LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice**)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În cazul în care o instanță judecătorească sau un parchet nu poate funcționa normal datorita lipsei temporare a unor categorii de personal auxiliar de specialitate, a existentei de posturi vacante ori a altor asemenea cauze, președintele curții de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta instanță, la propunerea conducătorului instanței ori al parchetului de pe lângă aceasta, poate delega personal auxiliar de specialitate din circumscripția teritorială a aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă aceasta instanță.
Delegarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se poate face pe o perioada de cel mult 60 de zile și poate fi prelungită, cu acordul persoanei delegate, cel mult 60 de zile într-un an.
Delegarea grefierilor informaticieni se poate dispune cu avizul prealabil al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, cu avizul conducătorului instanței judecătorești ori al parchetului de pe lângă aceasta, poate dispune detașarea personalului auxiliar de specialitate în cadrul altor instanțe judecătorești sau parchete de pe lângă acestea, în cadrul Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii ori al unităților subordonate acestora sau al celor aflate în coordonarea acestora.
Durata detașării este de cel mult un an. În mod excepțional, durata detașării poate fi prelungită, pentru motive obiective, din 6 în 6 luni, cu respectarea acelorași condiții.
Pe perioada delegării și detașării, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru personalul din unitățile bugetare. Când salariul și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este detașat personalul auxiliar de specialitate sunt inferioare celor de care acesta beneficiază la instanță judecătorească sau la parchetul de pe lângă aceasta, la care este încadrat, acesta își păstrează salariul de încadrare și celelalte drepturi bănești ale funcției pe care o deține.
Transferul personalului auxiliar de specialitate intre instanțele judecătorești sau parchetele de pe lângă acestea se aproba, la cererea acestuia ori a unităților interesate, de președinții curților de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instanțe.
Stabilirea drepturilor și îndatoririlor personalului auxiliar se face ținându-se seama de locul și rolul acestuia în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea fiecărei funcții, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru persoanele care sunt încadrate în instituțiile publice.
Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.
Abrogat.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de baza, spor de vechime, prime și de alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege speciala. (5) Până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin. (4) .
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este liber să se asocieze ori să adere la organizații sindicale, precum și la organizații profesionale, locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale și economice.
Personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea îi este recunoscut dreptul la greva, în condițiile legii, cu respectarea principiilor continuității și al celerității activității de justiție.
În timpul grevei se vor asigura serviciile esențiale, nu mai puțin de o treime din activitatea normală, asigurându-se participarea grefierilor la ședințele de judecata sau, după caz, la activitățile de urmărire penală pentru soluționarea cauzelor cu arestați în materie penală și în alte materii, pentru cauzele privind obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluționarea cererilor de ordonanță președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanță.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.
Pe perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt
organizate la inițiativa ori în interesul instanței sau parchetului la care este încadrat
urmate la inițiativa personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu acordul președintelui curții de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a căror circumscripție teritorială funcționează
organizate de Școala Națională de Grefieri, de centrele zonale de formare continua, în condițiile legii, sau de alte instituții specializate din țară sau din străinătate.
În cazul în care formarea și perfecționarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2) , se organizează în afara localității în care își are sediul instanța sau parchetul, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile art. 57 .
Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare și perfecționare profesională a personalului auxiliar de specialitate, organizate în condițiile prevăzute la alin. (2) lit. a) și c) , curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, precum și, după caz, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Școala Națională de Grefieri au obligația să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.
Cheltuielile privind masa și cazarea personalului care participa la cursurile de perfecționare profesională, organizate în condițiile prevăzute la alin. (2) lit. c) , se suporta de Școala Națională de Grefieri, iar cheltuielile de transport, de către instanța sau parchetul al cărui angajat este.
Instanțele și parchetele au obligația să asigure personalului auxiliar de specialitate condiții normale de muncă și igiena, de natura să le asigure sănătatea și integritatea fizica și psihica.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihna plătit de 30 de zile lucrătoare.
În perioada concediului de odihna personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază, o singura data pe an, de transport gratuit dus-întors intre localitatea de domiciliu și localitatea din țară în care își petrece concediul de odihna.
Condițiile de efectuare și de plata a concediului de odihna se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2004 , cu completările ulterioare.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii fără plata, pentru studii sau pentru alte evenimente, în condiții stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 65 alin. (3) .
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii medicale, potrivit legislației în vigoare.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate sau pensionari, precum și soțul/soția și copiii aflați în întreținerea acestuia beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.
Condițiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor și protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lui nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu i s-a atribuit o locuință de către autoritățile administrației publice locale.
Personalul prevăzut la alin. (1) , căruia nu i s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, are dreptul, în condițiile alin. (1) , la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii. Acest drept nu are caracter salarial și nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II. În situații excepționale, determinate de inexistența unui fond locativ adecvat în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată în altă localitate din circumscripția aceleiași curți de apel.
Plafonul în limita căruia se poate deconta chiria în condițiile alin. (2) se stabilește anual, pe localități, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Au dreptul la locuință de serviciu potrivit alin. (1) sau, după caz, la compensarea chiriei în condițiile alin. (2) și (3) și cei delegați, detașați sau transferați în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu au în proprietate o locuință în localitatea în care sunt delegați, detașați sau transferați.
Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori căruia nu i s-a acordat locuință de serviciu în condițiile alin. (1) sau compensarea chiriei în condițiile alin. (2) și (3) , în localitatea în care își desfășoară activitatea, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care își are domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității. În situația în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv.
Locuințele de serviciu nu pot fi vândute personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea.
Dacă personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, inclusiv soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținerea lor, au înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție în localitatea în care solicită drepturile prevăzute la alin. (1)-(4) , nu mai beneficiază de aceste drepturi.
În cazul pensionării, titularul contractului de închiriere și soțul ori soția acestuia își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții.
Abrogat.
Executorii judecătorești, pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2) , personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1 , precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, pot beneficia de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor privind vechimea totală în muncă și a vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexă, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz, cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea în specialitate integrală.
Abrogat.
Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.
Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.
În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă cuantumul cel mai avantajos.
Persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC.
De prevederile alin. (7) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică, de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC, precum și de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, din motive neimputabile acestora.
Soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, ai personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, ai personalului de specialitate criminalistică, ai personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică și ai tehnicianului criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de urmaș în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul la data decesului, actualizată, după caz.
Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată. Potrivit art. XLI alin. (2) din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial nr. 139 din 15 decembrie 2023, prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.
Se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum și pensia de serviciu în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice
partea din pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum și pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, în cazul susținătorilor care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice.
Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepția pensiei prevăzute la alin. (9) , are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
Elementele necesare stabilirii pensiilor prevăzute de prezenta lege referitoare la vechimea în specialitate, vechimea în funcție și baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de instanța judecătorească competentă, de parchetul de pe lângă aceasta sau de INEC, pe răspunderea acestora.
Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel
de la data eliberării din funcție, prevăzută în decizia conducătorului instanței judecătorești, al parchetului de pe lângă aceasta, al directorului INEC, în situația personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, a personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și a tehnicienilor criminaliști din cadrul parchetelor, aflați în activitate la data depunerii cererii de pensionare
de la data acordării pensiei, în situația persoanelor prevăzute la alin. (7) și (9) .
Prevederile prezentei legi, referitoare la pensii, se completează cu cele ale legislației privind pensiile din sistemul public de pensii cu privire la modalitățile de stabilire și plată, precum și cele referitoare la modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea, recuperarea sumelor încasate necuvenit și jurisdicția.
Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, la art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 , cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 , cărora le-au fost emise decizii de pensionare începând cu data de 2 martie 2026 în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de 2 martie 2026, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 2 martie 2026, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile la casele de pensii, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin dispozițiile în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.
Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, pentru judecătorul, procurorul, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistratul-asistent de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege , aflat în funcție la data de 2 martie 2026, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de data pensionării, și o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează
în perioada 2 martie 2026-31 decembrie 2027, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții
în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2029, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcții
în perioada 1 ianuarie 2030-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcții
în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2033, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcții
în perioada 1 ianuarie 2034-31 decembrie 2035, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcții.
Pentru judecători, procurori, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal sau care au îndeplinit condițiile de pensionare anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 , pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani necesară pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%. Majorarea cuantumului net al pensiei de serviciu cu câte 1% nu se mai realizează și pentru anii împliniți începând cu data de 2 martie 2026 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a se pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare datei de 2 martie 2026.
Prin excepție de la dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, precum și de la dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 și fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1) și alin. (2) din prezentul articol , în intervalul 2 martie 2026-31 decembrie 2041 se instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, după cum urmează
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 2 martie 2026-31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2027-31 decembrie 2027 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 50 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 51 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 52 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2030-31 decembrie 2030 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 53 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2031-31 decembrie 2031 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 54 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2032 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 55 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2033-31 decembrie 2033 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 56 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 26 de ani
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2034-31 decembrie 2034 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 57 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 27 de ani
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2035-31 decembrie 2035 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 58 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 28 de ani
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2036-31 decembrie 2036 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 59 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 29 de ani
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2037-31 decembrie 2037 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 60 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 30 de ani
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2038-31 decembrie 2038 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 61 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 31 de ani
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2039-31 decembrie 2039 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 62 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 32 de ani
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2040 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 63 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 33 de ani
persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2041-31 decembrie 2041 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 64 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 34 de ani.
Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 2 martie 2026, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu astfel actualizate nu poate depăși 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, cu excepția persoanelor cărora le-au fost emise decizii de pensionare sau care îndeplineau condițiile de pensionare, fără a le fi fost încă emise decizii de pensionare, anterior datei de 1 ianuarie 2024. Data actualizării, procentul de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare și, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, se comunică Casei Naționale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicați.
Dispozițiile privind vechimea totală în muncă de 35 de ani prevăzute la art. 68^5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 567/2004 , cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile persoanelor care împlinesc vârsta de pensionare prevăzută de anexa la Legea nr. 567/2004 , cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 2 martie 2026.
Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate, precum și media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcție.
De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de aceasta, beneficiază și executorii judecătorești, pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o vechime în funcție de cel puțin 20 de ani.
Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (3) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, specifice funcției de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcție de nivelul studiilor, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului, la care se adaugă media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare datei eliberării din funcție.
În situația persoanelor prevăzute la alin. (1)-(4) pensia se acordă la cerere, se cuvine și se plătește începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.
Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive. Prin urmare, în intervalul 17 mai 2022-30 iunie 2022, dispozițiile art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 1 iulie 2022, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Personalul auxiliar de specialitate cu o vechime continuă în justiție de 25 de ani la data pensionarii sau a eliberării din funcție pentru motive neimputabile beneficiază de o indemnizație egala cu 3 salarii de baza de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acorda o singura data în decursul activității de personal auxiliar de specialitate și se înregistrează în dosarul personal, potrivit legii.
Prevederile alin. (1) și (2) se aplica și în cazul decesului personalului auxiliar de specialitate aflat în activitate. În acest caz indemnizația se acorda soțului sau, după caz, soției și copiilor care se aflau în întreținerea persoanei în cauza la data decesului.
Grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridica, pentru perioada în care desfășoară aceasta activitate.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate, cu o vechime de 25 de ani și, respectiv, 20 de ani, poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar clasele II și III, prevăzută de Legea nr. 303/2004 , pentru merite deosebite în activitate, respectarea în mod exemplar a îndatoririlor de serviciu și obținerea în decursul întregii activități numai a calificativului "foarte bine".
Modalitatea de propunere și condițiile concrete pentru acordarea Diplomei Meritul judiciar clasele II și III se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Grefierii de ședința au dreptul la asigurarea în mod gratuit a ținutei vestimentare corespunzătoare instanței la care funcționează, potrivit legii.
Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază și de alte drepturi prevăzute de legislația muncii și de legislația asigurărilor sociale.
Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este evaluată anual de către conducătorul instanței judecătorești sau al parchetului de pe lângă aceasta în care își desfășoară activitatea, prin acordarea calificativelor "foarte bine", "bine", "satisfăcător" și "nesatisfăcător".
Evaluările și calificativele anuale se păstrează la dosarul profesional personal.
În cazul grefierilor informaticieni, evaluarea se realizează cu sprijinul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori din cadrul Parchetului Național Anticorupție și se semnează atât de președintele curții de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta instanță, cât și de către seful compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justiției, respectiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau al Direcției Naționale Anticorupție.
Evoluția activității personalului de la intrarea în justiție și până la încetarea funcției se consemnează în fisa profesională aprobata de Consiliul Superior al Magistraturii, aflata la dosarele profesionale care se întocmesc și se păstrează de curtea de apel sau parchetul de pe lângă aceasta instanță, în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea ori, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Direcția Națională Anticorupție.
Datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile prevăzute de lege.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are acces la propriul dosar profesional și poate obține copii ale actelor existente în dosar.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are obligația să își îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparțialitate și celeritate, în conformitate cu legea, și să se abțină de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiției.
Funcția de grefier este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice.
Grefierilor le este interzis
să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse
să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura
să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome
să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (2) lit. c) , grefierii pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masa.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presa ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluțiile date în dosarele despre care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să respecte programul de lucru și să rezolve lucrările în termenele stabilite.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să aibă, în timpul ședințelor de judecata, ținută vestimentara corespunzătoare instanței la care funcționează.
Ținută vestimentara se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigura potrivit art. 72 .
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarația de avere și declarația de interes.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea răspunde civil, disciplinar, administrativ și penal, după caz, în condițiile legii.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiției.
Constituie abateri disciplinare
întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor
absentele nemotivate de la serviciu, precum și încălcarea dispozițiilor din regulamentele privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru
intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum și orice ale imixtiuni în activitatea judecătorilor sau a procurorilor
atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de judecători și procurori, față de colegi, avocați, experți, martori, justițiabili sau orice alta persoana cu care intră în relații
nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter
nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează modul de comunicare față de terțe persoane a datelor și informațiilor referitoare la activitatea instanțelor judecătorești
manifestări care aduc atingere demnității sau probității profesionale
refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii și regulamentelor privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea ori alte atribuții stabilite de conducătorii instanțelor judecătorești sau ai parchetelor de pe lângă acestea
neglijenta grava ori neglijențe repetate în rezolvarea lucrărilor
încălcarea incompatibilităților și a interdicțiilor prevăzute de lege
omisiunea grava de a-și îndeplini atribuțiile ce îi revin potrivit legii
nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt
avertismentul
reducerea cu 5-15% a salariului și/sau a indemnizației de conducere, pe o durata de 1-3 luni
retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiași funcții, pe o durata de 1-3 luni
revocarea din funcția de conducere ocupată
mutarea disciplinara la o alta instanță sau parchet din circumscripția teritorială a aceleiași curți de apel sau, după caz, a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel, pe o durata de 1-3 luni
excluderea din profesie.
În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, conducătorul instanței sau al parchetului care aplica sancțiunea poate dispune ca, pe lângă sancțiunea disciplinara aplicata, acesta să urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Școala Națională de Grefieri.
Sancțiunea prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a) se aplica de conducătorul instanței sau al parchetului în cadrul căruia își desfășoară activitatea cel sancționat.
Sancțiunile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b)-f) se aplica de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau al Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, de președintele curții de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea cel sancționat.
În cazul în care exista indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, conducătorii instanțelor judecătorești sau ai parchetelor de pe lângă acestea, prevăzuți la art. 86 , vor dispune efectuarea cercetării prealabile.
Cercetarea prealabila este obligatorie în toate cazurile și se efectuează prin judecători sau procurori desemnați de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, de președintele curții de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. Cercetarea prealabila se finalizează printr-un act de constatare.
Abrogat.
În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existenta sau inexistenta vinovăției, precum și orice date concludente.
Citarea și ascultarea persoanei în cauza și verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii.
Refuzul persoanei cercetate de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării.
Pe perioada cercetării prealabile, conducătorul instanței sau parchetului prevăzut la art. 86 va putea dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcție a persoanei în cauza.
Persoana cercetată poate contesta aceasta măsură în termen de 30 de zile de la data comunicării, la tribunalul de muncă și asigurări sociale în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul.
Sancțiunile disciplinare se aplica în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instanței sau al parchetului competent să aplice sancțiunea, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.
Sancțiunile disciplinare se aplica prin decizie emisa în forma scrisă, în termenul prevăzut la alin. (1) , și se comunica persoanei sancționate în cel mult 5 zile de la data emiterii; decizia produce efecte de la data comunicării.
Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu
descrierea faptei care constituie abatere disciplinara
precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancționat
motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancționat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată
temeiul de drept în baza căruia se aplica sancțiunea disciplinara
termenul în care sancțiunea disciplinara poate fi contestată
instanța competenta la care sancțiunea disciplinara poate fi contestată.
Decizia de sancționare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul de muncă și asigurări sociale în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul contestatorul.
Contestația formulata potrivit alin. (4) nu suspenda executarea. La cererea contestatorului, tribunalul poate dispune suspendarea executării.