352
urmărește aplicarea în mod nediscriminatoriu a tarifelor prevăzute la lit. b)-d) , stabilite în conformitate cu art. 37 alin. (2)
analizează din oficiu sau la plângere și se pronunță, prin decizie, cu privire la un tratament inechitabil sau discriminatoriu, aplicat, prin deciziile administratorului infrastructurii de transport naval, în ceea ce privește: (i) accesul la infrastructura de transport naval; (ii) nivelul și/sau structura chiriilor/redevențelor/tarifelor de utilizare, aplicate în legătură cu infrastructura portuară și de căi navigabile interioare, precum și efectuarea serviciilor de siguranță; (iii) cerințele minime aplicate pentru furnizarea serviciilor de siguranță; (iv) procedura de acordare/refuz a/al dreptului de a furniza servicii de siguranță
monitorizează și avizează procedura de elaborare a contractelor-cadru prevăzută la art. 40^1
formulează recomandări pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea domeniului transportului naval
colaborează cu alte autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin; j) analizează periodic respectarea cadrului legal în domeniul său de activitate și face propuneri pentru îmbunătățirea acestuia, în concordanță cu reglementările Uniunii Europene
efectuează schimburi de informații cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la activitatea, principiile și practicile lor decizionale, astfel încât acestea să fie armonizate.
Prevederile alin. (2) lit. a)-h) nu se aplică porturilor prevăzute la art. 1 alin. (4) din Regulament.
În exercitarea atribuțiilor de autoritate relevantă conform art. 66^1 alin. (3^1), Consiliul de supraveghere analizează din oficiu sau la plângere și se pronunță, prin decizie, cu privire la nerespectarea prevederilor Regulamentului, având ca obiect
obligațiile cu privire la accesul pe piață pentru furnizarea serviciilor portuare în porturile maritime, precum și a condițiilor prevăzute la art. 3 din Regulament
cerințele minime pentru furnizarea de servicii portuare, precum și procedura pentru asigurarea respectării cerințelor minime, prevăzute la art. 4 și 5 din Regulament
prevederile privind limitarea numărului de furnizori de servicii portuare, conform articolului 6 din Regulament
limitările în sarcina operatorilor interni, stabilite conform art. 8 din Regulament
prevederile referitoare la transparența relațiilor financiare, stabilite conform art. 11 din Regulament
prevederile cu privire la stabilirea taxelor de servicii portuare, precum și a taxelor de utilizare a infrastructurii portuare, conform art. 12 și 13 din Regulament
nerespectarea obligațiilor de consultare a utilizatorilor portuari și a altor părți interesate prevăzute la art. 15 din Regulament, inclusiv a obligației de respectare a confidențialității informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.
În exercitarea atribuțiilor de autoritate relevantă conform art. 66^1 alin. (3^1) , Consiliul de supraveghere monitorizează și urmărește respectarea de către administrațiile portuare a obligațiilor prevăzute la art. 3, 4, 5, 6, 8, 11, 12, 13 și 15 din Regulament.
Structura și nivelul taxelor de utilizare a infrastructurii portuare, pentru porturile identificate la art. 1 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2017/352, se determină în conformitate cu strategia comercială și planurile de investiții ale portului, cu respectarea legislației în materie de concurență în vigoare.
Administratorii porturilor prevăzute la alin. (2^4) au obligația să elaboreze o metodologie de stabilire a structurii tarifelor de utilizare a infrastructurii portuare.
Administrațiile portuare au obligația de a consulta asociațiile patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite, precum și federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port înainte de aprobarea metodologiei prevăzute la alin. (2^5) . Acestea pot formula motivat observații/propuneri la proiectul de metodologie, în termen de 45 de zile de la comunicarea acestuia de către administrațiile portuare.
Orice modificare a metodologiei se poate face numai cu respectarea prevederilor prezentului articol. (2^8) Consiliul de supraveghere va aproba, prin instrucțiuni, un model-cadru de metodologie.
În exercitarea atribuțiilor sale, ori de câte ori Consiliul de supraveghere constată că ar putea fi incidente prevederile legislației în materia concurenței și/sau a ajutorului de stat, informează Consiliul Concurenței.
În scopul îndeplinirii atribuțiilor sale legale, Consiliul de supraveghere poate apela, în cazuri speciale, la specialiști externi din domeniul naval sau adiacent.
În exercitarea atribuțiilor sale, inclusiv a celor de autoritate relevantă în înțelesul Regulamentului, Consiliul de supraveghere poate să solicite administratorului infrastructurii, precum și oricăror utilizatori ai infrastructurii portuare, furnizori de servicii portuare, operatori economici și/sau autorități publice furnizarea informațiilor și documentelor relevante necesare exercitării atribuțiilor sale. Informațiile solicitate se furnizează în termenul stabilit prin cererea de informații, care nu poate depăși 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării acestora. În situații excepționale, Consiliul de supraveghere poate acorda o prelungire a acestui termen. Consiliul de supraveghere are obligația păstrării confidențialității informațiilor și documentelor primite.
În scopul îndeplinirii atribuțiilor legale, inspectorii de concurență din cadrul structurii organizatorice prevăzute la art. 66^1 alin. (16) exercită puterile de inspecție în condițiile prevăzute de Legea nr. 21/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
Deciziile Consiliului de supraveghere sunt obligatorii pentru toate părțile vizate de acestea. Deciziile Consiliului de supraveghere vor fi comunicate părților în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la deliberare și vor fi publicate pe website-ul propriu. La publicare se va ține seama de interesele legitime ale părților în cauză, astfel încât secretul de afaceri să nu fie divulgat.
Deciziile Consiliului de supraveghere pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate, în condițiile legii. În cazul amenzilor, suspendarea se poate dispune cu condiția plății unei cauțiuni stabilite conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare, cu privire la creanțele bugetare.
Procesele-verbale de constatare și de aplicare a unor sancțiuni în conformitate cu prevederile art. 67^1 pot fi contestate la Judecătoria Sectorului 1 București, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea judecătoriei se poate ataca cu recurs la Tribunalul București - Secția contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare.
Consiliul de supraveghere va soluționa plângerile prevăzute la art. 66^2 alin. (2) și (2^2) , în termen de maximum 120 de zile lucrătoare de la data la care plângerea a fost considerată completă.
După primirea tuturor informațiilor solicitate, structura de specialitate prevăzută la art. 66^1 alin. (16) va supune aprobării Consiliului de supraveghere o notă privind declararea plângerii ca fiind completă. Consiliul de supraveghere va dispune, după caz, transmiterea unei adrese către autorul plângerii cu privire la data declarării plângerii ca fiind completă, respectiv completarea informațiilor cuprinse în plângere. În acest din urmă caz se va relua procedura privind obținerea tuturor informațiilor necesare declarării plângerii ca fiind completă.
După declararea plângerii ca fiind completă, atunci când consideră necesar, Consiliul de supraveghere poate solicita informații suplimentare în vederea soluționării plângerii, conform art. 66^2 alin. (5) , în termenul prevăzut la alin. (1) .
În urma analizei tuturor informațiilor solicitate, structura de specialitate prevăzută la art. 66^1 alin. (16) va întocmi o notă de analiză a plângerii, pe care o va înainta Consiliului de supraveghere.
În situația în care apreciază că este necesar pentru soluționarea plângerii, Consiliul de supraveghere poate decide ascultarea părților implicate.
Neprezentarea părților implicate la ședința de ascultare și refuzul oricăror declarații nu constituie impediment pentru soluționarea plângerii.
Până la împlinirea termenului de 120 de zile lucrătoare de la data la care plângerea a fost declarată completă, Consiliul de supraveghere va delibera și se va pronunța prin decizie.
Consiliul de supraveghere va stabili, prin regulament, condițiile pe care o solicitare ce i-a fost adresată trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi calificată ca plângere, precum și procedura aplicabilă soluționării acesteia.
Consiliul de supraveghere poate, după caz, prin decizie
să dispună încetarea încălcării prevederilor prezentei ordonanțe, potrivit competenței sale, și să impună părților măsurile corective necesare pentru încetarea efectivă a încălcării și care să asigure remedierea situației constatate
să constate contravențiile și să aplice sancțiunile prevăzute de prezenta ordonanță în competența sa
să respingă plângerea.
Consiliul de supraveghere va respinge plângerea dacă
este nefondată sau nedovedită
persoana care depune plângerea nu trimite informațiile solicitate, până la data stabilită de Consiliul de supraveghere
nu se constată încălcări ale prezentei ordonanțe, potrivit competenței Consiliului de supraveghere, sau aspectele cuprinse în plângere nu intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe, potrivit competenței Consiliului de supraveghere.