LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**) privind reforma în domeniul sănătății
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului sănătății publice, obiectiv de interes social major.
Asistența de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societății în vederea protejării și promovării sănătății populației. Asistența de sănătate publică se realizează prin ansamblul măsurilor politico-legislative, al programelor și strategiilor adresate determinanților stării de sănătate, precum și prin organizarea instituțiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare.
Scopul asistenței de sănătate publică îl constituie promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor și îmbunătățirea calității vieții.
Strategia sistemului sănătății publice urmărește asigurarea sănătății populației în cadrul unor comunități sănătoase.
Asistența de sănătate publică este o componentă a sistemului de sănătate publică.
Ministerul Sănătății reprezintă autoritatea centrală în domeniul sănătății publice.
Asistența de sănătate publică este coordonată de către Ministerul Sănătății și se realizează prin toate tipurile de unități sanitare de stat sau private, constituite și organizate conform legii.
Responsabilitatea pentru asigurarea sănătății publice revine Ministerului Sănătății, direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București și altor structuri de specialitate ale Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, structurilor de specialitate din cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și autorităților din administrația publică locală.
Asistența de sănătate publică este garantată de stat și finanțată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.
Protecția sănătății publice constituie o obligație a autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice.
Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) , autoritățile competente conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) lit. a) și d) din Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative derulează activități pentru cunoașterea, analizarea, prevenirea și contracararea incidentelor și atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național din domeniul de reglementare al prezentei legi.
În înțelesul prezentului titlu, termenii și noțiunile folosite au următoarea semnificație
sănătatea publică - starea de sănătate a populației în raport cu determinanții stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viață, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea și accesibilitatea serviciilor de sănătate
promovarea sănătății - procesul care oferă individului și colectivităților posibilitatea de a-și controla și îmbunătăți sănătatea sub raport fizic, psihic și social și de a contribui la reducerea inechităților în sănătate
supravegherea - activitatea de colectare sistematică și continuă, analiza, interpretarea și diseminarea datelor privind starea de sănătate a populației, bolile transmisibile și netransmisibile, pe baza cărora sunt identificate prioritățile de sănătate publică și sunt instituite măsurile de prevenire și control
evaluarea riscurilor pentru sănătate - estimarea gradului în care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viață și de muncă și la cei rezultați din stilul de viață individual și comunitar influențează starea de sănătate a populației
controlul în sănătate publică - exercitarea activităților de control privind aplicarea prevederilor legale de sănătate publică
principiul precauției - instrumentul prin care direcția de sănătate publică decide și intervine în situații în care se apreciază că există un potențial risc pentru sănătatea populației, în condițiile unei argumentații științifice insuficiente
ghiduri de practică medicală - documente care transpun, la nivel național, recomandările dezvoltate în mod sistematic, bazate pe dovezi științifice privind îngrijirile medicale care trebuie acordate într-o anumită circumstanță clinică, elaborate fie de Colegiul Medicilor din România sau Colegiul Medicilor Stomatologi din România, fie de societăți medicale de profil sau de experți în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Sănătății sau de unitățile din subordinea acestuia cu avizul Colegiului Medicilor din România sau Colegiului Medicilor Stomatologi din România, după caz; Colegiul Medicilor din România sau Colegiul Medicilor Stomatologi din România, după caz, asigură publicarea ghidurilor elaborate pe site-ul propriu; g^1) protocoale naționale de practică medicală - documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății pe baza recomandărilor instituțiilor și organizațiilor internaționale în domeniu și aprobate prin ordin al ministrului sănătății; g^2) protocoale operaționale de practică medicală - documente elaborate, pe baza ghidurilor de practică medicală, la nivelul unităților sanitare publice și private, corespunzător nivelului de competență al acestora, la propunerea directorului medical și aprobate prin act administrativ al conducătorului unității sanitare; g^3) protocoale terapeutice - documente care constituie baza de prescriere și monitorizare a tratamentului cu medicamentele cuprinse în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății și aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; g^4) planuri naționale de dezvoltare a îngrijirilor medicale - planuri de implementare a strategiei naționale de sănătate care au ca scop creșterea accesibilității la servicii medicale, aprobate prin ordin al ministrului sănătății; g^5) proiect-pilot - un proiect experimental, limitat în timp și spațiu, prin intermediul căruia este testată aplicarea unor modele, tehnici, tehnologii, concepte, metode, instrumente ori strategii inovative în domeniul medical, cum ar fi intervenții de sănătate publică, proceduri medicale, terapii medicale avansate, soluții organizaționale, managementul serviciilor de sănătate, administrare sanitară, mecanisme de contractare și plată a serviciilor de sănătate, registre electronice, programe informatice, servicii de telemedicină, cu scopul principal de a verifica fezabilitatea proiectului la scară largă și identificarea unor soluții care să răspundă priorităților naționale indicate în Strategia națională de sănătate
eliminată
inspecția sanitară de stat - activitatea de exercitare a controlului oficial, control în sănătate publică și în domeniul calității serviciilor de asistență medicală, în vederea respectării reglementărilor legale în domeniul sănătății publice și a aplicării unitare a acestora de către operatorii economici din sectorul public și privat, precum și de către autoritățile și instituțiile publice.
În sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere și instituții cu rețele sanitare proprii se înțelege autoritățile și instituțiile care au în subordine unități sanitare, altele decât Ministerul Sănătății, respectiv Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Academia Română, autoritățile administrației publice locale și instituțiile de învățământ superior de drept public acreditate care au în structură facultăți de medicină sau stomatologie.
Funcțiile principale ale asistenței de sănătate publică vizează
dezvoltarea politicilor, strategiilor și programelor vizând asigurarea sănătății publice
monitorizarea și analiza stării de sănătate a populației
planificarea în sănătatea publică
supravegherea epidemiologică, prevenirea și controlul bolilor
managementul și marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică
reglementarea domeniului sănătății publice, aplicarea și controlul aplicării acestei reglementări
asigurarea calității serviciilor de sănătate publică
cercetarea-dezvoltarea și implementarea de soluții inovatoare pentru sănătatea publică
prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă epidemiologică
protejarea populației împotriva riscurilor din mediu
informarea, educarea și comunicarea pentru promovarea sănătății
mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea și rezolvarea problemelor de sănătate
evaluarea calității, eficacității, eficienței și accesului la serviciile medicale
dezvoltarea și planificarea resurselor umane și dezvoltarea instituțională pentru sănătate publică
integrarea priorităților de sănătate publică în politicile și strategiile naționale și în strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă
asigurarea capacităților de răspuns la dezastre sau la amenințările la adresa vieții și sănătății populației, inclusiv prin introducerea de restricții de circulație a persoanelor și bunurilor.
Principalele domenii de intervenție ale asistenței de sănătate publică sunt următoarele
prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile prin: 1. asigurarea imunizărilor
controlul epidemiilor
supravegherea bolilor
supravegherea factorilor de risc comportamentali
prevenirea accidentelor
monitorizarea stării de sănătate prin: 1. monitorizarea indicatorilor stării de sănătate
monitorizarea determinanților stării de sănătate
monitorizarea eficacității și eficienței activităților din domeniul sănătății publice
evaluarea nevoilor populației privind serviciile de sănătate publică
promovarea sănătății și educația pentru sănătate prin: 1. campanii de informare-educare-comunicare
programe de educație pentru sănătate și promovare a sănătății în comunități
dezvoltarea și implicarea comunităților locale
pledoaria pentru sănătatea publică
sănătatea ocupațională prin: 1. definirea standardelor de sănătate ocupațională
controlul aplicării reglementărilor sănătății în muncă
sănătatea în relație cu mediul prin: 1. monitorizarea factorilor de mediu în relație cu sănătatea
reglementarea calității principalilor factori de mediu
stabilirea normelor de igienă și sănătate publică comunitare
controlul aplicării reglementărilor referitoare la calitatea factorilor de mediu
reglementarea primară și secundară în domeniul sănătății publice prin: 1. elaborarea, revizuirea, adaptarea și implementarea legislației din domeniul sănătății publice
reglementarea circulației bunurilor și serviciilor cu potențial impact asupra sănătății publice
managementul sănătății publice bazat pe
managementul politicilor, planificării și dezvoltării sistemului de sănătate publică
formularea și implementarea politicilor de sănătate publică pe baze științifice
cercetarea în domeniul sănătății publice și al sistemelor de sănătate
colaborarea și cooperarea internațională în domeniul sănătății publice
servicii de sănătate publică specifice
servicii de sănătate școlară
servicii de urgență în caz de dezastre și calamități
servicii de laborator în domeniul sănătății publice
servicii de planificare familială
servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor
servicii prenatale și postnatale, precum și servicii de consiliere psihologică, postnatală
servicii de consiliere în domeniul sănătății publice
servicii de sănătate publică în transporturi
servicii de sănătate destinate copiilor
servicii de securitate transfuzională; Notă Conform punctului 1 al articolului I din LEGEA nr. 61 din 30 aprilie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 362 din 30 aprilie 2026 coroborat cu prevederile alineatului
al articolului II din același act normativ, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2027, la articolul 6 litera h), după punctul 10 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins
servicii de consiliere psihologică pentru părinții ori tutorii legali ai copiilor cu sindrom Down sau cu tulburări din spectrul autist
servicii medicale și tratament specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătății publice (TBC, HIV/SIDA, boli rare, cancer, diabet zaharat), precum și în cazul transplantului de organe, țesuturi sau celule.
În vederea monitorizării principalelor domenii de intervenție ale asistenței de sănătate publică pot fi elaborate registre naționale. Tipul fiecărui registru național și condițiile de organizare și funcționare ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Prin excepție de la prevederile art. 6^1 , prin ordin comun al ministrului sănătății și al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale se înființează Registrul unic de evidență al unităților sanitare, precum și al cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, unităților medico-sociale și cabinetelor de terapii complementare, denumit în continuare RUEUS.
În RUEUS vor fi înregistrate și codificate toate unitățile sanitare, cabinetele pentru servicii publice conexe actului medical, unitățile medico-sociale și cabinetele de terapii complementare, cu excepția celor din structura ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, prin intermediul unei aplicații informatice dezvoltată și administrată din punct de vedere tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Codificarea reprezintă atribuirea unui număr unic național fiecărei unități prevăzute la alin. (2) , înregistrate în RUEUS, care va fi generat automat din aplicația dezvoltată și administrată din punct de vedere tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Datele, informațiile și procedurile operaționale necesare înființării, utilizării și funcționării RUEUS se aprobă prin ordinul comun prevăzut la alin. (1) .
Prelucrarea datelor cu caracter personal în RUEUS se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.
Ministerul Sănătății și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București au calitatea de operatori ai aplicației RUEUS.
Pot avea acces la datele din RUEUS și pot prelucra aceste date persoanele desemnate de instituțiile prevăzute la alin. (6) .
Schimbul de date între RUEUS și sistemele informatice ale unităților prevăzute la alin. (3) se va realiza securizat, în conformitate cu cerințele tehnice ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, stabilite prin ordinul comun prevăzut la alin. (1) .
Cabinetele medicale care aparțin instituțiilor și ministerelor cu rețea sanitară proprie se înregistrează în Registrul unic al cabinetelor medicale înființat la nivelul direcțiilor medicale și structurilor similare din compunerea acestora.
Principiile care stau la baza asistenței de sănătate publică sunt următoarele
responsabilitatea societății pentru sănătatea publică
focalizarea pe grupurile populaționale și prevenirea primară
preocuparea pentru determinanții stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali și servicii de sănătate
abordarea multidisciplinară și intersectorială
parteneriat activ cu populația și cu autoritățile publice centrale și locale
decizii bazate pe cele mai bune dovezi științifice existente la momentul respectiv (sănătate publică bazată pe dovezi)
în condiții specifice, decizii fundamentate conform principiului precauției
descentralizarea sistemului de sănătate publică
existența unui sistem informațional și informatic integrat pentru managementul sănătății publice
creșterea capacității de răspuns la calamități, dezastre și situații de urgență, inclusiv cele determinate de schimbările climatice
evaluarea impactului la nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce influențează determinanții stării de sănătate
abordarea intersectorială pentru sănătate prin acțiunea coordonată a tuturor instituțiilor în vederea îmbunătățirii sănătății populației
asigurarea în unitățile sanitare și a personalului de specialitate de asistență medicală sau socială, după caz, cunoscător al limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii minorităților naționale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puțin 5.000, cu respectarea celorlalte prevederi din fișa postului.
Modalitățile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt
activitatea de reglementare în domeniile sănătății publice
activitatea de inspecție sanitară de stat
activitățile desfășurate în cadrul programelor naționale de sănătate
avizarea/autorizarea/notificarea activităților și produselor cu impact asupra sănătății populației
evaluarea impactului asupra sănătății în relație cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătății populației.
Proiectele de acte normative care conțin prevederi ce influențează determinanții stării de sănătate vor fi însoțite de studii de impact asupra sănătății, ca instrument de fundamentare a deciziei, efectuate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătății*). Notă *) A se vedea Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 21 februarie 2014.
Programele naționale de sănătate reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii și strategiei sănătății publice de către Ministerul Sănătății, ca autoritate centrală a domeniului de sănătate publică.
Programele naționale de sănătate se adresează populației și sunt orientate către promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor și prelungirea vieții de bună calitate.
Programele naționale de sănătate se adresează principalelor domenii de intervenție ale sănătății publice și răspund priorităților naționale identificate prin Strategia națională de sănătate.
Programele naționale de sănătate sunt finanțate de la bugetul de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, din venituri proprii, donații și sponsorizări, precum și din alte surse, potrivit legii.
Programele naționale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătății, cu participarea CNAS; derularea acestora se realizează de către Ministerul Sănătății și/sau CNAS, după caz.
Autoritatea centrală în domeniul sănătății publice elaborează proiecte de acte normative în domeniul sănătății publice și avizează reglementări ale altor ministere și instituții referitoare la activități cu impact asupra sănătății publice.
Principalele domenii pentru care autoritatea centrală de sănătate publică elaborează sau participă la elaborarea, după caz, a unor proiecte de acte normative sunt
calitatea principalilor factori de mediu: apa potabilă și de îmbăiere, aerul ambiant și interior, zgomot, locuință și habitat, substanțe chimice, produse cosmetice, radiații ionizante, vectori, deșeuri etc.
monitorizarea stării de sănătate
promovarea sănătății
calitatea alimentului
calitatea unităților și serviciilor turistice
calitatea mediului de muncă și sănătatea în muncă
colectivitățile de copii și tineri
evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sănătății populației
asigurarea condițiilor de igienă în unități sanitare
servicii de laborator
planificare familială
siguranța transfuziei sanguine
norme privind alte domenii ale sănătății publice
prevenirea consumului ilegal de droguri.
Ministerul Sănătății, prin aparatul propriu și prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și celelalte ministere și instituții cu rețea sanitară proprie, prin structurile de specialitate, verifică respectarea reglementărilor în domeniul sănătății publice, iar în caz de nereguli sau neconformitate, aplică măsuri conform legii.