LEGE nr. 59 din 1 mai 1934 asupra CECULUI
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Cecul cuprinde
Denumirea de cec exprimată în limba română
Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani
Denumirea instituției de credit care trebuie să plătească, având calitatea de tras
Locul plății
Data și locul emiterii
Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz
Numele/Denumirea trăgătorului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului
Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului. Cecul original este cecul emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original.
Cecul căruia îi lipsește unul din elementele prevăzute la art. 1 , cu excepția locului plății și a locului emiterii, nu va fi considerat cec. În cazul în care locul plății lipsește, se consideră plătibil la sediul social al trasului.
În scopul prezentei legi, cecul nu poate fi tras decât asupra unei instituții de credit. Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil în contul său deschis la tras.
Cecul nu poate fi acceptat. Mențiunea de acceptare trecută pe cec se consideră nescrisă. Orice mențiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisă pe titlu și semnată de tras, are numai efectul confirmării existenței disponibilului și împiedica pe trăgător de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.
Cecul poate fi stipulat plătibil: Unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin". Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalenta. "La purtător". Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu mențiunea "sau la purtător", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtător. Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.
Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuși.
Orice clauză cu privire la dobânda înscrisă în cec se consideră nescrisă.
Cecul este plătibil numai la instituția de credit trasă.
Într-un cec suma de plată este scrisă în litere și în cifre, iar în cazul în care există neconcordanțe, prevalează suma de plată scrisă în litere. Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanțe suma de plată este cea mai mică.
În cazul în care cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora a fost semnat, obligațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile.
Orice semnătură a unui cec trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 6 .
Persoana fizică care semnează un cec în calitate de reprezentant legal sau de împuternicit al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a o reprezenta în acest scop este ținută personal, în temeiul cecului, și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat ori împuternicit. Aceeași regulă se aplică reprezentantului sau împuternicitului care a depășit împuternicirea sa. Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar sau, după caz, prin împuternicit, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.
Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se consideră nescrisă.
Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobîndit cecul cu rea credința, sau dacă posesorul a săvârșit o greseala grava în dobândirea cecului.
Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir. Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi făcut chiar în folosul tragatorului sau a oricărui alt obligat. Aceștia pot sa gireze din nou cecul.
Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție la care este supus se consideră nescrisă. Girul parțial este nul. Este de asemenea nul girul trasului. Girul «la purtător» este echivalent unui gir în alb. Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanțe, în afară de cazul când trasul are mai multe dezmembrăminte și dacă girul este făcut în folosul unui dezmembrământ, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.
Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant sau de către reprezentantul său legal sau, după caz, de împuternicitul acestuia. Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menționat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.
Girul transmite toate drepturile rezultind din cec. Dacă girul este în alb, posesorul poate
Să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea unei alte persoane
Sa gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane
Să predea cecul unui terț fără să îl gireze și fără să completeze girul în alb.
Girantul, dacă nu există clauză contrară, răspunde de plată. El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.
Deținătorul unui cec transmisibil prin gir este considerat legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se consideră în această privință nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cecul prin gir în alb.
Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispozițiunilor referitoare la regres; el nu transforma însă titlul într-un cec la ordin.
Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, conform art. 20 , nu este obligat să predea cecul, cu excepția cazului în care l-a dobândit cu rea-credință sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea lui.
Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepția situației în care posesorul a dobândit cecul cu intenția de a păgubi debitorul.
Dacă girul cuprinde mențiunea «valoare pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar nu îl poate gira decât cu titlu de procură. Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiile pe care le-ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura", nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia.
Girul înscris posterior protestului sau unei alte constatări echivalente sau după expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind înscris înaintea protestului sau constatării echivalente sau înaintea expirării termenului la care se referă alin. 1 .
Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garanție poate fi data de un tertiu, altul decît trasul sau chiar de un semnatar al cecului.
Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: «pentru aval» sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist. Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei mențiuni el se consideră dat pentru trăgător.
Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul. Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă. Când avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cecului.