LEGE Nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finanţele publice
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prin bugete locale se înțelege bugetele unităților administrativ-teritoriale care au personalitate juridică.
Bugetele locale se elaborează, se aproba și se executa în condițiile prezentei legi și ale Legii administrației publice locale.
Fiecare comuna, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, respectiv municipiul București, întocmește buget propriu, în condiții de autonomie. Între bugetele consiliilor locale și bugetele consiliilor județene nu exista relații de subordonare.
Guvernul va lua măsurile necesare ca, prin autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale și prin bugetul fiecărei unități, să se stimuleze inițiativa locală în vederea satisfacerii cerințelor sociale locale, exercitării drepturilor organelor locale de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în funcție de nevoile proprii și corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum și intaririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate.
Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale sau județene, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe și alte venituri, a căror lista este redata în anexa la prezenta lege.
Constatarea, așezarea și urmărirea încasării veniturilor bugetelor locale se realizează prin organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor, dacă legea nu prevede altfel.
Din bugetele locale se finanțează, în condițiile stabilite de lege, acțiuni social-culturale, obiective și acțiuni economice de interes local, cheltuieli de întreținere și funcționare a organelor administrației publice locale, precum și alte obiective prevăzute prin dispoziții legale. Veniturile și cheltuielile bugetelor locale se desfășoară pe baza clasificației bugetare stabilite de Ministerul Finanțelor.
Modul de repartizare a cotelor sau a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, stabilite și aprobate în condițiile prevederilor art. 23 din prezenta lege, se stabilesc anual prin legea bugetară.
Bugetele consiliilor locale reflecta relații de deplina autonomie financiară.
Consiliile locale și județene, după caz, stabilesc și aproba cote adiționale la impozitele directe ale bugetului de stat și/sau ale bugetelor locale în cadrul limitelor și în condițiile prevederilor art. 23 alin. (5) din prezenta lege, în funcție de necesitățile funcționarii normale a serviciilor publice și de îndeplinirea atribuțiilor ce revin autorităților publice locale, potrivit legii.
La solicitarea consiliilor locale și județene, după caz, prin legile bugetare anuale se pot autoriza unitățile administrativ-teritoriale sa contracteze împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor acțiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de valoare, cu condiția ca unitățile respective să poată garanta acoperirea dobinzilor și răscumpărarea titlurilor respective. Constatarea și autorizarea garanției se efectuează prin organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
În cazurile în care în execuția bugetelor locale apare deficit temporar, acesta poate fi acoperit, până la încasarea veniturilor bugetare aprobate, pe seama resurselor aflate în contul general al trezoreriei statului.
Consiliile județene și consiliile locale se pot asocia între ele, în condițiile legii, pentru realizarea unor lucrări și servicii publice de interes local, pe bază de convenție, asigurindu-se și resursele financiare corespunzătoare.
În bugetele proprii ale județelor și al municipiului București, municipiilor și sectoarele municipiului București, orașelor și comunelor se poate înscrie fond de rezerva bugetară la dispoziția consiliului local sau a celui județean, după caz, al fiecărei unități administrativ-teritoriale, în cota de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanțării acțiunilor și sarcinilor nou-intervenite în cursul anului.
Fondul de rezerva bugetară prevăzut la alineatul precedent poate fi majorat, în cursul anului, cu până la 50% din cuantumul inițial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.
Nu pot fi folosite cu aceasta destinație disponibilitățile de credite bugetare provenite de la cheltuielile de personal și de capital.
În cazurile în care în bugetele proprii ale unor unități administrativ-teritoriale veniturile proprii aprobate depășesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetară stabilită potrivit legii, diferențele se constituie ca excedente planificate ale fiecărui buget local.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene la județe, primarul general al municipiului București și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale.
Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea consiliului local sau județean al fiecărei unități administrativ-teritoriale sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terțiari.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept.
Finanțarea din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de către ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și a cheltuielilor prevăzute în bugetele locale se aproba de
Ministerul Finanțelor, pentru cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget prezentate de organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor, pe baza propunerilor consiliilor județene și ale Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor locale
consiliile județene sau locale, după caz, ale unităților administrativ-teritoriale, pentru bugetele proprii și bugetele instituțiilor publice subordonate.
Proiectele bugetelor unităților administrativ-teritoriale se elaborează pe baza proiectelor de bugete ale administrației proprii și ale instituțiilor publice subordonate, în etapele prevăzute pentru bugetul de stat.
Metodologia de elaborare și execuție a bugetelor locale se stabilește de către Ministerul Finanțelor.
Proiectele bugetelor unităților administrativ-teritoriale se prezintă spre aprobare consiliilor locale sau județene, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la aprobarea legii bugetare anuale. În același termen se aproba bugetele locale modificate în cursul exercițiului bugetar, prin legi rectificative.
Fiecare buget se aproba pe ansamblu, pe ordonatori de credite, capitole și articole.
Pentru acoperirea eventualelor goluri temporare de casa, apărute în cursul anului între cheltuielile și veniturile bugetelor proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, se pot acorda împrumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, cu avizul prealabil al direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat.
Din aceleași fonduri și în aceleași condiții se pot acorda împrumuturi și în cazul în care asemenea goluri temporare de casa apar la bugetele proprii ale județelor și al municipiului București.
Curtea de Conturi și Ministerul Finanțelor verifica formarea și utilizarea fondului de tezaur.
Împrumuturile acordate potrivit alin. (1) și (2) ale prezentului articol se prevăd a fi rambursate până la data de 31 decembrie a fiecărui exercițiu bugetar.
În cazuri excepționale, în care împrumuturile nu au fost rambursate până la finele anului datorită lipsei de disponibilitati bugetare, acestea se prevăd la rambursare în bugetele anilor următori, pe termen de până la 18 luni, cu o dobinda a carei limita maxima se va stabili de Ministerul Finanțelor și care se încasează la fondul de tezaur județean, respectiv al municipiului București.
Pentru realizarea unor acțiuni social-culturale și acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, consiliile locale sau județene, după caz, pot aproba și utiliza în întregime sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, în următoarele condiții
depășirea încasărilor să fie realizată pe totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv și să se mențină până la finele anului
plusurile de venituri sa provină din activitatea anului respectiv și sa nu fie rezultatul unor modificări ale legislației sau anumitor subevaluari constatate de organele de control prevăzute de lege
bugetele respective sa nu fie echilibrate cu transferuri din bugetul de stat sau să aibă împrumuturi nerambursate.
Modificările efectuate și aprobate în bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificării consiliului local sau județean, după caz, la prima sesiune a acestuia.
Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizarilor cu bugetul de stat în limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizează în ordine pentru
rambursarea eventualelor împrumuturi, din anii precedenti sau anul curent, nelichidate și plata dobinzilor aferente acestora
constituirea fondului de rulment propriu, cumulat, în limita a 5% din veniturile proprii, inclusiv cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, realizate prin bugetul propriu în anul respectiv. Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unități administrativ-teritoriale, la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor eventuale deficite temporare provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent. La finele anului, fondul de rulment trebuie să se regaseasca reîntregit în contul distinct, deschis la unitățile de trezorerie
vărsăminte la fondul de tezaur județean, respectiv al municipiului București, după caz.
Cheltuielile pentru investițiile proprii ale județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, ale regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor județene și locale, după caz, și ale instituțiilor publice de subordonare judeteana și locală, ce se finanțează, potrivit legii, din bugetele locale, se înscriu în bugetul fiecărei unități administrativ-teritoriale, la fiecare capitol al acțiunii, pe baza listei de investiții, aprobată ca anexa la bugetul local de către consiliul local sau județean, după caz.
Documentațiile tehnico-economice ale investițiilor a căror finanțare se asigura integral sau în completare din bugetele unităților administrativ-teritoriale se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor, după cum urmează
consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, pentru investițiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, precum și pentru cele ale instituțiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei și 3 miliarde lei
consiliile locale ale municipiilor, pentru investițiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, precum și pentru cele ale instituțiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei și 2 miliarde lei
consiliile locale ale orașelor, pentru investițiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, dacă este cazul, precum și pentru cele ale instituțiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei și un miliard lei
consiliile locale ale comunelor, pentru investițiile proprii, precum și pentru cele ale instituțiilor publice subordonate, a căror valoare este cuprinsă între 100 milioane lei și 750 milioane lei.
Ordonatorii principali de credite din administrația publică locală, conducătorii instituțiilor publice de subordonare judeteana sau locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite, precum și managerii regiilor autonome de interes județean și local, pentru investițiile proprii a căror valoare nu depășește 100 milioane lei, și aproba documentațiile tehnico-economice cu avizul prealabil, după caz, al delegației permanente a consiliului județean sau a consiliului local.
Documentațiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiții a căror acoperire financiară se asigura integral sau în completare din bugetele unităților administrativ-teritoriale, ale căror valori depășesc plafoanele prevăzute la alin. 2, se aproba de către Guvern.
Președinții consiliilor județene și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale întocmesc și prezintă conturile anuale de execuție a bugetelor proprii spre aprobare consiliilor județene și, respectiv, consiliilor locale, până la data de 1 iulie a anului următor, în structura prevăzută la art. 43 din prezenta lege.
Fondurile de tezaur județene și al municipiului București, constituite potrivit legii, se păstrează în conturi speciale la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și se utilizează pentru finanțarea unor obiective de investiții din raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București, din domeniile gospodăriei comunale și transporturilor, în condițiile prevăzute în legea bugetară anuală.
Pentru aceste fonduri se întocmesc anual conturi de execuție, care se supun spre aprobare o dată cu contul de execuție a bugetului județean, respectiv al municipiului București.
Organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor întocmesc, pe baza bugetelor locale aprobate de autoritățile locale, în condițiile legii, și transmit Ministerului Finanțelor bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui județ și a municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și buget propriu, pe structurile clasificației bugetare stabilite de Ministerul Finanțelor.
Trimestrial, președinții consiliilor județene și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale întocmesc dări de seama contabile asupra execuției bugetare, care se transmit Ministerului Finanțelor, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta.
Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului, până la data de 31 mai a fiecărui an, sinteza anuală a veniturilor și cheltuielilor publice locale, cu concluzii și propuneri în ceea ce privește rolul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor administrației publice locale și a modului în care a fost respectata disciplina financiară.
Execuția de casa a bugetelor locale se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, asigurindu-se
încasarea veniturilor bugetare, pe baza unei evidente stricte a sumelor încasate pe fiecare plătitor
finanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a destinației stabilite
încadrarea în echilibrul bugetar aprobat.
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigura astfel
integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, după caz, în funcție de subordonare
din veniturile extrabugetare și alocațiile acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcție de subordonare
integral din veniturile extrabugetare
din fondurile speciale, pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste fonduri.
Instituțiile publice pot beneficia de alocații bugetare nerambursabile, granturi, obținute în sistem competitiv, pe care le cuprind în buget în scopul realizării unor obiective sau programe în condițiile legii.
Instituțiile publice finanțate integral de la buget vărsa veniturile realizate la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz, în funcție de subordonare.
Instituțiile publice prevăzute la art. 70 mai pot folosi pentru desfășurarea și lărgirea activității lor mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice și fizice, prin transmitere gratuita, cu respectarea dispozițiilor legale.
Acestea se gestionează potrivit normelor privind finanțele publice și cu respectarea destinațiilor stabilite de transmitator.
Finanțarea cheltuielilor unor instituții publice, în special în domeniul social-cultural, indiferent de subordonare, se asigura atât din bugetul de stat, cît și din bugetele unor unități administrativ-teritoriale, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanțează din fiecare buget.
Veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 70 alin. (1) lit. b) și c), se încasează, se administrează, se contabilizeaza și se utilizează de instituțiile publice în cauza, potrivit normelor privind finanțele publice, dacă legea nu prevede altfel.
Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 70 alin. (1) lit. b) și d), se regularizează la sfârșitul anului cu bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, după caz, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.
Soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri extrabugetare rămân la dispoziția acestora, urmînd a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație. Bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri extrabugetare se prezintă distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.
Veniturile bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 70 alin. (1) lit. b) și c), provin din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificari de produse din activități proprii sau anexe, concursuri artistice, publicații, impresariat, exploatarea filmelor, prestații editoriale, consultații și servicii medicale, studii, proiecte, prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare și altele, stabilite în condițiile legii.
Plățile pentru investițiile instituțiilor publice se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiții, a documentației tehnice prevăzute de lege, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital și cu respectarea dispozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora.
Cu mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiții sau primite prin transfer gratuit se majorează fondul social al instituției publice.
Exercițiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic și se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.
Toate operațiunile, efectuate în cursul unui an în contul unui buget, aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv. (3) Pentru toți agenții economici și alți contribuabili, anul financiar are aceeași durata ca și exercițiul bugetar.
Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit neincasat și orice cheltuiala neefectuata până la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenții de la bugetul de stat, soldurile rezultate din execuția acestora și neutilizate până la sfârșitul anului se regularizează cu bugetul de stat, în limita subvențiilor acordate; diferența se reportează în anul următor, cu păstrarea destinației inițiale, dacă legea nu prevede altfel.
Nerespectarea termenului de plată a sumelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale atrage obligația calculării și încasării majorărilor de întârziere prevăzute de lege.
Încasarea la bugetul de stat, la bugetele locale, la bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetele fondurilor speciale a sumelor datorate și neachitate la termenele legale se face potrivit legislației privind urmărirea și executarea veniturilor bugetare.
Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat, în bugetele locale, în bugetul asigurărilor sociale de stat și în bugetele fondurilor speciale și nici efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru asemenea cheltuieli.
Din bugetul de stat sau din bugetele locale se pot acorda subvenții sau transferuri cu caracter general sau cu destinații pentru anumite cheltuieli unor instituții, asociații sau altor persoane juridice care nu sunt de stat și nu au autonomie economico-financiară, precum și unor unități sau organisme internaționale, ca obligații de cotizatie ale statului, numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
Asemenea subvenții sau transferuri se prevăd și se acordă din bugetele ordonatorilor principali de credite, în mod distinct, pe categoriile prevăzute la alineatul precedent.
Sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, în limita cărora se pot efectua cheltuieli, reprezintă credite bugetare, care nu pot fi depășite.
Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate.
Utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decît cele aprobate atrage, în condițiile legii, răspunderea celor vinovați.
Dispozițiile legale în domeniul elaborării, aprobării și executării bugetului de stat se aplică și în domeniul bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, în măsura în care pentru acestea nu se dispune altfel prin prezenta lege.
Instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, efectuează operațiunile de încasări și plati prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora își au sediul și unde au deschis conturile de venituri, cheltuieli și disponibilitati.
Este interzis instituțiilor publice de a efectua operațiunile de mai sus prin băncile comerciale.
Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni
nerespectarea dispozițiilor art. 29, 32 alin. (1), art. 40, 77 alin. (2) și art. 80
nerespectarea dispozițiilor art. 19, art. 28 lit. c), art. 34 alin. (5), art. 36, 38, 39, 41 alin. (1), art. 55, 58, 60 alin. (3), art. 66, 71, 78, 79 și 82.
Contravențiile prevăzute la lit. a) se sancționează cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei, iar cele de la lit. c), cu amendă de la 600.000 lei la 2.000.000 lei. Nivelul acestor amenzi poate fi actualizat prin legea bugetară anuală.
Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către persoanele împuternicite în acest scop.
Contravențiilor prevăzute la art. 83 li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25-27.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice și orice alte dispoziții contrare.
Anexa nr. LI
STA impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale Nr. crt. Denumirea veniturilor CAPITOLUL I Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale județelor 1. Impozitul de profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor județene. 2. Alte încasări din impozite directe. 3. Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor județene. 4. Alte venituri de la instituțiile publice. 5. Diverse venituri: a) venituri din amenzi aplicate potrivit dispozițiilor legale; b) restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți; c) încasări din alte surse. 6. Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice de subordonare județeană. 7. Majorări și penalități de întârziere pentru venituri nevărsate la termen la impozitele, taxele și veniturile cuprinse la acest capitol. CAPITOLUL II Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al Consiliului General al Municipiului București 1. Impozitul pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor locale ale orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și a Consiliului General al Municipiului București. 2. Impozite și taxe de la populație: a) impozitul pe veniturile liber-profesioniștilor, meseriașilor și ale altor persoane fizice independente și ale asociațiilor familiale; b) impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane fizice; c) taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice; d) taxe de timbru asupra succesiunilor și alte taxe de timbru de la populație; e) alte impozite și taxe de la populație. 3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat. 4. Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane juridice. 5. Taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice. 6. Impozitul pe venitul agricol. 7. Alte impozite directe: a) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice și juridice nerezidente; b) alte încasări din impozite directe. 8. Impozitul pe spectacole. 9. Alte impozite indirecte: a) taxe de timbru de la persoane juridice; b) majorări și penalități de întârziere pentru veniturile nevărsate la termen la impozitele, taxele și veniturile cuprinse la acest capitol. c) alte încasări din impozite indirecte. 10. Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale ale orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și a Consiliului General al Municipiului București. 11. Vărsăminte de la instituțiile publice: a) taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere și alte venituri privind circulația pe drumurile publice; b) vărsăminte din disponibilitățile instituțiilor publice și activităților autofinanțate; c) alte venituri de la instituțiile publice. 12. Diverse venituri: a) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri; b) venituri din amenzile aplicate potrivit dispozițiilor legale; c) restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți; d) venituri din concesiuni; e) încasări din alte surse. 13. Venituri din capital: a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice; b) venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului. NOTĂ: Lista impozitelor, a taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizată prin legile bugetare anuale, în concordanta cu programele de creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice. -------