LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice**)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are obligația să își îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparțialitate și celeritate, în conformitate cu legea, și să se abțină de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiției.
Funcția de grefier este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice.
Grefierilor le este interzis
să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse
să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura
să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome
să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (2) lit. c) , grefierii pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masa.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presa ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluțiile date în dosarele despre care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să respecte programul de lucru și să rezolve lucrările în termenele stabilite.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să aibă, în timpul ședințelor de judecata, ținută vestimentara corespunzătoare instanței la care funcționează.
Ținută vestimentara se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigura potrivit art. 72 .
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarația de avere și declarația de interes.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea răspunde civil, disciplinar, administrativ și penal, după caz, în condițiile legii.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiției.
Constituie abateri disciplinare
întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor
absentele nemotivate de la serviciu, precum și încălcarea dispozițiilor din regulamentele privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru
intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum și orice ale imixtiuni în activitatea judecătorilor sau a procurorilor
atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de judecători și procurori, față de colegi, avocați, experți, martori, justițiabili sau orice alta persoana cu care intră în relații
nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter
nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează modul de comunicare față de terțe persoane a datelor și informațiilor referitoare la activitatea instanțelor judecătorești
manifestări care aduc atingere demnității sau probității profesionale
refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii și regulamentelor privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea ori alte atribuții stabilite de conducătorii instanțelor judecătorești sau ai parchetelor de pe lângă acestea
neglijenta grava ori neglijențe repetate în rezolvarea lucrărilor
încălcarea incompatibilităților și a interdicțiilor prevăzute de lege
omisiunea grava de a-și îndeplini atribuțiile ce îi revin potrivit legii
nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt
avertismentul
reducerea cu 5-15% a salariului și/sau a indemnizației de conducere, pe o durata de 1-3 luni
retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiași funcții, pe o durata de 1-3 luni
revocarea din funcția de conducere ocupată
mutarea disciplinara la o alta instanță sau parchet din circumscripția teritorială a aceleiași curți de apel sau, după caz, a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel, pe o durata de 1-3 luni
excluderea din profesie.
În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, conducătorul instanței sau al parchetului care aplica sancțiunea poate dispune ca, pe lângă sancțiunea disciplinara aplicata, acesta să urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Școala Națională de Grefieri.
Sancțiunea prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a) se aplica de conducătorul instanței sau al parchetului în cadrul căruia își desfășoară activitatea cel sancționat.
Sancțiunile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b)-f) se aplica de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau al Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, de președintele curții de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea cel sancționat.
În cazul în care exista indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, conducătorii instanțelor judecătorești sau ai parchetelor de pe lângă acestea, prevăzuți la art. 86 , vor dispune efectuarea cercetării prealabile.
Cercetarea prealabila este obligatorie în toate cazurile și se efectuează prin judecători sau procurori desemnați de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, de președintele curții de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. Cercetarea prealabila se finalizează printr-un act de constatare.
Abrogat.
În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existenta sau inexistenta vinovăției, precum și orice date concludente.
Citarea și ascultarea persoanei în cauza și verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii.
Refuzul persoanei cercetate de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării.
Pe perioada cercetării prealabile, conducătorul instanței sau parchetului prevăzut la art. 86 va putea dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcție a persoanei în cauza.
Persoana cercetată poate contesta aceasta măsură în termen de 30 de zile de la data comunicării, la tribunalul de muncă și asigurări sociale în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul.
Sancțiunile disciplinare se aplica în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instanței sau al parchetului competent să aplice sancțiunea, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.
Sancțiunile disciplinare se aplica prin decizie emisa în forma scrisă, în termenul prevăzut la alin. (1) , și se comunica persoanei sancționate în cel mult 5 zile de la data emiterii; decizia produce efecte de la data comunicării.
Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu
descrierea faptei care constituie abatere disciplinara
precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancționat
motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancționat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată
temeiul de drept în baza căruia se aplica sancțiunea disciplinara
termenul în care sancțiunea disciplinara poate fi contestată
instanța competenta la care sancțiunea disciplinara poate fi contestată.
Decizia de sancționare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul de muncă și asigurări sociale în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul contestatorul.
Contestația formulata potrivit alin. (4) nu suspenda executarea. La cererea contestatorului, tribunalul poate dispune suspendarea executării.
Expertul criminalist care funcționează în cadrul INEC este independent în formularea opiniilor exprimate în conținutul raportului de expertiză criminalistică.
Expertul criminalist are obligația să își îndeplinească îndatoririle de serviciu cu imparțialitate, profesionalism și obiectivitate.
Expertul criminalist trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparțialitatea și independența acestuia, precum și de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii prestigiului justiției și al instituției în care funcționează.
Expertul criminalist trebuie să cunoască și să respecte limitele competenței sale în activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice.
Funcția de expert criminalist este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, a celor de instruire din cadrul instituțiilor de formare profesională, precum și a funcțiilor de cercetare.
Experților criminaliști le este interzis
să participe la efectuarea expertizelor criminalistice în perioada în care dețin calitatea de experți criminaliști în cadrul INEC
să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC
să exercite orice activități de natură să lezeze prestigiul instituției din care fac parte.
Expertul criminalist nu poate acorda consultații de specialitate, în legătură cu atribuțiile ce îi revin, persoanelor care nu funcționează în cadrul INEC.
Expertul criminalist este obligat să dea, anual, o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora.
Declarația se înregistrează și se depune la dosarul profesional personal al fiecărui expert.
Experții criminaliști nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Experții criminaliști completează anual o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea ministrului justiției, realitatea declarațiilor prevăzute la alin. (2) .
Dispozițiile art. 77 alin. (2) și (3) , art. 78 , 79 și 81 se aplică în mod corespunzător.
Prevederile prezentei secțiuni se aplică și celorlalte categorii de personal care funcționează în cadrul INEC.
Recrutarea personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se realizează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante, cu respectarea principiilor transparenței și egalității, în condițiile legii.
La concursul pentru ocuparea funcțiilor de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții
are cetățenia română și capacitate deplină de exercițiu
are studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licență în domeniul specializării în care candidează
nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație
cunoaște limba română și are domiciliul în România
are cunoștințe de operare pe calculator
este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției
nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliție politică
cunoaște o limbă străină de circulație internațională, la nivel mediu.
Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiției.
La concursul pentru ocuparea funcțiilor auxiliare de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții
are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu
nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație
cunoaște limba română și are domiciliul în România
este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției
are studii medii, cunoștințe de operare pe calculator sau de dactilografiere.
Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat de directorul institutului, la propunerea Consiliului institutului.
Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează în scopul îmbunătățirii pregătirii profesionale a acestuia și al creșterii calității nivelului științific al rapoartelor de expertiză criminalistică.
Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de evoluția procedeelor tehnice de analiză și interpretare din diversele discipline științifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanță cu standardele interne și internaționale în materie.
Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ținându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe genuri de expertiză criminalistică.
Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică revine conducerii institutului prin Consiliul acestuia, șefilor laboratoarelor interjudețene, precum și fiecărui expert și asistent în parte, prin pregătire individuală.
Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de INEC, de instituții de învățământ superior din țară și din străinătate, precum și la alte forme de perfecționare profesională.
Directorul institutului aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului.
Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență și performanță profesională a personalului de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale.
Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic și se avizează de directorul institutului.
Prin raportul de evaluare a activității profesionale a personalului de specialitate criminalistică se poate acorda unul dintre următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.
Experții criminaliști și asistenții criminaliști care nu sunt de acord cu calificativul acordat pot face contestație la Consiliul institutului, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunțată de Consiliul institutului este definitivă.
Experții și asistenții criminaliști care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de INEC.
Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie prin susținerea unui examen.
Expertul care primește în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" și care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (2) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului institutului, de către director.
Evaluarea și calificativele anuale obținute de personalul de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal.
Dosarele profesionale personale ale personalului de specialitate criminalistică se întocmesc și se păstrează de INEC.
Dispozițiile art. 75 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.
Activitatea personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este evaluată anual de superiorul ierarhic, prin acordarea calificativelor prevăzute la art. 89^18 alin. (3) .
Dispozițiile art. 89^18 alin. (4) și art. 89^20 se aplică în mod corespunzător.