Înapoi la Legislație

Legea nr. 62/2011 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Ultima modificare
13 noiembrie 2021LEGEA nr. 269 din 9 noiembrie 2021
Text consolidat la
13 noiembrie 2021
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
229

Pe scurt

Legea nr. 62/2011: LEGE nr. 62 din 10 mai 2011 (**republicată**) dialogului social**).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 13 noiembrie 2021, prin LEGEA nr. 269 din 9 noiembrie 2021.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 13 noiembrie 2021.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
229 articole.
Cuprins

LEGE nr. 62 din 10 mai 2011 (**republicată**) dialogului social**)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 219

(1)

Hotărârile judecătorești de dobândire a personalității juridice de către organizațiile sindicale sau patronale obținute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.

(2)

Federațiile sindicale care și-au dobândit personalitatea juridică la tribunalele județene au obligația ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi să solicite transcrierea în Registrul special al federațiilor și confederațiilor sindicale al Tribunalului Municipiului București.

(3)

Cererea de transcriere prevăzută la alin. (2) va fi însoțită de două copii ale hotărârii definitive și irevocabile de dobândire a personalității juridice de către federația sindicală și ale ultimei hotărâri judecătorești de modificare a statutului, după caz.

(4)

În termen de 30 de zile de la depunerea cererii, Tribunalul Municipiului București va solicita tribunalului județean dosarul de dobândire a personalității juridice de către federația sindicală petentă.

Art. 220

Modelul, modul de completare și operare a registrelor speciale ale sindicatelor, respectiv ale organizațiilor patronale prevăzute la art. 17 alin. (1) și, respectiv, la art. 59 alin. (1) se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului muncii și protecției sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, după consultarea partenerilor sociali.

Art. 221

(1)

Îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.

(2)

Verificarea menținerii condițiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani.

(3)

Hotărârile judecătorești prin care se constată îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor patronale și sindicale conform prezentei legi se comunică Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care va ține evidența acestora.

Art. 222

(1)

Reprezentativitatea organizațiilor patronale sau sindicale poate fi contestată în instanță de către organizațiile patronale ori sindicale corespondente la nivel național, de sector de activitate, grup de unități sau de unități, în condițiile în care nu mai sunt îndeplinite unul ori mai multe dintre criteriile prevăzute de art. 51 alin. (1) lit. A-C , respectiv de art. 72 alin. (1) lit. A și B , pe baza cărora a fost obținută reprezentativitatea în cauză.

(2)

Contestația se depune la instanța judecătorească care a acordat reprezentativitatea.

(3)

În cazul în care o organizație patronală sau sindicală semnatară a unui contract colectiv de muncă își pierde calitatea de organizație reprezentativă, orice parte interesată îndreptățită să negocieze respectivul contract colectiv de muncă are dreptul să solicite renegocierea contractului colectiv de muncă în cauză, anterior termenului de expirare a acestuia. Dacă nu se solicită renegocierea, contractul colectiv de muncă respectiv rămâne în vigoare până la expirarea termenului pentru care a fost încheiat.

(4)

În cazul în care pe parcursul derulării unui contract colectiv de muncă angajatorul își modifică obiectul principal de activitate, îi vor fi aplicabile prevederile contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul sectorului de activitate în care se încadrează noul obiect principal de activitate.

Art. 223

Reprezentativitatea organizațiilor patronale și sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condițiile în care întrunește criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege.

Art. 224

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă

a)

Legea sindicatelor nr. 54/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, cu modificările ulterioare

b)

Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 26 -39, care se abrogă de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului justiției prevăzut la art. 177

c)

Legea patronatelor nr. 356/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, cu modificările ulterioare

d)

Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, cu modificările și completările ulterioare

e)

Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 7 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare

f)

Hotărârea Guvernului nr. 369/2009 privind constituirea și funcționarea comisiilor de dialog social la nivelul administrației publice centrale și la nivel teritorial, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, cu modificările și completările ulterioare.

Anexa nr. 1

LISTA cuprinzând ministerele și alte instituții publice în cadrul cărora se vor organiza comisii de dialog social 1. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației ... 2. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ... 3. Ministerul Afacerilor Interne ... 4. Ministerul Afacerilor Externe ... 5. Ministerul Apărării Naționale ... 6. Ministerul Finanțelor Publice ... 7. Ministerul Justiției ... 8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ... 9. Ministerul Educației și Cercetării ... 10. Ministerul Muncii și Protecției Sociale ... 11. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri ... 12. Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor ... 13. Ministerul Sănătății ... 14. Ministerul Culturii ... 15. Ministerul Tineretului și Sportului ... 16. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ... 17. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului ... 18. Agenția Națională pentru Achiziții Publice ... (1) În cuprinsul actelor normative în vigoare următoarele denumiri și sintagme se înlocuiesc după cum urmează: a) „Ministerul Economiei“, „Ministerul Energiei“, „Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat“, „Ministerul Turismului“ cu „Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri“; b) „Ministerul Transporturilor“ și „Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale“ cu „Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor“; c) „Ministerul Mediului“, „Ministerul Apelor și Pădurilor“ cu „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor“; d) „Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice“ și „Institutul Național de Administrație“ cu „Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației“; e) „Ministerul Educației Naționale“, „Ministerul Cercetării și Inovării“ cu „Ministerul Educației și Cercetării“; f) „Ministerul Culturii și Identității Naționale“ cu „Ministerul Culturii“; g) „Ministerul Muncii și Justiției Sociale“ cu „Ministerul Muncii și Protecției Sociale“; h) „Ministerul pentru Românii de Pretutindeni“ cu „Departamentul pentru Românii de Pretutindeni“ sau, după caz, cu „Departamentul pentru relația cu Republica Moldova“ ; i) „Ministerul pentru Românii de Pretutindeni“ cu „Departamentul pentru Românii de Pretutindeni“ sau, după caz, cu „Departamentul pentru relația cu Republica Moldova“; j) de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Centrului Național de Politici și Evaluare, în cuprinsul actelor normative în vigoare, următoarele expresii și denumiri se înlocuiesc după cum urmează: sintagma „Institutul de Științe ale Educației“ cu sintagma „Centrul Național de Politici și Evaluare“ și sintagma „Centrul Național pentru Evaluare și Examinare“ cu sintagma „Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație“. Înlocuirea denumirilor s-a realizat direct în textul prezentei forme consolidate.

Anexa nr. 2

- model - Instituția publică care raportează RAPORT privind activitatea comisiei de dialog social pe luna ... Nr. crt. Data ședinței comisiei de dialog social Ordinea de zi Rezumatul concluziilor sau al eventualelor rezoluții Punct propus Inițiator Președintele Comisiei de dialog social, ... (semnătura)

Anexa nr. 3

REGULAMENT-CADRU privind constituirea și funcționarea comisiilor de dialog social la nivelul administrației publice centrale I. Componența comisiilor de dialog social Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administrației publice centrale fac parte: 1. reprezentanți ai ministerelor - secretarii de stat, precum și conducătorii instituțiilor publice, autorități și agenții aflate în coordonarea sau subordonarea ministerelor, numiți prin ordin al ministrului; ... 2. reprezentanți ai partenerilor sociali - reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, conform copiilor hotărârilor judecătorești definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social. Organizațiile sindicale și patronale membre ale comisiilor de dialog social vor desemna câte un titular și câte un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivelul ministerelor și al instituțiilor publice prevăzute în anexa nr. 1 la lege; ... 3. experți - organizațiile sindicale și patronale, în funcție de tematica abordată, pot fi asistate de experți, care vor participa în baza unui mandat acordat de confederație; ... 4. invitați - la propunerea președintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitați cu statut nepermanent. În cazul dezbaterii care necesită participarea reprezentanților altor instituții publice, autorități și agenții, președintele comisiei de dialog social are obligația de a-i invita la ședințele comisiei; ... 5. reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale - la lucrările comisiilor de dialog social din ministere și din alte instituții publice prevăzute în anexa nr. 1 la lege va fi invitat un reprezentant al Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, pentru asigurarea asistenței metodologice. ... II. Funcționarea comisiilor de dialog social 1. Președinția comisiei este asigurată de un secretar de stat sau, în situații speciale, cu acordul partenerilor de dialog social, de către un alt reprezentant al ministerului, împuternicit prin ordin al ministrului, ori, în cazul instituțiilor publice prevăzute în anexa nr. 1 la lege de un reprezentant împuternicit de conducătorul instituției publice. Președintele comisiei are următoarele atribuții: a) conduce ședințele comisiei de dialog social; ... b) convoacă membrii comisiei, precum și invitații la ședințele acesteia; ... c) asigură prezența la lucrările ședințelor comisiei de dialog social a reprezentanților altor autorități și agenții aflate în coordonarea sau subordonarea ministerului sau a instituției publice în cauză. ... 2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigură de către instituția publică în cadrul căreia aceasta funcționează. ... 3. Secretariatul comisiei de dialog social are următoarele atribuții: a) întocmirea și comunicarea ordinii de zi; ... b) difuzarea documentelor de lucru pentru ședințele comisiei; ... c) redactarea minutei pentru fiecare ședință, precum și transmiterea acesteia către partenerii sociali, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Consiliul Economic și Social; ... d) evidența hotărârilor judecătorești definitive privind reprezentativitatea partenerilor sociali, în copie legalizată. ... 4. Comisiile de dialog social se întrunesc lunar sau ori de câte ori este necesar, în baza unei convocări făcute de președintele comisiei. Convocarea comisiei se face în scris, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea datei de desfășurare, cu comunicarea ordinii de zi și a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completată cu alte puncte, cu aprobarea plenului comisiei. ... 5. Președintele comisiei poate convoca o ședință extraordinară a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivată a unor parteneri sociali. ... 6. Ședințele comisiei de dialog social convocate pentru dezbaterea unor acte normative se întrunesc după ce actul normativ propus a fost aprobat de conducerea ministerului și înainte de transmiterea proiectului spre avizare la alte ministere. ... 7. Ședința comisiei de dialog social nu necesită întrunirea unui anumit cvorum, prezența partenerilor sociali fiind voluntară, procedura de convocare fiind respectată dacă a fost făcută în termen legal. ... 8. Punctele de vedere adoptate în comisiile de dialog social se consideră acceptate de către partenerii sociali ai căror reprezentanți nu au fost prezenți la ședințele de comisie la care au fost invitați să participe. La propunerile formulate în scris de partenerii sociali, inițiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligația de a da un răspuns motivat în termen de 5 zile lucrătoare de la data ședinței comisiei. ... 9. După fiecare ședință a comisiei de dialog social secretariatul acesteia întocmește o minută, care este difuzată partenerilor sociali în ședința următoare, spre aprobare. Minuta respectivă este transmisă și Ministerului Muncii și Protecției Sociale, precum și Consiliului Economic și Social. ... 10. Președintele comisiei de dialog social va pune la dispoziția partenerilor sociali informațiile disponibile necesare formulării unui punct de vedere argumentat. ... 11. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii în comisie vor fi înaintate secretariatului comisiei de dialog social în formă scrisă, după modelul: text inițial - propunere de modificare - motivare. ... 12. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui grupuri de lucru, cu participarea reprezentanților desemnați nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat determinat. ... 13. Actele normative dezbătute în cadrul comisiei de dialog social vor fi însoțite în circuitul de avizare de minuta ședinței comisiei de dialog social, în care sunt consemnate punctele de vedere ale partenerilor sociali referitoare la actul normativ discutat. ...

Anexa nr. 4

REGULAMENT-CADRU privind constituirea și funcționarea comisiilor de dialog social la nivelul administrației publice locale I. Componența comisiilor de dialog social Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administrației publice locale fac parte: 1. prefectul, precum și reprezentanți ai prefectului și ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, numiți prin ordin de către prefect; ... 2. președintele consiliului județean sau primarul general al capitalei, pentru municipiul București; ... 3. reprezentanții partenerilor sociali - reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, conform copiilor hotărârilor judecătorești definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social va transmite comisiilor de dialog social constituite la nivel județean și al municipiului București lista confederațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, conform acestor hotărâri judecătorești. Organizațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel național vor desemna câte un titular și câte un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivel județean din structurile proprii în teritoriu; ... 4. experți - organizațiile sindicale și patronale, în funcție de tematica abordată, pot fi asistate de experți, care vor participa în baza unui mandat; ... 5. invitați - la propunerea președintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitați cu statut nepermanent. În cazul dezbaterii care necesită participarea reprezentanților altor instituții publice, președintele comisiei de dialog social are obligația de a-i invita la ședințele comisiei; ... 6. reprezentantul inspectoratului teritorial de muncă - la lucrările comisiilor de dialog social constituite în plan teritorial va fi invitat un reprezentant al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pentru asigurarea asistenței metodologice. ... II. Funcționarea comisiilor de dialog social 1. Președinția comisiei, în baza principiului copreședinției, este asigurată de prefect și de președintele consiliului județean sau de primarul general al capitalei, pentru municipiul București. ... 2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigură de către instituția publică în cadrul căreia aceasta funcționează. ... 3. Secretariatul comisiei de dialog social are următoarele atribuții: a) convocarea membrilor comisiei la ședințele acesteia; ... b) întocmirea și comunicarea ordinii de zi; ... c) difuzarea documentelor de lucru pentru ședințele comisiei; ... d) redactarea minutei pentru fiecare ședință, precum și transmiterea acesteia membrilor comisiei și secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... 4. Comisiile de dialog social se întrunesc lunarsau ori de câte ori este necesar, în baza unei convocări făcute de președintele comisiei. Convocarea comisiei se face în scris, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea datei de desfășurare, cu comunicarea ordinii de zi și a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completată cu alte puncte, cu aprobarea plenului comisiei. ... 5. Președintele comisiei poate convoca o ședință extraordinară a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivată a unor parteneri sociali. ... 6. Ședința comisiei de dialog social nu necesită întrunirea unui anumit cvorum, prezența partenerilor sociali fiind voluntară, procedura de convocare fiind respectată dacă a fost făcută în termen legal. ... 7. Punctele de vedere adoptate în comisiile de dialog social se consideră acceptate de către partenerii sociali ai căror reprezentanți nu au fost prezenți la ședințele de comisie la care au fost invitați să participe. La propunerile formulate în scris de partenerii sociali, inițiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligația de a da un răspuns motivat, în termen de 5 zile de la data ședinței comisiei. ... 8. După fiecare ședință a comisiei de dialog social secretariatul acesteia întocmește o minută, care este difuzată partenerilor sociali în ședința următoare, spre aprobare. Minuta respectivă este transmisă și secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... 9. Președintele comisiei de dialog social va pune la dispoziția partenerilor sociali informațiile disponibile necesare elaborării unui punct de vedere argumentat. ... 10. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii în comisie vor fi înaintate secretariatului comisiei de dialog social în formă scrisă, după modelul: text inițial - propunere de modificare - motivare. ... 11. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui colective de lucru, cu participarea reprezentanților desemnați nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat determinat. ... ------

Legea nr. 62/2011 – text integral | LawChat