LEGE nr. 72 din 28 aprilie 2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraților care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condițiile legale privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza prin creșterea vârstei de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1 .
Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât și pentru bărbați este de 15 ani.
Creșterea stagiului minim de cotizare se va realiza conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1 .
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza prin creșterea acestuia conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1 .
Între sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și sistemul unitar de pensii publice, respectiv alte sisteme de pensii obligatorii neintegrate în acesta, se recunosc reciproc stagiile de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru categoriile de pensii prevăzute la art. 27 lit. a) , b) , d) și e) .
În sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, pensia se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
Stagiul de cotizare în profesia de avocat pentru care s-a acordat, conform legii, pensie în alte sisteme nu se mai ia în calcul și la stabilirea pensiei în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Stagiul de cotizare în profesia de avocat luat în considerare, conform legii, la stabilirea pensiei de magistrat nu se mai ia în calcul și la stabilirea pensiei în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuție și în alte sisteme de asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.
Stagiile de cotizare realizate în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților anterior datei de 28 mai 2001 vor fi valorificate la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie, în măsura în care ele nu au fost valorificate la stabilirea pensiei în alte sisteme.
În sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul
a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar juridic, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă
a satisfăcut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.
Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ universitar, conform prevederilor alin. (1) lit. a) , beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) beneficiază de perioadele asimilate, dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condițiile prezentei legi sau ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică numai pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, pensiei de retragere definitivă din profesie, pensiei de invaliditate și pensiei de urmaș.
Perioadele asimilate stagiului de cotizare, care constituie stagiu de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, se iau în calcul, opțional, numai în unul dintre sisteme.
Perioadele asimilate nu se iau în calcul pentru obținerea pensiei de retragere definitivă, în cazul în care avocatul beneficiază deja, la data pensionării din sistemul de asigurări sociale al avocaților, de pensie din alt sistem de asigurări sociale, pensie stabilită numai pentru stagiul de cotizare din acel sistem.
Asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care au crescut cel puțin un copil până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, după cum urmează
cu 6 luni - pentru un copil
cu un an - pentru 2 copii
cu 18 luni - pentru 3 copii
cu 2 ani - pentru 4 sau mai mulți copii.
Reducerea vârstei standard de pensionare în conformitate cu prevederile alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau alte legi speciale.
Dispozițiile alin. (1) și (2) se vor aplica condiționat de existența unor dispoziții echivalente în legea care reglementează sistemul unitar de pensii publice.
Persoanele cu handicap grav care au realizat, în profesia de avocat, cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare în condiții de handicap grav beneficiază de reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 1 .
Avocații pensionari din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și avocații care sunt pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii, dacă exercită profesia în continuare, sunt obligați să contribuie la constituirea fondurilor sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, în condițiile prezentei legi și ale Statutului C.A.A.
După încetarea activității și radierea din profesie, avocații pot solicita calcularea pensiei de retragere definitivă din profesie, în condițiile prezentei legi.
Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia după pensionare decât prin transformarea acesteia în pensie pentru retragere definitivă din profesie.
Avocații care cumulează venitul din profesie cu pensia din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților pot valorifica stagiul de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă numai în condițiile alin. (3) și (4) .
În cazul avocaților care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuțiile achitate la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.
Avocații aflați în situația prevăzută la alin. (6) , la cerere, pot solicita numai pensia pentru retragere definitivă din profesie.
Avocații care exercită profesia în condițiile alin. (1) și (2) pot solicita pensia pentru retragere definitivă din profesie, fără drept de exercitare a acesteia, după ce vor prezenta decizia de încetare a calității de avocat și radierea din Tabloul avocaților, eliberată de barou.
Cuantumul pensiei pentru retragere definitivă din profesie se stabilește după încetarea activității în profesie și radierea din Tabloul avocaților.
Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se poate transforma în nicio altă categorie de pensie.
Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se poate recalcula decât pentru stagiile de cotizare nevalorificate la data deschiderii dreptului de pensie pentru retragere definitivă și realizate anterior deschiderii acestui drept.
La calculul pensiei pentru retragere definitivă din profesie se adaugă și punctajul mediu anual aferent stagiului asimilat, în cazul în care acesta nu a fost luat în calcul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.
După obținerea pensiei pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul acesteia nu mai poate reveni în profesie.
Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraților care au realizat stagiul complet de cotizare numai în profesia de avocat.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele de stagiu asimilat.
Reducerea vârstei prevăzute la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte legi speciale.
Cuantumul pensiei anticipate se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia cu un procent de 0,75% pentru fiecare lună de anticipare.
Prin sintagma «luni de anticipare» se înțelege perioada cuprinsă între data acordării pensiei anticipate și data împlinirii vârstei standard de pensionare pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, exprimată în număr de luni calendaristice întregi.
La data îndeplinirii condițiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării aplicate și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare și, la cererea avocatului, a perioadelor asimilate.
Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1) , se face din oficiu.
Abrogat.
Abrogat.
Au dreptul la pensie de invaliditate avocații care și-au pierdut total capacitatea de muncă din cauza
bolilor obișnuite
accidentelor de muncă
accidentelor care nu au legătură cu munca.
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea poate fi
invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane
invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji, fără ajutorul altei persoane.
Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea prevăzută la art. 40 sunt cele stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale de stat.
Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliul solicitantului.
În urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.
În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3) , sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.
Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (4) , termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.
Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la comisiile medicale de contestații.
Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și al Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Contestația prevăzută la alin. (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.
Deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (8) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile prevăzute la alin. (9) necontestate în termen rămân definitive.
În vederea aplicării prevederilor art. 42 se încheie un protocol de colaborare între Casa Națională de Pensii Publice și C.A.A.
Asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă beneficiază de pensie de invaliditate, indiferent de vârstă sau de stagiul de cotizare realizat.
La stabilirea pensiei de invaliditate, asigurații beneficiază de un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei de invaliditate.
Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, vârsta la care, în condițiile legii, poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Pentru asigurații care au contribuit și în alte sisteme de asigurări sociale, stagiul potențial acordat este proporțional cu perioada de contribuție în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, față de întreaga perioadă de cotizare la sistemele de asigurări sociale obligatorii.
Stagiul potențial prevăzut la alin. (3) se determină prin înmulțirea stagiului potențial calculat conform alin. (1) și (2) cu raportul dintre perioada de cotizare la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și totalul perioadei de cotizare în sistemele de asigurări sociale obligatorii.
Stagiul potențial se determină în ani, luni și zile.
Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, într-un cuantum stabilit prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A., ce nu poate depăși venitul de referință pe profesie. Indemnizația de însoțitor se suportă din fondul de pensii al avocaților.
Cuantumul indemnizației de însoțitor se actualizează prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A.
În situația în care asiguratul are stagiu de cotizare și în alte sisteme obligatorii de pensii și asigurări sociale, indemnizația de însoțitor va fi acordată de către sistemul în care asiguratul a realizat stagiul de cotizare cel mai mare.
Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz
menținerea în același grad de invaliditate
încadrarea în alt grad de invaliditate
redobândirea capacității de muncă.
Dreptul la pensia de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei.
Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.
Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea medicală se supune procedurii de contestare și/sau soluționare, conform art. 42 .
Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care
prezintă invalidități ce afectează ireversibil capacitatea de muncă
au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă
au vârstă mai mică, cu până la 5 ani, față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare conform prezentei legi.
Constatarea situației prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
La împlinirea vârstei standard necesare obținerii pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
În situația prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul pensiei cel mai avantajos.
Indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 45 se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.
În cazul încadrării în alt grad de invaliditate a pensionarilor de invaliditate, pensia aferentă noului grad de invaliditate se calculează având în vedere procentele corespunzătoare noului grad de invaliditate aplicate la stagiul potențial pentru perioadele nelucrate.
În stagiul potențial se include și perioada în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se face conform prevederilor art. 28 .
Pensia de invaliditate nu se cumulează cu realizarea de venituri din profesia de avocat.
În cazul în care avocatul pensionar de invaliditate profesează și realizează venituri din profesie, pensia de invaliditate se suspendă de drept.
Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaș
până la vârsta de 16 ani
dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acesteia, fără a depăși vârsta de 26 de ani
pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) .
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani și nu dispune de altă sursă de venituri permanente sau nu are drept la pensie proprie.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 10 ani, dar nu mai puțin de 5 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor are dreptul la o pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
Acordarea pensiei de urmaș prevăzute la alin. (3) nu este condiționată de data ivirii invalidității soțului supraviețuitor.
Încadrarea într-un grad de invaliditate a soțului supraviețuitor în vederea obținerii pensiei de urmaș se poate face, până la vârsta standard de pensionare, de către medicul expert al asigurărilor sociale.
Soțul supraviețuitor care nu întrunește condițiile prevăzute la art. 54 alin. (1) și (2) beneficiază de un ajutor pe o perioadă de 6 luni, începând cu prima zi a lunii următoare decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională.
Cuantumul ajutorului prevăzut la alin. (1) reprezintă 50% din pensia susținătorului decedat, conform art. 57 .
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire unul sau mai mulți copii ai susținătorului, cu vârsta de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani.
Pensia de urmaș prevăzută la alin. (1) se acordă în perioadele în care soțul supraviețuitor nu realizează venituri lunare sau veniturile realizate sunt sub 35% din venitul de referință pe profesie, plafon considerat de C.A
ca fiind insuficient pentru acoperirea nevoilor de creștere și educare a copiilor.
Pensia de urmaș se stabilește, după caz, în raport cu
pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului, prevăzută la art. 57 , în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel
pentru un singur urmaș - 50%
pentru 2 urmași - 75%
pentru 3 sau mai mulți - 100%.
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de urmaș, calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 58 .
Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie din sistemul public de pensii și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea, după soțul decedat, a pensiei de urmaș în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților poate beneficia, la cerere, de o indemnizație lunară de urmaș.
Cuantumul indemnizației lunare de urmaș, menționată la alin. (1) , se calculează ca diferență între cuantumul pensiei de urmaș la care ar avea dreptul urmașul dacă nu ar avea pensie proprie și cuantumul pensiei proprii.
Cuantumul indemnizației de urmaș, calculat conform alin. (2) , nu poate fi mai mare decât pensia de urmaș din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților la care ar fi avut dreptul soțul supraviețuitor dacă nu ar avea drept la pensie proprie.
Indemnizația lunară de urmaș nu se acordă în situația în care cuantumul pensiei proprii este mai mare decât pensia de urmaș la care ar avea dreptul soțul supraviețuitor dacă nu ar avea drept la pensie proprie.
Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă începând cu ziua de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) .
Cuantumul indemnizației de urmaș se actualizează prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A.
Beneficiarii pensiei de urmaș prevăzuți la art. 53 lit. c) și soțul supraviețuitor beneficiar de pensie, în condițiile art. 54 alin. (3) , sunt expertizați și supuși revizuirii medicale, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
Pensia de urmaș sau indemnizația lunară de urmaș acordată soțului supraviețuitor se sistează în cazul în care acesta se recăsătorește.