ORDONANTA nr. 102 din 31 august 2000 - (*actualizata*) privind statutul și regimul refugiatilor în România (actualizata până la data de 31 ianuarie 2004*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În condițiile prezentei ordonante, strainilor li se poate acorda una dintre urmatoarele forme de protecție
statutul de refugiat
protecție umanitara condiționată
protecție umanitara temporara.
Statutul de refugiat se poate acorda la cerere strainului care, în urma unei temeri bine intemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasa, religie, naționalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica, se afla în afara tarii sale de origine și care nu poate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu doreste protectia acestei tari.
Prin termenul tara de origine, în cazul unei persoane care detine mai multe cetatenii, se înțelege fiecare tara al carei cetatean este, iar în cazul unei persoane fără cetatenie, tara în care acesta își are domiciliul.
Statutul de refugiat se acordă, la cerere, și sotiei sau, după caz, și sotului, precum și copiilor minori cu excepția cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 4.
Prevederile alin. (1) se aplică numai în cazul căsătoriilor incheiate de persoana careia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 2 alin. (1) înainte de intrarea pe teritoriul României.
Nu se acordă statutul de refugiat strainului care
a comis o infractiune contra pacii și omenirii ori o infractiune la care se referă conventiile internationale la care România este parte
a comis o infractiune grava de drept comun în afara României înainte de a fi admis pe teritoriul acesteia ca refugiat
a comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor enuntate în Carta Organizației Natiunilor Unite.
Protectia umanitara condiționată se poate acorda strainului care nu indeplineste condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) și cu privire la care exista motive serioase să se creada ca, dacă va fi returnat în tara de origine, risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale constand în: 1. condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau 2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau 3. o amenintare serioasa, individuala, la adresa vietii sau integritatii, urmare a violentei generalizate în situații de conflict armat intern sau international, dacă solicitantul face parte din populatia civila.
În perioade de conflicte armate, în care România nu este angajata, se poate acorda protecție umanitara temporara persoanelor care provin din zonele de conflict.
Guvernul stabileste masurile și perioada pentru care se acordă protectia prevăzută la alin. (1).
O persoana este considerata solicitant al statutului de refugiat din momentul manifestarii de voința, exprimata în scris sau oral în fața autorităților competente, din care să rezulte ca aceasta solicita protectia statului român pentru unul dintre motivele prevăzute de prezenta ordonanță.
Pentru acordarea statutului de refugiat în România strainul se adreseaza personal cu o cerere scrisa Oficiului Național pentru Refugiati din cadrul Ministerului Administrației și Internelor sau organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor.
Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune de îndată ce
solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat
solicitantul a intrat pe teritoriul României
au survenit evenimente în tara de origine a solicitantului, care îl determina sa ceara protecție, pentru strainul cu drept de sedere în România.
Împotriva solicitantului statutului de refugiat nu pot fi luate măsuri de expulzare sau de returnare fortata de la frontiera ori de pe teritoriul României, atâta vreme cat nu exista o dispoziție executorie de parasire a teritoriului, cuprinsa în hotărârea de respingere a cererii sale de acordare a statutului de refugiat.
În cazul strainului minor care nu a implinit vârsta de 14 ani, interesele acestuia sunt susținute de reprezentantul sau legal, iar în lipsa acestuia i se numeste un reprezentant legal în conformitate cu prevederile legii române.
După implinirea varstei de 14 ani minorul poate depune cererea personal și i se poate numi un reprezentant legal în condițiile prevăzute de legea română.
Până la numirea unui reprezentant legal Oficiul Național pentru Refugiati asigura minorului protectia necesară.
După primirea cererii de acordare a statutului de refugiat organul teritorial al Ministerului Administrației și Internelor elibereaza solicitantului o adeverinta provizorie, care tine loc de document temporar de identitate în România și asigura transportul gratuit până la Oficiul Național pentru Refugiati.
În cazul în care cererea a fost depusa la organele teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, organele politiei de frontieră elibereaza documentul prevăzut la alin. (1) numai după ce strainul primeste permisiunea de a intra pe teritoriul României și asigura transportul gratuit până la Oficiul Național pentru Refugiati.
În cazul în care cererea a fost depusa la Oficiul Național pentru Refugiati, acesta elibereaza solicitantului un document temporar de identitate.
Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Național pentru Refugiati îi poate stabili un loc de reședința și îi asigura asistența materiala necesară pentru întreținere pe întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat.
Pentru motive justificate de interesul public, siguranța naționala, ordinea publică, protectia sănătății și moralitatii publice, protectia drepturilor și libertatilor altor persoane - chiar dacă strainul are mijloace materiale necesare pentru întreținere Oficiul Național pentru Refugiati, pe toata durata procedurii de acordare a statutului de refugiat, îi poate stabili un loc de reședința și poate dispune transportarea lui cu însoțitor în acel loc, la solicitarea autorităților competente.
În cazul în care strainul a tranzitat anterior o tara terta sigura și i s-a oferit deja protectia în acea tara sau a avut ocazia, la frontiera ori pe teritoriul acesteia, sa contacteze autoritățile pentru a obtine protecție, Oficiul Național pentru Refugiati poate decide retrimiterea strainului în tara respectiva, fără analizarea pe fond a cererii sale.
Oficiul Național pentru Refugiati poate analiza cererea depusa de strain chiar dacă acesta se afla în situația prevăzută la alin. (1), cu acordul expres al solicitantului.
Sunt considerate tari terte sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, cu respectarea urmatoarelor condiții
pe teritoriile lor viața sau libertatea solicitantului nu este și nu va fi amenintata, în sensul art. 33 din Convenția privind statutul refugiatilor, incheiata la Geneva la 28 iulie 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991
pe teritoriile lor strainul nu risca să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante
în tarile respective strainului i se asigura protecție efectiva împotriva returnarii în tara de origine, în sensul prevederilor Convenției privind statutul refugiatilor, incheiata la Geneva la 28 iulie 1951, precum și în baza informărilor efectuate de Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati cu privire la practica aplicarii principiului nereturnarii.
Intervievarea, analizarea motivelor invocate și decizia asupra cererilor sunt de competența Oficiului Național pentru Refugiati.
Aceste activități sunt realizate de funcționarii Oficiului Național pentru Refugiati anume desemnați.
Numirea functionarilor se face prin ordin al ministrului administrației și internelor.
În procesul decizional funcționarii prevăzuți la alin. (2) au dreptul de a consulta experti.
Ministerul Afacerilor Externe furnizeaza periodic materiale de sinteza referitoare la situația din tarile de origine ale solicitantilor statutului de refugiat, precum și raspunsuri la solicitarile punctuale ale Oficiului Național pentru Refugiati, necesare în vederea solutionarii cererilor de acordare a statutului de refugiat.
Oficiul Național pentru Refugiati consulta Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii tarilor unde în general nu exista risc serios de persecutie și tarilor terte sigure.
Până la solutionarea cererii sale prin hotărâre definitivă și irevocabila strainul care solicită acordarea statutului de refugiat are urmatoarele drepturi și obligații
dreptul de sedere în România, până la expirarea unui termen de 15 zile de la momentul în care hotărârea de respingere pronunțată cu privire la cererea sa a devenit executorie, cu excepția cererilor respinse ca evident nefondate în urma solutionarii acestora în cadrul procedurilor accelerate, caz în care dreptul de sedere inceteaza de îndată ce hotărârea a devenit executorie
dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret, pe întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat
dreptul de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau straine, în orice faza a procedurii de acordare a statutului de refugiat
dreptul de a fi informat, intr-o limbă pe care o cunoaste, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile și oblibațiile pe care le are pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat
dreptul la protectia datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa
dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate
dreptul la asigurarea transportului în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (1) și (2), la asistența necesară pentru întreținere, în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (4), precum și la asistența medicală primara și spitaliceasca de urgenta gratuita; g^1) dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiati, în limita locurilor disponibile, până la încetarea dreptului sau de sedere, pentru solicitantul statutului de refugiat care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreținere
obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor, în scris, cererea motivata cuprinzand datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentarii
obligația de a urmări stadiul procedurii și de a declara orice schimbare de reședința
obligația de a preda documentul pentru trecerea frontierei, urmand sa primeasca documentul prevăzut la art. 9 alin. (1)
obligația de a raspunde la solicitarile organelor cu atribuții în domeniul acordarii statutului de refugiat și de a furniza acestora informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa
obligația de a nu părăsi localitatea de reședința fără autorizarea Oficiului Național pentru Refugiati
obligația de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite
obligația de a respecta legile statului român, precum și masurile dispuse de organele române competente în materie de refugiati.
Solicitanții statutului de refugiat, care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere, beneficiaza de hrana în limita sumei de 25.000 lei/persoana/zi, de cazare în limita sumei de 15.000 lei/persoana/zi și de alte cheltuieli, în limita sumei de 5.000 lei/persoana/zi, la cererea acestora, sume ce se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.
În cursul executiei bugetului de stat, în functie de posibilitatile financiare, la o crestere a ratei inflatiei de cel puțin 10% față de ultima luna când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor de mai sus, acestea se majoreaza cu rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului.
Dacă strainul care solicită acordarea statutului de refugiat este cazat în centrele de primire și cazare ale Ministerului Administrației și Internelor, suma prevăzută la alin. (2) referitoare la cazare nu se acordă.
Sumele necesare transportului gratuit până la locul de reședința prevăzut la art. 9 alin. (1) și (2) se asigura din bugetul Ministerului Administrației și Internelor.
Fondurile banesti pentru asistența medicală primara și spitaliceasca de urgenta gratuita prevăzută la alin. (1) lit. g) se asigura de la bugetul de stat și se aloca Ministerului Administrației și Internelor.
În urma analizarii cererii, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2) poate hotari
acordarea statutului de refugiat
acordarea protectiei umanitare condiționate
respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat.
Dacă solutionarea cererii necesita o documentare suplimentara, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeste cu cel mult 30 de zile.
Admiterea sau respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentantii Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere postala la ultima reședința declarata a acestuia.
Hotărârea de acordare a protectiei umanitare condiționate cuprinde și motivele neacordarii statutului de refugiat.
Împotriva hotărârii prevăzute la art. 14 alin. (3) se poate face plangere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai afla la ultima reședința declarata. Introducerea plangerii în termenul mentionat suspenda executarea dispozitiei de parasire a teritoriului României.
În cazul minorului care nu a implinit vârsta de 14 ani, plangerea se depune de către reprezentantul sau legal, iar minorul cu vârsta cuprinsa între 14 și 18 ani poate depune plangere personal sau prin reprezentantul sau legal.
Plangerea se solutioneaza de către judecatoria în a carei raza teritoriala se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.
Plangerea se depune la Oficiul Național pentru Refugiati și va fi însoțită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de acordare a unei forme de protecție.
Plangerea se inainteaza de îndată instanței competente, care o va solutiona în termen de 30 de zile.
Instanța se pronunță printr-o hotărâre motivata.
Împotriva hotărârii instanței, contestatarul sau Oficiul Național pentru Refugiati poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronuntare. Declararea recursului în termen suspenda executarea dispozitiei de parasire a teritoriului.
Recursul se judeca în termen de 30 de zile de la inregistrarea sa pe rolul instanței de recurs.
Hotărârile instanței de fond nerecurate în termenul legal și hotărârile pronuntate în recurs sunt irevocabile și executorii.
Plangerea, precum și celelalte acte de procedura privind solutionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru.
Strainul este obligat sa părăsească teritoriul României în termen de 15 zile de la data la care dispoziția de parasire a teritoriului, pronunțată în hotărârea de respingere a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, a devenit executorie.
În cazul în care, din motive obiective, strainul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Administrației și Internelor acorda acestuia dreptul de sedere în tara, în condițiile prevăzute de reglementarile legale privind regimul strainilor în România.
O noua cerere de acordare a statutului de refugiat poate fi depusa numai dacă a fost pronunțată o hotărâre definitivă și irevocabila asupra cererii anterioare și numai dacă sunt indeplinite alternativ urmatoarele condiții
pe parcursul procedurii de solutionare a cererii anterioare au aparut elemente noi care nu au putut fi prezentate, din motive neimputabile solicitantului, cu condiția ca aceste elemente sa nu fie rezultatul unor acțiuni provocate în scopul obtinerii unei forme de protecție din partea statului român. Solicitantul este obligat sa faca dovada existentei noilor motive invocate și a imposibilitatii prezentarii lor cu ocazia solutionarii cererii anterioare
au survenit transformari de ordin politic, social, militar sau legislativ în tara de origine, de natura a avea consecinte grave pentru solicitant.
Solutionarea unei noi cereri depuse în condițiile alin. (3) se face de către functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), altul decat cel care s-a pronuntat în cadrul procedurii de solutionare a cererii anterioare.
Hotărârea se pronunță în termen de 5 zile, numai în baza noii cereri depuse, motivate corespunzător, și a documentatiei prezentate anterior de solicitant și se comunică, în scris, de îndată acestuia.
Hotărârea prin care se acordă accesul la solutionarea unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat are ca efect și anularea dispozitiei de a părăsi teritoriul României, prevăzută în hotărârea anterioara, solicitantul urmand sa beneficieze de drepturile prevăzute la art. 13.
Împotriva hotărârii prin care a fost respinsa ca inadmisibila o noua cerere de acordare a statutului de refugiat se poate face plangere.
Solutionarea plangerii prevăzute la alin. (7) se face potrivit prevederilor art. 15.
Fac obiectul procedurii accelerate
cererile evident nefondate
cererile persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenta lor la o anumita grupare, prezinta un pericol pentru siguranța naționala ori pentru ordinea publică în România
cererile persoanelor care provin dintr-o tara unde, în general, nu exista risc serios de persecutie.
De asemenea, pot face obiectul procedurii accelerate și cererile persoanelor care se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 4.
Cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neinsotiti nu pot fi solutionate în procedura accelerata.
Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerata evident nefondata dacă se constata
lipsa de fundament a invocarii unei temeri de persecutie în tara de origine, în condițiile art. 2 alin. (1)
inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea în mod abuziv, cu rea-credinta, la procedura de acordare a statutului de refugiat.
Lipsa de fundament a invocarii unei temeri de persecutie în tara de origine exista în urmatoarele cazuri
solicitantul nu invoca nici o temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1)
solicitantul nu ofera date sau informații în sensul că ar fi expus unei temeri de persecutie ori relatarile sale nu conțin detalii circumstantiale sau personale
cererea este evident lipsita de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerenta, contradictorie sau flagrant neadevarata față de situația din tara sa de origine
solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută și de Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.
Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea abuziva la procedura de acordare a statutului de refugiat exista în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicatie plauzibila, se afla în una dintre urmatoarele situații
a depus cererea sub o identitate falsa sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinand ca sunt autentice
după depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta
cu rea-credinta a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-și stabili o identitate falsa în scopul solicitarii și acordarii statutului de refugiat, fie pentru a ingreuna solutionarea cererii sale
în mod deliberat a ascuns faptul ca a mai depus anterior o cerere pentru acordarea statutului de refugiat în una sau mai multe tari, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsa
a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de a împiedica punerea iminenta în executare a unei măsuri dispuse de autoritățile competente, de scoatere din tara sau de expulzare, desi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere
a încălcat în mod flagrant oblibațiile prevăzute la art. 13
a depus cererea pentru acordarea statutului de refugiat după ce anterior unei examinari, care contine garantiile procedurale adecvate și în conformitate cu prevederile Convenției privind statutul refugiatilor, incheiata la Geneva la 28 iulie 1951, i s-a respins o astfel de cerere intr-o tara terta sigura.
Motivele enumerate la alin. (1) nu pot sa prevaleze temerii bine intemeiate de persecutie conform art. 2 alin. (1).
Sunt considerate tari în care în general nu exista risc serios de persecutie, în sensul art. 2 alin. (1), statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, prin ordin al ministrului administrației și internelor, pe baza urmatoarelor criterii
numărul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat formulate de cetatenii tarii respective și coeficientii de acordare a acestui statut
situația respectarii drepturilor fundamentale ale omului
functionarea principiilor democratice, a pluralismului politic și a alegerilor libere, precum și existenta unor institutii democratice functionale, care să asigure garantarea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului
existenta unor factori de stabilitate.
Pot fi luate în considerare și alte criterii de evaluare decat cele prevăzute la alin. (1).
Cererea strainului care provine dintr-o tara în care în general nu exista un risc de persecutie este respinsa ca evident nefondata, cu excepția cazului în care situația de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arata existenta unei temeri bine intemeiate de persecutie în sensul art. 2 alin. (1); în acest caz solicitantul primeste accesul la procedura prevăzută la art. 7-16.
Functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, se pronunță în termen de 3 zile de la primirea cererii.
În cazul în care a fost pronunțată o hotărâre de respingere a cererii ca evident nefondata sau în temeiul art. 4, termenul de depunere a plangerii este de 2 zile de la comunicare.
Plangerea este de competența judecatoriei în a carei raza teritoriala se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea și suspenda executarea dispozitiei de parasire a teritoriului.
Instanța solutioneaza plangerea în termen de 10 zile și pronunță o hotărâre motivata, prin care
respinge plangerea pentru cel puțin unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1)
admite plangerea și dispune ca structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea sa analizeze cererea în procedura ordinara.
Hotărârea instanței este definitivă și irevocabila. (6) Abrogat.
Cererea depusa la organele teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este inaintata de îndată structurii competente a Oficiului Național pentru Refugiati, care o analizeaza și pronunță o hotărâre în termen de doua zile de la primire.
Functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, în raport cu datele privind situația din tara de origine, poate hotari
acordarea dreptului de a intră în România și de a avea acces la procedura ordinara de solutionare a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, dacă cererea sa nu poate fi respinsa pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1)
respingerea cererii ca nefondata.
Împotriva hotărârii de respingere a cererii strainul poate depune o plangere în termen de doua zile de la comunicare.
Plangerea se depune la structura Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea, care o inainteaza de îndată judecatoriei în a carei raza teritoriala se afla. (5) Instanța solutioneaza plangerea în termen de 5 zile și pronunță o hotărâre motivata, prin care
respinge plangerea pentru cel puțin unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1)
admite plangerea, dispune ca structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea sa analizeze cererea în procedura ordinara și permite accesul solicitantului în teritoriu.
În cazurile prevăzute la alin. (5) hotărârea instanței este irevocabila.
Strainul care solicită acordarea statutului de refugiat în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrarii în România sau, după caz, până la ramanerea definitivă și executorie a hotărârii de respingere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.
Prin zona de tranzit, în sensul prezentei ordonante, se înțelege suprafața situata la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinata stationarii persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, mijloacelor de transport și bunurilor până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internationale, prin zona de tranzit se înțelege suprafața situata între punctul de îmbarcare/debarcare și locul unde se efectueaza controlul pentru trecerea frontierei.
Solicitantul statutului de refugiat poate fi cazat în centre speciale de primire și cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor și având regimul juridic al zonei de tranzit.
Solicitantul statutului de refugiat, cazat în centrele prevăzute la alin. (3), beneficiaza gratuit de masa în natura, în urmatoarele condiții
în limita a 3.645 calorii pentru solicitantul statutului de refugiat, major ori minor în vârsta de peste un an
în limita a 4.505 calorii pentru solicitanta statutului de refugiat, însărcinată între lunile a V-a și a IX-a inclusiv sau care a nascut și nu alapteaza copilul, pentru o perioadă de 12 luni de la nastere
în limita a 4.800 calorii pentru solicitanta statutului de refugiat care a nascut și alapteaza copilul în vârsta de până la un an
în limita a 1.190 calorii pentru fiecare copil în vârsta de 0-6 luni care se afla împreună cu unul sau cu ambii parinti solicitanți ai statutului de refugiat
în limita a 1.650 calorii pentru fiecare copil în vârsta de 6-12 luni care se afla împreună cu unul sau cu ambii parinti solicitanți ai statutului de refugiat. (3^2 ) Persoanelor prevăzute la alin. (3^1) nu li se aplică dispozitiile art. 13 alin. (2) referitoare la sumele cuvenite pentru masa.
După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea nu este solutionata printr-o hotărâre definitivă și executorie, strainului i se permite intrarea în tara.
Pe perioada în care se afla în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistența juridico-sociala și la ajutoare umanitare din partea organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiati, precum și din partea reprezentantei din România a Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati și, de asemenea, are drepturile și oblibațiile prevăzute la art. 13, cu excepția celor care intră în contradictie cu prevederile acestei proceduri.
Acordarea statutului de refugiat sau a unei alte forme de protecție conferă beneficiarului urmatoarele drepturi
sa ramana pe teritoriul României și să obțină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identității și pentru trecerea frontierei de stat. Au dreptul la document pentru trecerea frontierei de stat numai refugiatii și persoanele cărora li s-a acordat protecție umanitara condiționată
să își aleaga locul de reședința și sa circule liber, în condițiile stabilite de lege pentru straini
să fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite activități nesalarizate, sa exercite profesiuni libere, să efectueze acte și fapte de comert, precum și alte acte juridice, în condițiile legii
să își transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte tari, în vederea reinstalarii
sa beneficieze de tratamentul cel mai favorabil stabilit de lege pentru cetatenii straini, în ceea ce priveste dobandirea proprietăților mobiliare și imobiliare
sa beneficieze de protectia proprietății intelectuale în condițiile stabilite de lege
sa beneficieze de asigurări sociale, ajutor social și asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii
acces la toate formele de invatamant, în condițiile legii
sa beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetatenilor români în ceea ce priveste libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasa a copiilor săi
sa beneficieze de dreptul la protectia datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul sau
sa beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveste asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru straini
să aibă acces liber la instantele de judecată și la asistența administrativa
sa nu fie expulzat sau returnat, cu excepția cazurilor impuse de ratiuni de siguranță naționala sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauza sa nu poata fi trimis în teritorii unde viața sau libertatea i-ar fi amenintata, pe motive de rasa, religie, naționalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinii politice
sa primeasca, la cerere, în limitele disponibilitatilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe tara, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare. Pentru motive bine intemeiate acest ajutor poate fi prelungit pentru inca o perioadă de cel mult 3 luni.
Minorii neinsotiti care nu au implinit vârsta de 18 ani beneficiaza de aceeasi protecție oferita, în condițiile legii, minorilor români aflati în dificultate.
Abrogat.
Fondurile banesti necesare în vederea acordarii ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (1) lit. n) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale și Familiei.
Beneficiarul uneia dintre formele de protecție prevăzute la art. 2, 3 sau 5 are urmatoarele obligații
să respecte Constitutia României, legile și celelalte acte normative emise de autoritățile române
să aibă o conduita corecta și civilizata, să respecte masurile stabilite de organele române competente în materie de refugiati și sa răspundă la solicitarile acestora
sa evite provocarea oricăror stari conflictuale sau incidente cu populatia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidența legii penale
să se supuna regulilor privind regimul juridic al strainilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.
Persoana care a dobândit o formă de protecție are obligația sa ramburseze ajutorul primit potrivit art. 23 alin. (1) lit. n), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreținerea sa și a familiei sale.
Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.
Forma de protecție acordată în temeiul art. 2, 3 sau 5 inceteaza atunci când beneficiarul ei
s-a repus în mod voluntar sub protectia tarii a carei cetatenie o are; sau
după ce și-a pierdut cetatenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau
a dobândit o noua cetatenie și se bucura de protectia statului a carei cetatenie a dobândit-o; sau
s-a restabilit în mod voluntar în tara pe care a parasit-o ori în afara careia a stat ca urmare a motivelor pentru care a obținut forma de protecție; sau
nu mai poate continua sa refuze protectia tarii a carei cetatenie o are datorita faptului ca imprejurarile în urma cărora a dobândit una dintre formele de protecție prevăzute la art. 2, 3 sau 5 au incetat sa existe și nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare
Abrogat.
Abrogat.
Forma de protecție acordată se anulează în urmatoarele situații
acordarea ei s-a facut în baza unor declaratii false sau a fost obtinuta de solicitant în mod fraudulos și nu exista alte motive care să conduca la menținerea formei de protecție acordate sau la acordarea unei alte forme de protecție
după acordarea formei de protecție s-a descoperit ca strainul se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 4.
Prevederile alin. (1) lit. b) se aplică numai în cazul strainului care a obținut statutul de refugiat.
Functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituțiile cu atribuții în domeniul securitatii naționale sau al ordinii publice, constata încetarea sau dispune anularea formei de protecție prin hotărâre motivata.
Constatarea încetării sau dispunerea anularii formei de protecție nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisa hotărârea prevăzută la alin. (1).
În functie de motivele care au stat la baza pronuntarii hotărârii de incetare sau anulare a formei de protecție, functionarul prevăzut la art. 12 alin. (2) poate dispune, după caz, parasirea teritoriului.
Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) strainul poate face plangere în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță, după caz, în procedura ordinara sau în procedura accelerata.
Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României, persoana careia i s-a retras ori i s-a anulat forma de protecție acordată se supune prevederilor legale privind regimul juridic al strainilor în România.
Autoritatea centrala responsabila de implementarea politicilor României în domeniul refugiatilor, precum și de aplicarea dispozițiilor prezentei ordonante este Oficiul Național pentru Refugiati din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, care
are în componenta structuri centrale și teritoriale
beneficiaza de fonduri bugetare proprii, seful sau având calitatea de ordonator de credite
poate utiliza fonduri banesti sau bunuri materiale provenite din donatii și sponsorizari ori obtinute în baza unor acorduri interne sau internationale
are personalitate juridica și sediul în municipiul București
este parte în procesele care au ca obiect cereri de acordare a unei forme de protecție potrivit procedurilor prevăzute de prezenta ordonanță.
Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei ordonante se vor înființa, prin ordin al ministrului administrației și internelor, în subordinea Oficiului Național pentru Refugiati, centre de primire și cazare a persoanelor solicitante ale statutului de refugiat și a refugiatilor.
Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înființarea, functionarea și întreținerea centrelor de primire și cazare se suporta din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, în functie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinatie de la bugetul de stat.
Eliberarea documentelor prevăzute la art. 13 lit. f) și a celor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) este de competența Oficiului Național pentru Refugiati.
Organizarea, functionarea și atribuțiile Oficiului Național pentru Refugiati se vor stabili prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicarii prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dispozitiile prezentei ordonante se aplică fără discriminare pe motive de rasa, religie, tara de origine, cetatenie, handicap.
Solicitantilor statutului de refugiat nu li se aplică sancțiuni penale pentru motivul intrarii sau sederii ilegale pe teritoriul României.
Cererilor de acordare a statutului de refugiat sau a unei forme de protecție în temeiul art. 2, 3 sau 5, depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante, li se aplică în continuare dispozitiile Legii nr. 15/1996 privind statutul și regimul refugiatilor în România, cu modificările ulterioare.
Statutul personal al strainului care a dobândit o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei ordonante este reglementat de legea tarii de origine.
Drepturile care decurg din statutul personal, dobandite anterior de strainul caruia i-a fost acordată o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei ordonante, sunt recunoscute de statul român, în condițiile legii.
Ministerul Administrației și Internelor poate aproba refugiatului, în timpul sederii sale pe teritoriul României, în functie de gradul integrarii sale în societate, stabilirea domiciliului în tara, în condițiile reglementarilor legale privind regimul strainilor în România.
Ministerul Administrației și Internelor, prin intermediul Oficiului Național pentru Refugiati, împreună cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale și Familiei și cu celelalte institutii publice competente, initiaza și deruleaza, în condițiile legii, programe pentru integrarea sociala a strainilor care au dobândit una dintre formele de protecție prevăzute la art. 1 lit. a) și b).
Prezenta ordonanță intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În vederea aplicarii prezentei ordonante Ministerul Administrației și Internelor va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicarii prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La data intrarii în vigoare a prezentei ordonante se abroga Legea nr. 15/1996 privind statutul și regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul și regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 26 noiembrie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 322/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispozitii contrare. ------------- NOTĂ: Art. II din ORDONANTA nr. 43 din 29 ianuarie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 92 din 31 ianuarie 2004 prevede: "Prezenta ordonanță intră în vigoare la 60 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I."