LEGE Nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finanţele publice

Veniturile și cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupează pe baza clasificației bugetare elaborate de Ministerul Finanțelor.

Clasificatia bugetară cuprinde la venituri - capitole și subcapitole, iar la cheltuieli - părți, capitole, subcapitole, titluri și articole, precum și alineate, după caz.

Cheltuielile prevăzute în capitolele și articolele de cheltuieli au destinație precisa și limitată.

Cheltuielile de personal se prezintă distinct de cheltuielile materiale.

Este interzis a se prevedea, la cheltuielile materiale sau la alte categorii de cheltuieli, cheltuieli de personal, cum sunt: salarii, diurne, indemnizații și altele asemănătoare.

Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finanțarea directa de către bănci.

Refinantarea datoriei publice interne și finanțarea deficitului bugetului de stat se asigura prin împrumuturi de stat, în condițiile legii.

Ministerul Finanțelor este autorizat sa contracteze și sa garanteze împrumuturi de stat de pe piața financiară interna și externa, în vederea asigurării fondurilor necesare refinantarii datoriei publice interne, finanțării deficitului bugetar la nivelul înregistrat la finele fiecărui an și a echilibrului balanței de plati externe, în limitele aprobate prin lege.

Deficitul bugetului de stat din anul curent și din anii precedenti, pentru care nu s-au contractat împrumuturi de stat, se finanțează din disponibilitățile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. Ministerul Finanțelor este autorizat sa stabilească dobinda pentru finanțarea deficitului bugetului de stat din disponibilitățile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului.

Legea anuală privind aprobarea bugetului de stat poate autoriza Ministerul Finanțelor ca, pe parcursul execuției bugetului de stat, pentru a face fața cheltuielilor statului până la încasarea veniturilor aprobate, dacă va fi necesar, și cu aprobarea Guvernului, sa emita bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice, purtătoare de dobinda și a căror scadenta nu poate depăși sfârșitul anului financiar.

Bonurile de tezaur sau alte instrumente specifice sunt puse în circulație prin Banca Naționala a României, pe baza convenției de agent, încheiată de aceasta cu Ministerul Finanțelor, în numele statului.

Totalul bonurilor de tezaur și al altor instrumente specifice aflate în circulație nu va putea depăși 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului de stat aprobat.

Emiterea bonurilor de tezaur și a altor instrumente specifice se poate face numai în primele 10 luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie să se facă fără a depăși anul financiar în care au fost emise.

Constituirea și utilizarea de mijloace financiare aparținând statului, în afară bugetului, sunt interzise.

Fondurile speciale, aprobate prin legi speciale, se constituie în afară bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaborează de către Ministerul Finanțelor pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu gestionarea fondurilor respective.

Elaborarea și execuția bugetelor fondurilor speciale se efectuează potrivit legilor de constituire a acestor fonduri și prevederilor din prezenta lege.

Pe măsura stabilizarii și restructurării sectoarelor economice și bugetare, Guvernul analizează și propune Parlamentului desființarea fondurilor speciale constituite în afară bugetului de stat ori a bugetului asigurărilor sociale sau includerea acestora în bugetele respective.

Cheltuielile pentru investițiile instituțiilor publice și alte cheltuieli de investiții, care se finanțează, potrivit legii, din bugetul de stat și din bugetele fondurilor speciale, se cuprind în proiectele acestor bugete, pe baza listei de investiții cu desfășurarea acestora pe obiective, atât fizic cît și valoric, elaborata de fiecare ordonator principal de credite și anexată la bugetul propriu.

În listele de investiții se nominalizeaza obiectivele de investiții în continuare, precum și obiectivele de investiții noi. În listele de investiții se cuprind într-o poziție globală, sub denumirea de "alte cheltuieli de investiții": achizițiile de imobile, dotările independente, consolidările la imobile, cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții și alte cheltuieli asimilate investițiilor, potrivit legii.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în realizarea obiectivelor de investiții și repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în listele de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget, asigurind, totodată, utilizarea rațională și eficienta a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții la termenele aprobate.

În listele de investiții se înscriu numai obiectivele de investiții ale căror documentații tehnico-economice au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale. Cheltuielile pentru investiții, cuprinse într-o poziție globală în lista anexa la bugetul fiecărui ordonator de credite, se detaliază și se aproba prin liste separate de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitate, oportunitate și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții.

Documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții noi se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, de către: Guvern - pentru valori mai mari de 4 miliarde lei; ordonatorii principali de credite - pentru valori cuprinse între 500 milioane lei și 4 miliarde lei; ceilalți ordonatori de credite - pentru valori cuprinse între 100 și 500 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite. Pentru obiectivele noi de investiții, ale căror valori nu depășesc 100 milioane lei, documentațiile tehnico-economice se aproba de către ordonatorii de credite, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.

Se interzice elaborarea studiilor de fezabilitate pe obiecte și lucrări sau pe părți din obiectele sau lucrările ce intră în componenta unui obiectiv de investiții.

Prin legile bugetare anuale se pot modifica limitele valorice privind competentele de aprobare a documentațiilor tehnico-economice, în funcție de evoluția prețurilor.

Documentațiile tehnico-economice aferente investițiilor publice ce se realizează pe bază de credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun aprobării Guvernului numai după obținerea în prealabil a acordului Ministerului Finanțelor și se includ în lista de investiții anexa la bugetul ordonatorului principal de credite, potrivit prevederilor alin. (1) și (2) ale prezentului articol. (9) Valoarea obiectivelor de investiții, ale căror documentații tehnico-economice au fost aprobate potrivit competentelor prevăzute la acest articol, este confidențială până la adjudecarea execuției lucrărilor, potrivit prevederilor legale privind achizițiile publice.

Ordonatorii de credite, în calitate de investitori și pe propria lor răspundere, actualizează și aproba valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, în funcție de evoluția prețurilor.

Finanțarea cheltuielilor de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate și a documentațiilor pentru organizarea licitațiilor și adjudecarea execuției lucrărilor publice, precum și admiterea la finanțare a obiectivelor de investiții noi se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile de investiții se cuprind la fiecare capitol al acțiunii care se finanțează din bugetul de stat.

În cazurile în care unitățile administrativ-teritoriale nu își pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii, stabilite în condițiile legii, în vederea echilibrarii acestora se pot stabili, prin legea bugetară anuală, cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și criterii de determinare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale.

Din bugetul de stat se pot face transferuri pentru unitățile administrativ-teritoriale, în vederea finanțării unor investiții cu caracter social și edilitar-gospodăresc, precum și a unor acțiuni de protecție socială.

Cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile ce se fac din bugetul de stat, potrivit alineatului precedent, se aproba anual prin legea bugetară, pentru fiecare județ în parte și pentru municipiul București, precum și repartizarea pe destinații a transferurilor.

Propunerile de cote sau de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri se vor cuprinde în proiectele de buget pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București, care se prezintă Ministerului Finanțelor însoțite de situația unităților administrativ-teritoriale componente la care se propun astfel de cote sau de sume defalcate și transferuri, precum și note de fundamentare a necesității, oportunității, eficientei și eficacitatii acestora.

Prin legile bugetare anuale se pot stabili cote adiționale la unele impozite directe ale bugetului de stat și/sau ale bugetelor locale, care să constituie venituri ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, în care scop vor fi prevăzute nivelul maxim al cotelor adiționale și categoriile de impozite directe asupra cărora se vor aplica, precum și repartizarea acestora pe consilii locale și consilii județene.

Ordonatorii principali de credite au obligația ca, până la data de 1 mai a fiecărui an, sa comunice Ministerului Finanțelor propunerile de modificare a veniturilor și a cheltuielilor pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale pe anul viitor, față de anul în curs, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor, cu precizarea cauzelor și cu fundamentarile care determina aceste modificări.

Consiliile locale și județene au aceleași obligații în cazul solicitării de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat față de anul în curs.

Ordonatorii principali de credite vor depune la Ministerul Finanțelor, cel mai tirziu până la data de 1 iunie a fiecărui an, propunerile pentru proiectul bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, potrivit metodologiei și condițiilor stabilite de Ministerul Finanțelor.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă propunerile pentru proiectele bugetelor locale la direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat până la data de 15 mai a fiecărui an, urmînd ca acestea să depună proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și al municipiului București, cel mai tirziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.

Ministerul Finanțelor examinează proiectele de buget și poarta discuții cu ordonatorii principali de credite asupra nivelului maxim al cheltuielilor bugetare. Până la data de 1 iulie, Ministerul Finanțelor, cu acordul primului-ministru, comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli stabilite pe baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivării proiectelor de buget.

Proiectele de buget, definitivate potrivit prevederilor alineatului precedent, se depun la Ministerul Finanțelor până la data de 1 august a fiecărui an, însoțite de documentații și fundamentari detaliate, atât pentru venituri, cît și pentru cheltuieli. În caz de divergențe, hotărăște Guvernul.

Ministerul Finanțelor, pe baza acestor proiecte de buget și a bugetului propriu, întocmește proiectul bugetului de stat, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat și proiectele bugetelor fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern până la data de 25 septembrie a fiecărui an, însoțite de proiectele legilor bugetare.

După însușirea proiectelor de bugete menționate la alineatul precedent de către Guvern, acesta le supune spre aprobare Parlamentului, cel mai tirziu până la data de 10 octombrie a fiecărui an, însoțite de un raport privind situația economico-financiară a tarii și proiectia acesteia în anul viitor, precum și de proiectele legilor bugetare.

Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole și pe ordonatorii principali de credite.

Bugetele ordonatorilor principali de credite, precum și cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile pe județe și pe municipiul București se cuprind în anexe la bugetul de stat.

Veniturile și cheltuielile care se urmăresc și se executa prin Ministerul Finanțelor se cuprind în anexa la bugetul de stat.

Prin legea bugetară anuală se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora.

Alocațiile pentru cheltuielile de personal și de capital, aprobate pe ordonatori principali de credite și, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli.

Creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui capitol.

Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și pentru bugetele unităților subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar.

În mod excepțional și pe baza justificarilor corespunzătoare, virările de credite de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare, cu excepția cheltuielilor prevăzute la alin. (2), se pot efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de credite, înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea, cu acordul Ministerului Finanțelor.

Sunt interzise virările de credite bugetare provenite de la capitolele care au fost majorate din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului sau din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.

Creditele bugetare aprobate la unele capitole pot avea caracter previzional, ele putind fi majorate prin hotărâri ale Guvernului dintr-o sumă globală creata în acest scop și care urmează a fi cuprinse într-o lege rectificativa. Lista capitolelor la care creditele aprobate au caracter previzional se aproba prin legea bugetară anuală.

În cursul exercițiului bugetar, legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se prezintă Parlamentului cel mai tirziu până la data de 30 noiembrie.

Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de credite, în vederea menținerii echilibrului bugetar aprobat și cheltuirii cu eficienta și eficacitate a fondurilor publice.

Virările de credite bugetare în bugetele locale, în condițiile prevederilor prezentului articol, se aproba de către fiecare consiliu local, respectiv consiliul județean, după caz, iar virările de credite bugetare menționate la alin. (5) se fac cu acordul organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor.

Veniturile și cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurărilor sociale de stat, prin bugetele locale și prin bugetele fondurilor speciale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și a cheltuielilor prevăzute în bugetele menționate la alineatul precedent se aproba de către

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau la unitățile bancare, după caz.

Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat, se efectuează prin Ministerul Finanțelor, la cerere și în funcție de necesitățile execuției bugetare.

Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale, precum și din veniturile fondurilor speciale, cu excepția cazurilor când legea prevede altfel.

Veniturile care se realizează peste cele aprobate pe ansamblul bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale vor fi folosite, în cursul anului, pentru finanțarea unor acțiuni stabilite de lege sau vor diminua deficitul bugetar ori vor majoră excedentul bugetar.

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale sunt conducătorii autorităților publice, miniștrii și conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.

La Camera Deputaților și la Senat, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora.

Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite, finanțate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale sunt, după caz, ordonatori secundari sau terțiari de credite.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora cuprinse, potrivit legii, în bugetele respective și aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozițiilor legale.

Subvențiile de orice fel, prevăzute potrivit legii a se acordă din bugetul de stat regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat, se cuprind și se executa prin bugetele ordonatorilor principali sau secundari de credite, după caz, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanțelor.

Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii și a celor din bugetele fondurilor speciale, cu respectarea dispozițiilor legale, și repartizează creditele bugetare aprobate pe unitățile ierarhic inferioare, ai căror conducatori sunt ordonatori terțiari de credite.

Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii principali și ordonatorii secundari și terțiari de credite răspund, potrivit legii, de

Angajarea și efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se aproba de ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern. Operațiunile de angajare a cheltuielilor supuse controlului preventiv exercitat de Curtea de Conturi se efectuează cu viza acesteia.

Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale, care aparțin instituțiilor publice finanțate în condițiile art. 70 alin. (1) lit. a) din prezenta lege, constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, după caz, și se vărsa la acestea potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanțelor.

Sumele obținute potrivit alineatului precedent de către celelalte instituții publice se rețin de către acestea în vederea realizării de investiții.

Sumele încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ale statului constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, după caz, dacă legea nu prevede altfel.

Sumele obținute din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz, în funcție de subordonarea persoanelor care au dispus confiscarea acestora în condițiile legii, după deducerea cheltuielilor materiale legate de aceasta activitate, precum și a sumelor reținute pentru stimularea personalului, potrivit legii.

Efectuarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, precum și din bugetele fondurilor speciale se va putea face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale care să confirme primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, achitarea salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor către buget, precum și a altor obligații, potrivit dispozițiilor legale.

Guvernul poate stabili, prin hotărâre, acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati în avans de până la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile și limitele care se vor folosi în acest scop, în vederea accelerarii procesului investitional, îmbunătățirea infrastructurii în transporturi, precum și pentru achiziții de bunuri, realizari de lucrări sau prestații de servicii și executarea contractelor de cercetare științifică.

Sumele reprezentind plati în avans, efectuate în condițiile prevederilor contractuale, potrivit alineatului precedent, și nejustificate prin prestațiile efectuate până la sfârșitul anului vor fi recuperate, în condițiile legii, de către instituția publică care a acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza trimestrial necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desființate sau aminate și de a propune Ministerului Finanțelor anularea creditelor respective.

Curtea de Conturi poate bloca, iar Ministerul Finanțelor poate bloca sau reduce utilizarea unor credite constatate ca fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale.

Cu creditele bugetare anulate sau reduse la ordonatorii principali de credite, finantati din bugetul de stat în condițiile alineatelor precedente, se majorează Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat.

Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuția de casa a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina și, în urma verificării și analizarii acestora, Ministerul Finanțelor elaborează lucrările privind contul general anual de execuție a bugetului de stat și respectiv a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și conturilor anuale de execuție ale bugetelor fondurilor speciale pe care le prezintă Guvernului.

Contul general anual de execuție a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și conturile anuale de execuție ale bugetelor fondurilor speciale se întocmesc în structura bugetelor aprobate și au ca anexe conturile anuale de execuție a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.

Guvernul analizează lucrările și prezintă contul general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și celelalte conturi anuale de execuție spre aprobare Parlamentului, până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuție.

Contul general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și celelalte conturi anuale de execuție se aproba prin lege după verificarea de către Curtea de Conturi.

Din excedentul bugetului de stat, rămas după lichidarea integrală a datoriei publice, se rezerva anual o cota de 50% pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se păstrează în contul trezoreriei statului, deschis la Banca Naționala a României, și se utilizează pe bază de lege. Până la utilizare, disponibilitățile fondului de tezaur vor fi plasate sub forma de depozit financiar cu dobinda.

Pentru acest fond se întocmesc conturi de execuție anuale, care se supun aprobării o dată cu contul general de execuție a bugetului de stat.

Ministerul Finanțelor întocmește anual contul general al datoriei publice a statului, care cuprinde contul operațiunilor în țara și în străinătate. Contul general al datoriei publice va fi anexat la contul general anual de execuție a bugetului de stat, ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi.

Contul general al datoriei publice cuprinde situația datoriei publice interne și a datoriei publice externe directe a statului, precum și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și pentru credite externe primite de către alte persoane juridice.

Execuția de casa a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale se realizează prin trezoreria statului sau prin unitățile bancare, după caz, pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanțelor, care asigura

Prin trezoreria statului se pot efectua și următoarele operațiuni

Prin bugete locale se înțelege bugetele unităților administrativ-teritoriale care au personalitate juridică.

Bugetele locale se elaborează, se aproba și se executa în condițiile prezentei legi și ale Legii administrației publice locale.

Fiecare comuna, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, respectiv municipiul București, întocmește buget propriu, în condiții de autonomie. Între bugetele consiliilor locale și bugetele consiliilor județene nu exista relații de subordonare.

Guvernul va lua măsurile necesare ca, prin autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale și prin bugetul fiecărei unități, să se stimuleze inițiativa locală în vederea satisfacerii cerințelor sociale locale, exercitării drepturilor organelor locale de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în funcție de nevoile proprii și corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum și intaririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate.

Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale sau județene, după caz, în limitele și în condițiile legii.

Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe și alte venituri, a căror lista este redata în anexa la prezenta lege.

Constatarea, așezarea și urmărirea încasării veniturilor bugetelor locale se realizează prin organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor, dacă legea nu prevede altfel.

Modul de repartizare a cotelor sau a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, stabilite și aprobate în condițiile prevederilor art. 23 din prezenta lege, se stabilesc anual prin legea bugetară.

Bugetele consiliilor locale reflecta relații de deplina autonomie financiară.

Consiliile locale și județene, după caz, stabilesc și aproba cote adiționale la impozitele directe ale bugetului de stat și/sau ale bugetelor locale în cadrul limitelor și în condițiile prevederilor art. 23 alin. (5) din prezenta lege, în funcție de necesitățile funcționarii normale a serviciilor publice și de îndeplinirea atribuțiilor ce revin autorităților publice locale, potrivit legii.

La solicitarea consiliilor locale și județene, după caz, prin legile bugetare anuale se pot autoriza unitățile administrativ-teritoriale sa contracteze împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor acțiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de valoare, cu condiția ca unitățile respective să poată garanta acoperirea dobinzilor și răscumpărarea titlurilor respective. Constatarea și autorizarea garanției se efectuează prin organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.

În cazurile în care în execuția bugetelor locale apare deficit temporar, acesta poate fi acoperit, până la încasarea veniturilor bugetare aprobate, pe seama resurselor aflate în contul general al trezoreriei statului.

Consiliile județene și consiliile locale se pot asocia între ele, în condițiile legii, pentru realizarea unor lucrări și servicii publice de interes local, pe bază de convenție, asigurindu-se și resursele financiare corespunzătoare.

În bugetele proprii ale județelor și al municipiului București, municipiilor și sectoarele municipiului București, orașelor și comunelor se poate înscrie fond de rezerva bugetară la dispoziția consiliului local sau a celui județean, după caz, al fiecărei unități administrativ-teritoriale, în cota de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanțării acțiunilor și sarcinilor nou-intervenite în cursul anului.

Fondul de rezerva bugetară prevăzut la alineatul precedent poate fi majorat, în cursul anului, cu până la 50% din cuantumul inițial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.

Nu pot fi folosite cu aceasta destinație disponibilitățile de credite bugetare provenite de la cheltuielile de personal și de capital.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene la județe, primarul general al municipiului București și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale.

Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea consiliului local sau județean al fiecărei unități administrativ-teritoriale sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terțiari.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept.

Proiectele bugetelor unităților administrativ-teritoriale se elaborează pe baza proiectelor de bugete ale administrației proprii și ale instituțiilor publice subordonate, în etapele prevăzute pentru bugetul de stat.

Metodologia de elaborare și execuție a bugetelor locale se stabilește de către Ministerul Finanțelor.

Proiectele bugetelor unităților administrativ-teritoriale se prezintă spre aprobare consiliilor locale sau județene, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la aprobarea legii bugetare anuale. În același termen se aproba bugetele locale modificate în cursul exercițiului bugetar, prin legi rectificative.

Fiecare buget se aproba pe ansamblu, pe ordonatori de credite, capitole și articole.

Pentru acoperirea eventualelor goluri temporare de casa, apărute în cursul anului între cheltuielile și veniturile bugetelor proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, se pot acorda împrumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, cu avizul prealabil al direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat.

Din aceleași fonduri și în aceleași condiții se pot acorda împrumuturi și în cazul în care asemenea goluri temporare de casa apar la bugetele proprii ale județelor și al municipiului București.

Curtea de Conturi și Ministerul Finanțelor verifica formarea și utilizarea fondului de tezaur.

Împrumuturile acordate potrivit alin. (1) și (2) ale prezentului articol se prevăd a fi rambursate până la data de 31 decembrie a fiecărui exercițiu bugetar.

În cazuri excepționale, în care împrumuturile nu au fost rambursate până la finele anului datorită lipsei de disponibilitati bugetare, acestea se prevăd la rambursare în bugetele anilor următori, pe termen de până la 18 luni, cu o dobinda a carei limita maxima se va stabili de Ministerul Finanțelor și care se încasează la fondul de tezaur județean, respectiv al municipiului București.

Pentru realizarea unor acțiuni social-culturale și acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, consiliile locale sau județene, după caz, pot aproba și utiliza în întregime sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, în următoarele condiții

Modificările efectuate și aprobate în bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificării consiliului local sau județean, după caz, la prima sesiune a acestuia.

Cheltuielile pentru investițiile proprii ale județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, ale regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor județene și locale, după caz, și ale instituțiilor publice de subordonare judeteana și locală, ce se finanțează, potrivit legii, din bugetele locale, se înscriu în bugetul fiecărei unități administrativ-teritoriale, la fiecare capitol al acțiunii, pe baza listei de investiții, aprobată ca anexa la bugetul local de către consiliul local sau județean, după caz.

Documentațiile tehnico-economice ale investițiilor a căror finanțare se asigura integral sau în completare din bugetele unităților administrativ-teritoriale se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, după cum urmează

Ordonatorii principali de credite din administrația publică locală, conducătorii instituțiilor publice de subordonare judeteana sau locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite, precum și managerii regiilor autonome de interes județean și local, pentru investițiile proprii a căror valoare nu depășește 100 milioane lei, și aproba documentațiile tehnico-economice cu avizul prealabil, după caz, al delegației permanente a consiliului județean sau a consiliului local.

Documentațiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiții a căror acoperire financiară se asigura integral sau în completare din bugetele unităților administrativ-teritoriale, ale căror valori depășesc plafoanele prevăzute la alin. 2, se aproba de către Guvern.

Fondurile de tezaur județene și al municipiului București, constituite potrivit legii, se păstrează în conturi speciale la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și se utilizează pentru finanțarea unor obiective de investiții din raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București, din domeniile gospodăriei comunale și transporturilor, în condițiile prevăzute în legea bugetară anuală.

Pentru aceste fonduri se întocmesc anual conturi de execuție, care se supun spre aprobare o dată cu contul de execuție a bugetului județean, respectiv al municipiului București.

Trimestrial, președinții consiliilor județene și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale întocmesc dări de seama contabile asupra execuției bugetare, care se transmit Ministerului Finanțelor, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta.

Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului, până la data de 31 mai a fiecărui an, sinteza anuală a veniturilor și cheltuielilor publice locale, cu concluzii și propuneri în ceea ce privește rolul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor administrației publice locale și a modului în care a fost respectata disciplina financiară.