LEGEA nr. 51 din 7 iunie 1995 (*republicată*) pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituții, conform mandatului încredințat, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să pledeze cu demnitate față de judecători și de părțile din proces, să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.
Avocatul este obligat să depună toată diligența pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale clienților și să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, pe care le consideră favorabile acestora.
Avocatul este obligat să se abțină de la asistarea și sfătuirea unui client în realizarea de către acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infracțiuni.
Avocatul este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și reprezentarea clientului în cazul în care acțiunile și scopurile acestuia, aparent legale la începutul asistenței și/sau al reprezentării, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infracționale.
Avocatul este obligat să acorde asistență juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.
Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condițiile stabilite prin statutul profesiei.
Avocatul este obligat să participe la toate ședințele convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la ședințele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată și în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Avocatul este obligat să țină evidențele cerute de lege și de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat și să achite cu regularitate și la timp taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului baroului și a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaților din România și ale filialelor. Bugetul U.N.B
este format din contribuțiile barourilor, stabilite conform legii și statutului profesiei.
Actele întocmite de avocat pentru ținerea evidențelor profesionale cerute de lege, precum și pentru legitimarea față de terți a calității de reprezentant au forța probantă deplină până la înscrierea în fals.
Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredințat persoanei de la care le-a primit.
Avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu interese contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe și nu poate pleda împotriva părții care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Orice contact dintre avocat și o persoană cu interese contrare în cauza în care avocatul este angajat, reprezentantul acesteia sau un terț care se dovedește că este interesat de soluția ce se va pronunța în cauză nu poate fi realizat decât cu acordul expres, prealabil, al clientului, în prezența clientului sau a persoanei desemnate de acesta.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații niciunei autorități sau persoane cu privire la cauza care ia fost încredințată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză.
Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de avocat cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părți în cauză.
Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfășura nicio activitate profesională în acea cauză.
Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informații confidențiale din sfera privată a clientului său ori care privește un secret operațional sau comercial care i-a fost încredințat în virtutea aceleiași calități sau de care a putut să ia cunoștință în timpul desfășurării activităților specifice profesiei constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
Sunt obligați să respecte secretul profesional și membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat cunoștință în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost învestiți.
Nu constituie infracțiune fapta avocatului de nedenunțare a unor infracțiuni despre care ia cunoștință în exercitarea profesiei, cu excepția următoarelor infracțiuni
omor, ucidere din culpă sau altă infracțiune care a avut ca urmare moartea unei persoane
genocid, infracțiuni contra umanității sau infracțiuni de război contra persoanelor
cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare. În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârșirea infracțiunii sau consecințele acesteia în alt mod decât denunțarea făptuitorului.
Avocatul nu poate îndeplini funcția de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.
Avocatul este obligat să poarte robă în fața instanțelor judecătorești.
Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
Purtarea robei în afara incintei instanței judecătorești este interzisă, cu excepția cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B
într-o ocazie care impune această ținută.
Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte reglementările profesionale și cele privitoare la independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă și să corespundă adevărului.
Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicității făcute de avocați sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii clientelei.
Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în limitele competențelor prevăzute în prezenta lege.
Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările și votul constituie secret profesional.
Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București. Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul București.
Baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.
Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.
Organele de conducere ale baroului sunt
adunarea generală
consiliul
decanul.
În cadrul baroului își desfășoară activitatea comisia de cenzori și comisia de disciplină. Organizarea, funcționarea, precum și atribuțiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
În cadrul fiecărui barou este organizată și funcționează Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților, instituție permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor. Organizarea, funcționarea, precum și atribuțiile Curții de Arbitraj Profesional a Avocaților sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
Adunarea generală este formată din toți avocații înscriși în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
Adunarea generală are următoarele competențe
stabilește măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii și ale statutului
alege și revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori și pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie
alege delegații baroului la Congresul avocaților
propune candidații pentru Comisia centrală de disciplină
aprobă proiectul de buget al baroului și dă descărcare consiliului cu privire la activitatea și gestiunea sa.
Adunarea generală ordinară se întrunește anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
Convocarea se face prin afișare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistență din județ și prin publicare într-un ziar local cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.
Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel puțin 7 zile înainte de data stabilită.
Ședința adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleși prin vot deschis de cei prezenți, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre aceștia nu va face parte din prezidiu, iar ședința va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent.
Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorității membrilor săi.
În cazul în care numărul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a ședinței nu este inclusă alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunării generale, de față cu cei prezenți, stabilește o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Consiliul baroului are obligația să îndeplinească procedura convocării cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.
Adunarea generală convocată în condițiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puțin unei treimi din numărul total al membrilor săi.
Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de ședință și de vot.
Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majorității membrilor adunării generale a baroului.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul barourilor care au în evidență mai mult de 500 de avocați cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de participanți nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 53 alin. (2) și (3) .
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul barourilor care au în evidență mai mult de 2.000 de avocați cu drept de exercitare a profesiei, adunarea generală convocată se consideră legal constituită dacă la procesul de votare participă cel puțin 30% din numărul total al membrilor adunării generale a baroului.
În cazul prevăzut la alin. (2^1) , Consiliul baroului poate decide, prin hotărâre, ca în adunările generale elective, procesul de votare pentru alegerile prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. b) , c) și d) să se desfășoare pe parcursul mai multor zile consecutive, fără a putea depăși 7 zile în total.
Persoanele care ocupă funcțiile rezultate din adunarea electivă precedentă continuă să își exercite atribuțiile specifice, pentru fiecare caz în parte, până la validarea rezultatelor procesului de alegere prevăzut de prezentul articol. (3) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului său de vot unui alt avocat.
Atât în cazul adunării generale ordinare sau extraordinare, cât și în cazul adunării generale de alegere a organelor de conducere a baroului, consiliul baroului poate hotărî ca votul să se desfășoare prin mijloace electronice.
În situația prevăzută la alin. (1) , cvorumul va fi stabilit în raport cu numărul total al membrilor baroului care și-au exprimat opțiunea de vot, cu respectarea dispozițiilor art. 53 și art. 54 alin. (2) , (2^1) și (2^2 ), după caz.
Consiliul baroului va face public, pe site-ul web al baroului, cu cel puțin 30 de zile înaintea datei adunării generale în care va fi utilizată procedura de vot electronic, regulamentul privind utilizarea sistemului electronic de votare, care va conține garanții cu privire la securitatea și corectitudinea procesului de vot și de respectare a secretului votului în cazul adunării generale de alegere a organelor de conducere a baroului.
Consiliul baroului este format din 5 până la 21 de membri, aleși pe o durată de 4 ani, dintre avocații cu drept de exercitare a profesiei și o vechime neîntreruptă de cel puțin 8 ani. Decanul și prodecanul se includ în acest număr.
Consiliul baroului are următoarele atribuții
adoptă hotărâri pentru aplicarea și respectarea prevederilor prezentei legi și ale statutului profesiei
duce la îndeplinire hotărârile și deciziile Congresului avocaților, Consiliului U.N.B.R., Comisiei permanente a U.N.B
și ale adunării generale a baroului
întocmește, modifică și dă publicității tabloul anual al avocaților, membri ai baroului, și îl comunică celor în drept
adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar și deontologic, pentru soluționarea sesizărilor și reclamațiilor, în condițiile prevăzute de lege și de statutul profesiei
verifică și constată îndeplinirea condițiilor legale ale cererilor de primire în profesie și aprobă primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen
hotărăște asupra stării de incompatibilitate și asupra încetării acesteia
soluționează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii și ale statutului profesiei
verifică și constată dacă actele privind constituirea, modificarea și schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum și convențiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condițiile prevăzute de lege și de statutul profesiei de avocat; autorizează funcționarea acestor forme; organizează și ține evidența lor
identifică și sesizează organelor judiciare competente cazurile de exercitare sub orice formă a activității specifice de avocat de către persoane care nu au calitatea de avocat înscris într-un barou și pe tabloul avocaților acelui barou sau, înscrise fiind, nu au dreptul de exercitare a profesiei
coordonează activitatea filialei sau sucursalei Casei de Asigurări a Avocaților (C.A.A.) din raza de competență și exercită controlul activității acesteia la sesizarea Consiliului de administrație al C.A
sau a Consiliului U.N.B.R., independent de dreptul propriu de control al Consiliului de administrație al C.A
sau al Consiliului U.N.B.R.
organizează conferințele de stagiu, cercurile de studii și editează publicațiile baroului
organizează și îndrumă activitatea serviciilor de asistență juridică din județ, potrivit legii și statutului profesiei
sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocaților
suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplății taxelor, avocatul care nu achită taxele și contribuțiile prevăzute de lege și de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadența acestora, dacă a fost avertizat despre neplată și nu s-a conformat obligației
soluționează contestațiile împotriva deciziei decanului privind onorariile
stabilește cota de contribuție a avocaților la bugetul baroului
acceptă donațiile și legatele făcute baroului
aprobă organigrama, statul de funcții și angajează personalul baroului
întocmește proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale, și administrează patrimoniul baroului; ș) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului și a decanului, de gestiune curentă și de gestionare a patrimoniului baroului
alege prodecanul baroului; ț) soluționează plângerile și contestațiile împotriva deciziilor decanului baroului
îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în lege sau în alte acte normative.
Ședințele consiliului baroului sunt convocate de decan sau de înlocuitorul acestuia. Consiliul poate fi convocat și de o treime din membrii acestuia.
Consiliul baroului lucrează legal în prezența a două treimi din numărul membrilor săi și ia hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.
Decanul baroului are următoarele competențe
reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate
prezidează ședințele consiliului baroului
aprobă cererile de asistență juridică gratuită
exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină și împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac
ordonanțează cheltuielile baroului
ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competența adunării generale sau a consiliului baroului
îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau hotărâte de organele de conducere ale U.N.B
și date în competența sa.
Prodecanul îl înlocuiește pe decan la cererea sau în absența acestuia.
Dacă decanul și prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-și exercita funcțiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuțiile decanului.
La Baroul București, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în absența sa, de către prodecanul pe care îl desemnează în scris.
Avocatul nemulțumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la comunicare.
Uniunea Națională a Barourilor din România -U.N.B
este formată din toate barourile din România și are sediul în capitala țării, municipiul București.
U.N.B
este persoană juridică de interes public, are patrimoniu și buget proprii.
Bugetul U.N.B
se formează din contribuția barourilor în cote stabilite de Congresul avocaților. Patrimoniul U.N.B
poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.
Baroul de avocați se constituie și funcționează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi și statutului profesiei.
U.N.B
este succesoarea de drept a Uniunii Avocaților din România.
Folosirea fără drept a denumirilor „Barou“, „Uniunea Națională a Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Instituțiile cu atribuții privind evidența persoanelor au obligația ca la cererea U.N.B.R., formulată în baza solicitării unui avocat, să comunice datele cu caracter personal înregistrate în Registrul național de evidența persoanelor necesare îndeplinirii atribuțiilor legale de asigurare a accesului justițiabilului la justiție într-un termen echitabil și de acordare a asistenței juridice.
Dreptul de a obține date cu caracter personal înregistrate în Registrul național de evidența persoanelor necesare îndeplinirii atribuțiilor legale îl au și barourile, respectiv Casa de Asigurări a Avocaților, pentru întocmirea și actualizarea tabloului avocaților, gestionarea fondului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Prelucrarea datelor cu caracter personal de către toate entitățile implicate în activitățile reglementate de prezenta lege se efectuează cu respectarea Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și a altor acte normative incidente din domeniul protecției datelor personale.
Organele de conducere ale U.N.B
sunt
Congresul avocaților
Consiliul U.N.B.R.
Comisia permanentă a U.N.B.R.
președintele U.N.B.R.
În cadrul U.N.B
se constituie și funcționează
Comisia centrală de cenzori
Comisia centrală de disciplină
aparatul tehnic-administrativ.
Mandatele membrilor Consiliului U.N.B.R., Comisiei permanente a U.N.B.R., Comisiei centrale de cenzori și Comisiei centrale de disciplină încetează la data alegerii noilor membri.
Congresul avocaților este constituit din delegați ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, din membrii Consiliului U.N.B
și din președintele Consiliului de administrație al Casei de Asigurări a Avocaților.
Congresul avocaților se întrunește anual în sesiune ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R.
La cererea a cel puțin unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B
este obligat să convoace Congresul avocaților în sesiune extraordinară.
Convocarea congresului se face cu cel puțin o lună înainte de data stabilită, prin înștiințarea în scris a barourilor și prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate să afișeze data convocării și ordinea de zi la sediul baroului și la instanțele judecătorești din raza acestora.
Barourile sunt obligate să își aleagă delegații cu cel puțin 10 zile înainte de congres.
Congresul este legal constituit în prezența a două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.
Congresul avocaților are următoarele atribuții
analizează și aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R.
alege și revocă membrii Consiliului U.N.B
dintre membrii congresului, potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) și prevederilor Statutului profesiei de avocat
alege și revocă Comisia centrală de cenzori
face propuneri autorităților cu drept de inițiativă legislativă privind profesia de avocat
adoptă și modifică statutul profesiei și statutul Casei de Asigurări a Avocaților, în conformitate cu prevederile prezentei legi și pe baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.
adoptă hotărâri privitoare la relațiile dintre barouri, perfecționarea pregătirii profesionale și respectarea regulilor deontologice ale profesiei
alege și revocă membrii Comisiei centrale de disciplină. Fiecare barou are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrală de disciplină. Competența și procedura de judecată ale Comisiei centrale de disciplină se stabilesc prin statut
aprobă bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaților și execuția bugetară anuală
aprobă bugetul anual al U.N.B
și execuția bugetară anuală a acestuia și stabilește cota de contribuție a barourilor la formarea bugetului U.N.B
Cheltuielile necesare organizării congreselor se suportă de către fiecare barou în funcție de numărul reprezentanților săi
exercită și alte atribuții prevăzute de lege.
Hotărârile congresului sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei.
Consiliul U.N.B
este format din decanii barourilor și reprezentanții barourilor aleși potrivit normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei.
Mandatul de membru al Consiliului U.N.B
este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul său execută diferența de mandat. Înlocuitorul este desemnat în condițiile prevăzute la alin. (1) .
În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuiește de drept pe predecesorul său. Celelalte vacanțe sunt completate la proximul congres al avocaților.
Consiliul U.N.B
se întrunește trimestrial la convocarea președintelui U.N.B
Convocarea se face cu cel puțin 15 zile înainte de data ședinței.
La cererea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor Consiliului U.N.B
sau în situații excepționale, președintele U.N.B
va convoca Consiliul U.N.B
în ședință extraordinară, în cel mult 10 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.
Consiliul U.N.B
lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.
Consiliul U.N.B
are următoarele atribuții
este organul reprezentativ și deliberativ al barourilor din România și asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.
duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților
rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaților, cu excepția acelora care sunt date în competența exclusivă a Congresului avocaților
exercită controlul asupra activității și asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.
organizează examenul de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limba română ale avocaților străini
organizează și conduce activitatea Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților, constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit și care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare
aprobă folosirea patrimoniului U.N.B
și C.A
în activități producătoare de venituri, potrivit legii
adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea și perfecționarea profesională a avocaților, precum și recomandări privind relațiile dintre barouri
organizează examenul de primire în profesia de avocat și de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, în condițiile art. 17 și cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat
organizează și supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.
organizează și editează publicațiile U.N.B
și sprijină publicațiile barourilor
întocmește proiectul de buget al U.N.B
și îl supune spre aprobare Congresului avocaților, precum și execuția bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.
întocmește raportul anual de activitate și de gestiune a patrimoniului U.N.B
și le supune spre aprobare Congresului avocaților
stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B
și executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaților și de Consiliul U.N.B.R.
alege și revocă președintele și vicepreședinții U.N.B
și membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocați cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani
verifică legalitatea și temeinicia deciziilor de primire în profesie și de înscriere în tabloul avocaților, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate
anulează, pentru cauze de nelegalitate, hotărârile și deciziile adoptate de organele de conducere ale barourilor, cu excepția celor care vizează plângeri ale terților sau ale avocaților împotriva deciziilor adoptate în materia plângerilor îndreptate împotriva avocaților, care încalcă legea și Statutul profesiei de avocat , ca urmare a contestației formulate de membrii baroului respectiv sau a sesizării președintelui U.N.B.R.
înființează Casa Centrală de Credit și Ajutor a Avocaților și controlează activitatea acesteia
alege și revocă membrii Consiliului de administrație al C.A.A., coordonează activitatea acestuia și exercită controlul activității sale la sesizarea consiliului unui barou, a Comisiei permanente sau a Comisiei de cenzori a C.A.A.; ș) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege și adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii
acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de președinte de onoare al U.N.B.R.; ț) emite hotărâri cu caracter interpretativ pentru aplicarea corectă și unitară a Statutului profesiei de avocat, a Statutului C.A
și a altor acte normative emise în baza acestora
aprobă bugetul anual al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și execuția bugetară anuală a acestuia
adoptă, cu caracter de recomandare, tabloul onorariilor minimale pentru serviciile prestate potrivit legii de formele de exercitare a profesiei de avocat.
Comisia permanentă a U.N.B
se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanți ai Baroului București, iar 10 membri sunt reprezentanți ai celorlalte barouri din țară. Președintele și vicepreședinții U.N.B
sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B
și se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B
este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleași criterii și înlocuitorul execută diferența de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B
îndeplinește funcția de secretar al acesteia și este desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B
Președintele U.N.B
este și președintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
Comisia permanentă a U.N.B
are următoarele atribuții
este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanentă și de legătură cu barourile U.N.B.R.
duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților și ale Consiliului U.N.B
și supraveghează executarea acestor hotărâri de către barouri, adoptând decizii corespunzătoare
organizează serviciile Consiliului U.N.B
și serviciile proprii și angajează personalul acestora
aprobă organigramele și statele de funcții ale U.N.B.R., Casei de Asigurări a Avocaților și Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, la propunerea, după caz, a Comisiei permanente a U.N.B.R., Consiliului de administrație al C.A
și, respectiv, a Consiliului de conducere al INPPA
asigură execuția bugetară și urmărește realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.
exercită atribuțiile prevăzute de lege cu privire la adunările generale ale acționarilor/asociaților societăților înființate pentru folosirea patrimoniului U.N.B
în activități producătoare de venituri
acceptă donațiile și legatele făcute U.N.B.R.
în realizarea atribuțiilor sale, emite decizii executorii
aprobă propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru susținerea examenului de intrare și definitivare în profesia de avocat
are obligația să apere reputația profesională a avocatului, la cererea acestuia, pe baza cercetărilor și a propunerilor înaintate de consiliul baroului din care face parte.
Comisia permanentă a U.N.B
este condusă de președintele U.N.B
și lucrează valabil în prezența majorității membrilor săi și tot astfel adoptă deciziile.
Comisia permanentă a U.N.B
îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
Președintele U.N.B
are următoarele atribuții
reprezintă U.N.B
în relațiile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate
încheie convenții, acorduri și contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.
convoacă și conduce ședințele Consiliului U.N.B
și ale Comisiei permanente a U.N.B.R.
ordonanțează cheltuielile bugetare și extrabugetare ale U.N.B.R.
semnează actele Consiliului și ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.
supraveghează relațiile dintre structurile centrale ale profesiei și barouri, precum și relațiile dintre barouri
acordă sprijin și ajutor barourilor în relațiile lor cu autoritățile centrale și locale
veghează la asigurarea condițiilor corespunzătoare de desfășurare a activității avocaților la instanțele judecătorești și la organele de urmărire penală.
Președintele este înlocuit, la cerere sau în absența sa, de către vicepreședintele pe care îl desemnează în acest scop.
Consiliul U.N.B
stabilește personalul necesar îndeplinirii atribuțiilor funcției pentru președintele U.N.B.R.
În cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistența judiciară în următoarele forme
în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală
în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii
asistența judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor administrației publice locale.
În cazuri de excepție, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenței de specialitate juridică.
În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare, a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviințare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripția acelei instanțe.
Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuție va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară, căruia îi transmite, odată cu înștiințarea desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1) . Decanul baroului are obligația de a comunica și beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în conditiile legii.
Avocatul desemnat potrivit art. 71 alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în condițiile legii.
Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunțarea unilaterală și nejustificată a acestuia la asistența acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenței prin avocat.
Asistența extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă de Serviciul de asistență judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare, care va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura solicitării de asistență, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente
adeverință eliberată de autoritățile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului și ale celorlalți membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislația privind ajutorul public judiciar, sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizație de șomaj sau asigurări sociale și altele asemenea, încasate pe aceeași perioadă
livretul de familie și, după caz, certificatele de naștere ale copiilor
certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz
declarație pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul și ceilalți membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare
declarație pe propria răspundere privind situația patrimonială a solicitantului și a familiei sale
declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul și/sau celălalt părinte natural ori adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției ori care are copilul în plasament sau în plasament în regim de urgență ori a fost numită tutore se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și că acesta nu este încredințat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice
dovada eliberată de autoritățile competente privind situația bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalți membri ai familiei
alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistență judiciară, potrivit legii.
Cererea de acordare a asistenței extrajudiciare se depune la serviciul de asistență judiciară și se soluționează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz.
În cazul admiterii cererii de acordare a asistenței extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistență judiciară va cuprinde următoarele
denumirea actului
denumirea organului emitent
temeiul legal și de fapt pentru emiterea deciziei
persoana căreia i se acordă asistența extrajudiciară
tipul sau forma asistenței extrajudiciare acordate
data eliberării, funcția și semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv. (5) În temeiul deciziei de acordare a asistenței extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistență judiciară al baroului.
După posibilități, decanul baroului poate aproba acordarea asistenței extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistența judiciară.
Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenței extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
Contestațiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluționează de consiliul baroului, cu caracter de urgență la prima ședință a consiliului baroului.
Avocatul care acordă asistență judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de remunerație sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.