LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (**republicată**) privind statutul funcționarului public parlamentar**)

Delegarea se dispune în interesul Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

Funcționarul public parlamentar poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situații

Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al funcționarului public parlamentar. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.

Pe timpul delegării, funcționarul public parlamentar își păstrează funcția și salariul și are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, potrivit legii.

Detașarea se dispune în interesul autorității publice sau al instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public parlamentar, pe o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcționar public parlamentar poate fi detașat pe o perioadă mai mare de 6 luni numai cu acordul său scris.

Detașarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcționarului public parlamentar corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției publice pe care urmează să fie detașat.

Funcționarul public parlamentar poate refuza detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații

Pe perioada detașării, funcționarul public parlamentar își păstrează funcția și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detașării în altă localitate, autoritatea sau instituția publică beneficiară este obligată să îi suporte costul integral al transportului, dus și întors, cel puțin o dată pe lună, al cazării și al indemnizației de detașare.

Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autoritățile sau instituțiile publice, după cum urmează

Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcționarului public parlamentar transferat, de regulă în aceeași funcție publică sau într-una echivalentă. În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, funcționarul public parlamentar transferat are dreptul la o indemnizație egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport și la un concediu plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea sau instituția publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.

Transferul la cerere se face într-o altă funcție publică echivalentă, în urma aprobării cererii de transfer a funcționarului public parlamentar de către conducătorul autorității sau instituției publice la care se solicită transferul.

Detașarea sau transferul funcționarului public parlamentar se dispune doar în cadrul autorităților publice sau al instituțiilor publice cărora li se aplică prezenta lege.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , detașarea sau transferul se poate dispune de pe funcția publică parlamentară și pe o funcție publică generală, cu respectarea condițiilor prevăzute de prezenta lege.

Vechimea minimă în specialitate necesară funcțiilor publice parlamentare de execuție în vederea detașării sau transferului în condițiile alin. (2) se stabilește de către birourile permanente reunite ale celor două Camere, la propunerea secretarilor generali ai Camerei Deputaților și Senatului, iar echivalarea acestora cu funcțiile publice generale este prevăzută în anexa nr. 2 , care face parte integrantă din prezenta lege.

Funcționarul public parlamentar poate fi trecut definitiv sau temporar în cadrul altor compartimente din cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.

Trecerea definitivă în cadrul altui compartiment se face, cu acordul scris al funcționarului public parlamentar, de către secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.

Trecerea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat de către secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în interesul Camerei din care funcționarul public parlamentar face parte, pe o perioadă de 6 luni, dar nu mai mare de un an, cu respectarea pregătirii profesionale și a salariului pe care acesta îl are. Funcționarul public parlamentar poate fi trecut temporar în cadrul altui compartiment pe o perioadă mai mare de 6 luni numai cu acordul său scris.

Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice parlamentare de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public parlamentar care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții de conducere.

Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, pe o perioadă de maximum 6 luni.

Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice parlamentare de conducere, al cărei titular este detașat sau suspendat în condițiile prezentei legi, se realizează prin promovarea temporară, pe durata detașării sau suspendării titularului, a unui funcționar public parlamentar care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții publice parlamentare.

Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.

Dacă salariul corespunzător funcției publice parlamentare pe care este delegat să o exercite este mai mare, funcționarul public parlamentar are dreptul la acest salariu.

Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public parlamentar se află în una dintre următoarele situații

În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, funcționarul public parlamentar este obligat să informeze în scris secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, despre acest fapt.

În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) , secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, este obligat să asigure condițiile necesare reluării activității de către funcționarul public parlamentar.

Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public parlamentar în următoarele situații

Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcționarului public parlamentar, în situația prevăzută la alin. (1) lit. f) , pe o durată cumulată de cel mult 7 ani în perioada exercitării funcției publice parlamentare. Durata suspendării se stabilește prin acordul părților.

Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, motivat, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de data de la care se solicită suspendarea.

Secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, va dispune eliberarea din funcție prin ordin, care se comunică funcționarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive neimputabile acestuia, în următoarele cazuri

În situațiile prevăzute la alin. (1) , secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, este obligat să acorde funcționarului public parlamentar care urmează să fie eliberat un preaviz de 30 de zile calendaristice.

Funcționarul public parlamentar poate fi eliberat din funcție în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) numai dacă nu există funcții publice parlamentare vacante corespunzătoare în cadrul structurilor Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.

La încetarea raportului de serviciu, funcționarul public parlamentar își păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepția cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.

Funcționarul public parlamentar, la încetarea raportului de serviciu, are obligația de a preda lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu.

Funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condițiile legii.

Abrogat.

La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcționarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în structurile Parlamentului beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 , în funcție de data acordării pensiei de serviciu. Pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile corespunzătoare funcției deținute sau funcției asimilate, după caz, din ultimele luni anterioare datei pensionării, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 , în funcție de data acordării pensiei de serviciu.

Atingerea vechimii de 25 de ani prevăzute la alin. (3) se realizează eșalonat, conform anexei nr. 4 .

Abrogat.

Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat.

Funcționarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puțin 20 de ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute la alin. (3) . În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se stabilește prin diminuarea acestuia cu 0,10% din baza de calcul pentru fiecare lună cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

Abrogat.

La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului, prevăzut la alin. (3) , se iau în considerare, după caz, și perioada în care funcționarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și perioada în care a îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.

La îndeplinirea condițiilor de pensionare prevăzute la alin. (3) funcționarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.

Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (3) , (5) și (6) chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcție sau au o altă ocupație, după caz. În această situație, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcționar public parlamentar aflat în activitate, în aceleași condiții de funcție și vechime.

De prevederile alin. (11) pot beneficia numai persoanele al căror raport de serviciu a încetat în condițiile art. 64 lit. a) , b) și e) din prezenta lege.

Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor ai funcționarului public parlamentar, în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.

Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege vor fi aprobate prin ordin comun al secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Funcționarii publici parlamentari răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.

Constituie abatere disciplinară

Nu constituie abatere disciplinară fapta săvârșită în condițiile alin. (2) lit. b) de funcționarul public parlamentar care își desfășoară activitatea la Cancelaria președintelui, la cabinetele membrilor Biroului permanent, la cabinetele liderilor grupurilor parlamentare și la grupurile parlamentare.

Sancțiunea disciplinară se aplică de către secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în cel mult 30 de zile de la data luării la cunoștință despre abaterea săvârșită, dar nu mai mult de un an de la data săvârșirii acesteia.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se pot aplica direct de către șefii de departament ori directorii generali sau, după caz, de către directorii structurilor în care își desfășoară activitatea cel în cauză.

La aplicarea și individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în serviciu a funcționarului public parlamentar, precum și de existența, în antecedentele acestuia, a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile legii.

Sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea funcționarului. Audierea funcționarului trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancțiunea poate fi aplicată fără audierea acestuia.

Împotriva sancțiunilor disciplinare, aplicate în condițiile art. 85 alin. (2) , funcționarul public parlamentar se poate adresa secretarului general cu contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării sancțiunii aplicate. Secretarul general se pronunță cu privire la contestație în termen de 10 zile de la primirea acesteia, solicitând, dacă apreciază necesar, și avizul comisiei de disciplină.

Secretarul general și secretarul general adjunct pot fi sancționați disciplinar de către Biroul permanent al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz, pentru abateri disciplinare, cu sancțiunile prevăzute la art. 84 .

În cadrul Camerei Deputaților și Senatului se constituie câte o comisie de disciplină.

Modul de constituire a comisiei de disciplină, componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acesteia se stabilesc de către Biroul permanent al fiecărei Camere a Parlamentului.

Sancțiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează

Radierea sancțiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) se constată prin act administrativ al secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz.

Răspunderea funcționarului public parlamentar pentru infracțiunile săvârșite în timpul exercitării funcției în care este numit sau în legătură cu aceasta se stabilește potrivit legii penale.

În cazul în care, în urma sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală, s-a dispus începerea urmăririi penale, secretarul general va lua măsura suspendării funcționarului public parlamentar din funcția pe care o deține.

Dacă parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale în cazul prevăzut la alin. (2) , precum și în cazul în care instanța judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcție încetează, iar secretarul general al Camerei Deputaților ori Senatului, după caz, este obligat să acorde salariul și celelalte drepturi cuvenite funcționarului public parlamentar pe perioada suspendării.

Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate în structurile Parlamentului și desfășoară activitățile prevăzute la art. 3 și la art. 5 alin. (2) se numesc, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a)-g) , în funcțiile publice parlamentare prevăzute în anexa la prezenta lege, corespunzător funcțiilor deținute la această dată. Odată cu numirea, funcționarii publici parlamentari depun jurământul de credință, potrivit art. 17 alin. (5)-(7) . ------------ *) A se vedea nota de subsol de la art. 74 alin. (7) .

Stabilirea funcției de conducere și a funcției de execuție se face pentru fiecare salariat, avându-se în vedere nivelul studiilor, vechimea în specialitate, nivelul încadrării avute, fișa postului, fișa de evaluare pe anul anterior, precum și complexitatea și responsabilitatea funcției.

În cazul în care persoana nu are vechimea minimă prevăzută de prezenta lege pentru acea funcție, numirea se face în funcția deținută la data intrării în vigoare a legii, la nivelul de salarizare avut. ----------- *) A se vedea nota de subsol de la art. 74 alin. (7) .

Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care sunt încadrate în structurile Parlamentului în care se desfășoară activitățile prevăzute la art. 3 și la art. 5 alin. (2) și care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt detașate sau suspendate. ------------ *) A se vedea nota de subsol de la art. 74 alin. (7) .

De prevederile art. 41 , 43 și 73 beneficiază și personalul prevăzut la art. 5 alin. (4) .

Prevederile art. 44 , 73 și 73^1 se aplică în mod corespunzător și personalului Curții Constituționale asimilat, potrivit legii, celui cu funcții similare din structurile Parlamentului.

Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului Consiliului Legislativ - organ consultativ de specialitate al Parlamentului - și membrilor acestuia.

Perioada în care personalul prevăzut la alin. (2) desfășoară activitate în cadrul Consiliului Legislativ constituie vechime în structurile Parlamentului.

Pensiile de serviciu prevăzute la alin. (1) se recalculează în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii conform legislației privind sistemul public de pensii.

Dacă în urma recalculării rezultă un cuantum al pensiei din sistemul public de pensii mai mic decât cel al pensiei de serviciu se va menține în plată acesta din urmă până când din aplicarea formulei de calcul prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii rezultă un cuantum al pensiei din sistemul public de pensii mai mare decât cel al pensiei de serviciu.

Fac excepție de la dispozițiile alin. (1) și (3) pensiile de serviciu ale personalului din structurile Parlamentului, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă, potrivit Legii nr. 53/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în cazul cărora a fost stabilită și pensia din sistemul public de pensii, situație în care se acordă cuantumul pensiei celei mai avantajoase.

Pensia de serviciu netă reprezintă pensia de serviciu stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.

Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.

Orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.

Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile prevăzute la alin. (1) în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse acestora prin prezenta lege pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos.

Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei pensii dintr-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii pot cumula această categorie de pensie cu pensia din sistemul public de pensii.