LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (**republicată**) privind statutul funcționarului public parlamentar**)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Modificarea raportului de serviciu se face prin: a) delegare
detașare
transfer
trecerea într-o altă funcție, ca urmare a promovării unui concurs sau examen, sau în cadrul altui compartiment din structurile de specialitate ale Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Delegarea se dispune în interesul Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.
Funcționarul public parlamentar poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situații
graviditate
își crește singur copilul minor
starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.
Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al funcționarului public parlamentar. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.
Pe timpul delegării, funcționarul public parlamentar își păstrează funcția și salariul și are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, potrivit legii.
Detașarea se dispune în interesul autorității publice sau al instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public parlamentar, pe o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcționar public parlamentar poate fi detașat pe o perioadă mai mare de 6 luni numai cu acordul său scris.
Detașarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcționarului public parlamentar corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției publice pe care urmează să fie detașat.
Funcționarul public parlamentar poate refuza detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații
graviditate
își crește singur copilul minor
starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detașarea
detașarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiții corespunzătoare de cazare
este singurul întreținător de familie
motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detașării.
Pe perioada detașării, funcționarul public parlamentar își păstrează funcția și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detașării în altă localitate, autoritatea sau instituția publică beneficiară este obligată să îi suporte costul integral al transportului, dus și întors, cel puțin o dată pe lună, al cazării și al indemnizației de detașare.
Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autoritățile sau instituțiile publice, după cum urmează
în interesul serviciului
la cererea funcționarului public parlamentar.
Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcționarului public parlamentar transferat, de regulă în aceeași funcție publică sau într-una echivalentă. În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, funcționarul public parlamentar transferat are dreptul la o indemnizație egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport și la un concediu plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea sau instituția publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.
Transferul la cerere se face într-o altă funcție publică echivalentă, în urma aprobării cererii de transfer a funcționarului public parlamentar de către conducătorul autorității sau instituției publice la care se solicită transferul.
Detașarea sau transferul funcționarului public parlamentar se dispune doar în cadrul autorităților publice sau al instituțiilor publice cărora li se aplică prezenta lege.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , detașarea sau transferul se poate dispune de pe funcția publică parlamentară și pe o funcție publică generală, cu respectarea condițiilor prevăzute de prezenta lege.
Vechimea minimă în specialitate necesară funcțiilor publice parlamentare de execuție în vederea detașării sau transferului în condițiile alin. (2) se stabilește de către birourile permanente reunite ale celor două Camere, la propunerea secretarilor generali ai Camerei Deputaților și Senatului, iar echivalarea acestora cu funcțiile publice generale este prevăzută în anexa nr. 2 , care face parte integrantă din prezenta lege.
Funcționarul public parlamentar poate fi trecut definitiv sau temporar în cadrul altor compartimente din cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Trecerea definitivă în cadrul altui compartiment se face, cu acordul scris al funcționarului public parlamentar, de către secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Trecerea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat de către secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în interesul Camerei din care funcționarul public parlamentar face parte, pe o perioadă de 6 luni, dar nu mai mare de un an, cu respectarea pregătirii profesionale și a salariului pe care acesta îl are. Funcționarul public parlamentar poate fi trecut temporar în cadrul altui compartiment pe o perioadă mai mare de 6 luni numai cu acordul său scris.
Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice parlamentare de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public parlamentar care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții de conducere.
Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, pe o perioadă de maximum 6 luni.
Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice parlamentare de conducere, al cărei titular este detașat sau suspendat în condițiile prezentei legi, se realizează prin promovarea temporară, pe durata detașării sau suspendării titularului, a unui funcționar public parlamentar care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții publice parlamentare.
Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Dacă salariul corespunzător funcției publice parlamentare pe care este delegat să o exercite este mai mare, funcționarul public parlamentar are dreptul la acest salariu.
Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public parlamentar se află în una dintre următoarele situații
este numit sau ales pe durată determinată într-o altă funcție în cadrul autorităților sau instituțiilor publice; perioada de exercitare a acelei funcții se consideră vechime în funcția publică parlamentară, precum și vechime în specialitate
este încadrat la cabinetul unui demnitar
este desemnat de secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, să desfășoare activități în cadrul unor organisme ori instituții internaționale, pentru perioada respectivă
efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat
este arestat preventiv
efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcționarul public parlamentar nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condițiile legii
se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii
carantină, în condițiile legii
concediu de maternitate, în condițiile legii
este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă
forța majoră
în alte cazuri expres prevăzute de lege.
În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, funcționarul public parlamentar este obligat să informeze în scris secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, despre acest fapt.
În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) , secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, este obligat să asigure condițiile necesare reluării activității de către funcționarul public parlamentar.
Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public parlamentar în următoarele situații
concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condițiile legii
concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani
concediu pentru formare profesională
desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale în alte situații decât cele prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. c)
pentru participare la campania electorală până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales
concedii fără plată pentru studii sau pentru alte interese personale.
Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcționarului public parlamentar, în situația prevăzută la alin. (1) lit. f) , pe o durată cumulată de cel mult 7 ani în perioada exercitării funcției publice parlamentare. Durata suspendării se stabilește prin acordul părților.
Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, motivat, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de data de la care se solicită suspendarea.
Pe perioada suspendării raportului de serviciu, secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, este obligat să rezerve postul aferent funcției publice parlamentare respective. Numirea pe funcție se face pe o perioadă determinată.
Încetarea raportului de serviciu al funcționarului public parlamentar are loc în următoarele condiții
prin demisie
prin eliberare din funcția publică parlamentară
prin destituire din funcția publică parlamentară
prin pensionare
prin acordul părților, consemnat în scris
de drept.
Funcționarul public parlamentar poate demisiona din funcție, cu obligația notificării în scris secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz. Demisia nu trebuie motivată și produce efecte la 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
Secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, va dispune eliberarea din funcție prin ordin, care se comunică funcționarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive neimputabile acestuia, în următoarele cazuri
reducerea personalului, ca urmare a reorganizării activității, prin desființarea postului ocupat de funcționarul public parlamentar
ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de către alt funcționar public parlamentar, a unui funcționar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare
starea sănătății fizice sau/și psihice a funcționarului public parlamentar, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției publice parlamentare deținute.
În situațiile prevăzute la alin. (1) , secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, este obligat să acorde funcționarului public parlamentar care urmează să fie eliberat un preaviz de 30 de zile calendaristice.
Funcționarul public parlamentar poate fi eliberat din funcție în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) numai dacă nu există funcții publice parlamentare vacante corespunzătoare în cadrul structurilor Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Destituirea din funcția publică parlamentară se dispune, prin ordin, de secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, și se comunică funcționarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, în următoarele cazuri
ca sancțiune disciplinară aplicată pentru săvârșirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecințe grave
dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public parlamentar nu acționează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
Raportul de serviciu încetează de drept în următoarele situații
la data decesului
la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a morții funcționarului public parlamentar
dacă funcționarul public parlamentar nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) , d) și e)
ca urmare a constatării nulității absolute a actului administrativ de numire în funcție, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă
abrogată
când funcționarul public parlamentar a fost condamnat pentru o infracțiune intenționată la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre definitivă
ca urmare a interzicerii exercitării funcției, ca măsură de siguranță ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția
la data expirării termenului pentru care a fost exercitată cu caracter temporar funcția publică.
Raportul de serviciu încetează de drept la data comunicării deciziei de pensionare a funcționarului public parlamentar pentru limită de vârstă ori invaliditate.
La încetarea raportului de serviciu, funcționarul public parlamentar își păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepția cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
Funcționarul public parlamentar, la încetarea raportului de serviciu, are obligația de a preda lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu.
În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public parlamentar le consideră neîntemeiate, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, cu plata unor despăgubiri egale cu drepturile bănești de care acesta ar fi beneficiat pe acea perioadă.
În cazul decesului funcționarului public parlamentar aflat în activitate, soțul sau soția și copiii care se aflau în întreținerea funcționarului public parlamentar la data decesului beneficiază de o indemnizație egală cu 7 salarii lunare brute, care se impozitează potrivit legii. În sensul prezentului articol, prin salariu lunar brut se înțeleg salariul de bază brut lunar și sporurile din ultima lună de activitate ale funcționarului public parlamentar decedat.
Funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condițiile legii.
Abrogat.
La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcționarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în structurile Parlamentului beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 , în funcție de data acordării pensiei de serviciu. Pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile corespunzătoare funcției deținute sau funcției asimilate, după caz, din ultimele luni anterioare datei pensionării, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 , în funcție de data acordării pensiei de serviciu.
Atingerea vechimii de 25 de ani prevăzute la alin. (3) se realizează eșalonat, conform anexei nr. 4 .
Abrogat.
Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.
Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat.
Funcționarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puțin 20 de ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute la alin. (3) . În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se stabilește prin diminuarea acestuia cu 0,10% din baza de calcul pentru fiecare lună cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.
Abrogat.
La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului, prevăzut la alin. (3) , se iau în considerare, după caz, și perioada în care funcționarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și perioada în care a îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.
La îndeplinirea condițiilor de pensionare prevăzute la alin. (3) funcționarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.
Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (3) , (5) și (6) chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcție sau au o altă ocupație, după caz. În această situație, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcționar public parlamentar aflat în activitate, în aceleași condiții de funcție și vechime.
De prevederile alin. (11) pot beneficia numai persoanele al căror raport de serviciu a încetat în condițiile art. 64 lit. a) , b) și e) din prezenta lege.
Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor ai funcționarului public parlamentar, în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.
Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege vor fi aprobate prin ordin comun al secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Funcționarii publici parlamentari care împlinesc vârsta de pensie își pot continua activitatea cu aprobarea secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Funcționarii publici parlamentari se pot asigura și la instituțiile private de asigurări sociale, în condițiile legii.
Abrogat.
Abrogat.
Funcționarii publici parlamentari răspund disciplinar, contravențional, civil și penal, în condițiile legii.
Funcționarii publici parlamentari răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.
Constituie abatere disciplinară
încălcarea prevederilor legale privind interdicțiile funcționarilor publici parlamentari
desfășurarea de activități publice cu caracter politic în timpul programului de lucru
refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit fișei postului sau dispusă de conducătorul ierarhic superior
neglijență gravă sau repetată în rezolvarea lucrărilor
întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor
absența nemotivată de la serviciu sau întârzierea ori plecarea înainte de termen de la program în mod repetat
atitudinea ireverențioasă în timpul exercitării funcției
nerespectarea reglementărilor legale referitoare la secretul de serviciu, secretul profesional sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter
manifestările care aduc atingere prestigiului Parlamentului
utilizarea funcției în afara Parlamentului, cu excepția cazului în care aceasta urmărește realizarea sarcinilor de serviciu.
Nu constituie abatere disciplinară fapta săvârșită în condițiile alin. (2) lit. b) de funcționarul public parlamentar care își desfășoară activitatea la Cancelaria președintelui, la cabinetele membrilor Biroului permanent, la cabinetele liderilor grupurilor parlamentare și la grupurile parlamentare.
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica funcționarilor publici parlamentari, proporțional cu gravitatea faptelor, sunt
mustrarea
avertismentul
diminuarea drepturilor salariale lunare brute cu 5-10%, pe o perioadă de la o lună la 3 luni
suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de 1-3 ani
trecerea într-o funcție inferioară, pe o perioadă de 6-12 luni, cu diminuarea corespunzătoare a salariului de bază
revocarea din funcția de conducere ocupată și trecerea pe o funcție de execuție
destituirea din funcție.
Sancțiunea disciplinară se aplică de către secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în cel mult 30 de zile de la data luării la cunoștință despre abaterea săvârșită, dar nu mai mult de un an de la data săvârșirii acesteia.
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se pot aplica direct de către șefii de departament ori directorii generali sau, după caz, de către directorii structurilor în care își desfășoară activitatea cel în cauză.
La aplicarea și individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în serviciu a funcționarului public parlamentar, precum și de existența, în antecedentele acestuia, a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile legii.
Sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea funcționarului. Audierea funcționarului trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancțiunea poate fi aplicată fără audierea acestuia.
Împotriva sancțiunilor disciplinare, aplicate în condițiile art. 85 alin. (2) , funcționarul public parlamentar se poate adresa secretarului general cu contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării sancțiunii aplicate. Secretarul general se pronunță cu privire la contestație în termen de 10 zile de la primirea acesteia, solicitând, dacă apreciază necesar, și avizul comisiei de disciplină.
Secretarul general și secretarul general adjunct pot fi sancționați disciplinar de către Biroul permanent al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz, pentru abateri disciplinare, cu sancțiunile prevăzute la art. 84 .
În cadrul Camerei Deputaților și Senatului se constituie câte o comisie de disciplină.
Modul de constituire a comisiei de disciplină, componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acesteia se stabilesc de către Biroul permanent al fiecărei Camere a Parlamentului.
Funcționarul public parlamentar nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea ordinului ori dispoziției de sancționare, în condițiile legii.
Sancțiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează
în termen de 6 luni de la aplicare, sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 84 lit. a) și b) , dacă funcționarul public parlamentar sancționat cu una dintre aceste sancțiuni nu a săvârșit o altă abatere disciplinară în această perioadă
în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancțiunile prevăzute la art. 84 lit. c)-f) , dacă funcționarul public parlamentar sancționat cu una dintre aceste sancțiuni nu a săvârșit o altă abatere disciplinară în această perioadă.
Radierea sancțiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) se constată prin act administrativ al secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.
Răspunderea contravențională a funcționarului public parlamentar se angajează, potrivit legii, în cazul în care acesta a săvârșit o contravenție în timpul și în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Răspunderea civilă a funcționarului public parlamentar se angajează pentru
pagubele produse cu vinovăție patrimoniului Camerei Deputaților sau Senatului, după caz
nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit
daunele plătite de Camera Deputaților sau Senat, după caz, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Răspunderea funcționarului public parlamentar pentru infracțiunile săvârșite în timpul exercitării funcției în care este numit sau în legătură cu aceasta se stabilește potrivit legii penale.
În cazul în care, în urma sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală, s-a dispus începerea urmăririi penale, secretarul general va lua măsura suspendării funcționarului public parlamentar din funcția pe care o deține.
Dacă parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale în cazul prevăzut la alin. (2) , precum și în cazul în care instanța judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcție încetează, iar secretarul general al Camerei Deputaților ori Senatului, după caz, este obligat să acorde salariul și celelalte drepturi cuvenite funcționarului public parlamentar pe perioada suspendării.