LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 Legea audiovizualului

În aplicarea prevederilor art. 2^1 alin. (3) și art. 2^2 alin. (1) , Consiliul Național al Audiovizualului este autorizat să adopte măsuri corespunzătoare împotriva furnizorului de servicii media audiovizuale, respectiv în cazul în care, în mod cumulativ

Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie necesare din punct de vedere obiectiv, aplicate nediscriminatoriu și proporționale cu obiectivele pe care le urmăresc și pot fi luate numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții

În vederea facilitării emiterii de către ERGA a avizului menționat la alin. (2) lit. c) , Consiliul Național al Audiovizualului transmite toate informațiile necesare, referitoare la cazul respectiv, dacă aceasta consideră că informațiile deținute nu sunt suficiente.

Prin difuzarea și retransmisia serviciilor de programe se realizează și se asigură pluralismul politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea și educarea, inclusiv sub aspect științific, și divertismentul publicului, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului.

Toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor.

Răspunderea pentru conținutul serviciilor de programe difuzate, inclusiv al comunicărilor comerciale audiovizuale, revine, în condițiile legii, furnizorului de servicii media audiovizuale.

Libertatea de furnizare pe teritoriul României a serviciilor media audiovizuale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția statelor membre ale Uniunii Europene este recunoscută și garantată prin prezenta lege.

Opțiunea oricărei persoane cu privire la programele și serviciile oferite de furnizorii de servicii media audiovizuale sau de distribuitorii de servicii este secretă și nu poate fi comunicată unui terț decât cu acordul persoanei respective.

Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.

Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege.

Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.

Nu constituie ingerințe deciziile și instrucțiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Național al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi și cu respectarea dispozițiilor legale, precum și a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convențiile și tratatele ratificate de România.

Nu constituie ingerințe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliștii și furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă și pe care le aplică în cadrul mecanismelor și structurilor de autoreglementare a activității lor, dacă nu contravin dispozițiilor legale în vigoare.

În domeniul serviciilor media audiovizuale sunt încurajate și considerate necesare coreglementarea și autoreglementarea, acestea realizându-se prin intermediul unor coduri de conduită adoptate la nivel național, în condițiile și cu respectarea prevederilor prezentei legi. Codurile de conduită se elaborează prin cooperare între furnizorii de servicii media audiovizuale, furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video sau organizațiile care îi reprezintă și reprezentanții celorlalte sectoare interesate.

Codurile elaborate în temeiul alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe

Consiliul Național al Audiovizualului poate impune furnizorilor de servicii media audiovizuale să respecte norme mai detaliate sau mai stricte, conforme cu dreptul european, inclusiv în cazul în care un cod de conduită sau anumite părți din acesta s-au dovedit a nu fi suficient de eficiente. Consiliul Național al Audiovizualului va raporta aceste norme Comisiei Europene, fără întârzieri nejustificate.

Normele mai stricte instituite la nivel național conform prevederilor alin. (3) trebuie să fie necesare, justificate și proporționale din perspectiva obiectivului de interes public general urmărit.

Normele, procedurile și condițiile restrictive aplicate serviciilor media audiovizuale sunt aceleași atât pentru serviciile liniare, cât și pentru cele neliniare.

Caracterul confidențial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de știri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege.

Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natura să identifice sursa informațiilor obținute în legătura directa cu activitatea sa profesională.

Se considera date de natura sa identifice o sursa următoarele

Confidențialitatea surselor de informare obliga, în schimb, la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate.

Persoanele care, prin efectul relațiilor lor profesionale cu jurnaliștii, iau cunoștința de informații de natura sa identifice o sursa prin colectarea, tratarea editorială sau publicarea acestor informații, beneficiază de aceeași protecție ca jurnaliștii.

Dezvăluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanțele judecătorești numai dacă aceasta este necesară pentru apărarea siguranței naționale sau a ordinii publice, precum și în măsura în care aceasta dezvăluire este necesară pentru soluționarea cauzei aflate în fața instanței judecătorești, atunci când

Autoritățile publice abilitate asigura, la cerere

Protecția jurnaliștilor și a sediilor sau a localurilor radiodifuzorilor, în condițiile alin. (1) , nu trebuie să devină pretext pentru a împiedica sau a restrânge libera exercitare a profesiunii ori a activității acestora.

Consiliul Național al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale și își exercită competențele în mod imparțial și transparent, în temeiul prezentei legi și al dreptului Uniunii Europene, fără a solicita sau accepta instrucțiuni din partea niciunei alte instituții sau entități în îndeplinirea sarcinilor care îi revin. Colaborarea cu organisme de autoreglementare, desfășurată în baza unor acorduri sau parteneriate nu constituie solicitare sau acceptare de instrucțiuni.

În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul are obligația să asigure

Până la data de 19 decembrie 2022 și, ulterior, o dată la trei ani, Consiliul înaintează Comisiei Europene un raport cu privire la punerea în aplicare a obligației prevăzute la alin. (3) lit. i) .

Consiliul își exercită dreptul de control asupra conținutului programelor oferite de furnizorii de servicii media audiovizuale numai după comunicarea publică a acestor programe.

Controlul exercitat de Consiliu asupra conținutului serviciilor de programe oferite de furnizorii de servicii media audiovizuale și asupra ofertei de servicii de programe asigurate de distribuitorii de servicii se realizează periodic și ori de câte ori Consiliul consideră că este necesar sau primește o plângere cu privire la nerespectarea de către un furnizor a prevederilor legale, a normelor de reglementare în domeniu ori a obligațiilor înscrise în licența audiovizuală.

Consiliul este obligat să sesizeze autoritățile competente cu privire la apariția sau existența unor practici restrictive de concurență, a abuzului de poziție dominantă sau a concentrărilor economice supuse controlului Consiliului Concurenței, precum și cu privire la orice alte încălcări ale prevederilor legale care nu intră în competența sa, cum ar fi practicile incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, încălcări ale prevederilor legale în domeniul protecției datelor personale, precum și ale drepturilor de autor și drepturilor conexe. Consiliul poate încheia cu autoritățile competente un protocol de colaborare prin care se vizează asigurarea schimbului de informații în vederea îmbunătățirii măsurilor de identificare și întreprinderii acțiunilor necesare respectării prevederilor prezentei legi.

Consiliul informează Comisia Europeană, fără întârzieri nejustificate, cu privire la conflictele de jurisdicție, care nu s-au putut rezolva printr-un acord valabil, dintre România și un alt stat membru al Uniunii Europene. Deciziile Comisiei Europene în astfel de cazuri, cu privire la stabilirea jurisdicției, sunt obligatorii.

Consiliul este autorizat să înființeze și să gestioneze un punct de contact online unic, ușor accesibil, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, precum și disponibil publicului pentru furnizarea de informații și primirea de plângeri cu privire la oricare dintre chestiunile legate de accesibilitatea serviciilor media audiovizuale.

Consiliul raportează Comisiei Europene până la data de 19 decembrie 2022 și, ulterior, o dată la doi ani, cu privire la îndeplinirea obligației prevăzute la art. 23 alin. (1) și art. 24 alin. (1) și (2) , precum și cu privire la contribuțiile financiare impuse furnizorilor în temeiul art. 13 alin. (1) lit. h) și h^1) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul informează autoritatea și/sau organismul național de reglementare al statului membru al Uniunii Europene când primește de la un furnizor de servicii media audiovizuale aflat în jurisdicția României informații potrivit cărora acesta urmează să furnizeze un serviciu orientat în întregime sau în cea mai mare parte către publicul statului membru respectiv. (11) Cererile venite din partea autorității competente și/sau organismului național de reglementare al unui stat membru al Uniunii Europene privind activitățile unui furnizor de servicii media audiovizuale aflat în jurisdicția României, care furnizează un serviciu ce vizează teritoriul statului membru respectiv, sunt soluționate de către Consiliu în termen de cel mult 60 de zile de la primire. Consiliul este autorizat să solicite autorității și/sau organismului național de reglementare al statului membru care a formulat cererea orice informații pe care le consideră utile în soluționarea acesteia.

Până la data de 19 decembrie 2022 și, ulterior, o dată la trei ani, Consiliul înaintează un raport Comisiei Europene cu privire la punerea în aplicare a prevederilor art. 41^1 alin. (1) .

Raportul menționat la alin. (12) se publică pe pagina de internet a Consiliului.

Consiliul furnizează Comisiei Europene sau autorității de reglementare din alt stat informațiile solicitate de aceasta privind aspecte legate de domeniul gestionat de acesta.

Consiliul este compus din 11 membri și este numit de Parlament, la propunerea

Propunerile nominalizează candidatul pentru postul de titular, precum și candidatul pentru postul de supleant și se înaintează birourilor permanente ale celor doua Camere, în termen de 15 zile de la data declanșării procedurii de numire.

Birourile permanente ale celor doua Camere înaintează propunerile comisiilor permanente de specialitate, în vederea audierii candidaților în ședința comuna.

În urma audierii comisiile permanente de specialitate întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului.

Candidaturile se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în condițiile întrunirii cvorumului celor două Camere. Numirea de către Parlament a noilor membri ai Consiliului se face cu cel puțin 90 de zile înainte de expirarea mandatelor.

Membrii Consiliului sunt garanți ai interesului public și nu reprezintă autoritatea care i-a propus.

Durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani, iar numirea acestora se face eșalonat, în funcție de expirarea mandatului.

În cazul în care un loc în Consiliu devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de supleant până la expirarea mandatului inițial de 6 ani.

Membrii Consiliului au funcție de demnitate publică asimilată funcției de secretar de stat.

Calitatea de membru al Consiliului este incompatibilă cu funcțiile publice sau private, cu excepția celor didactice, dacă nu dau naștere unor conflicte de interese.

În timpul exercitării mandatului membrii Consiliului nu pot face parte din partide sau din alte structuri politice.

Membrii Consiliului nu au dreptul să dețină acțiuni sau părți sociale, direct sau indirect, la societăți comerciale cu activități în domenii în care ei s-ar afla în conflict de interese cu calitatea de membru al Consiliului.

Membrii Consiliului care, în momentul numirii, se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2)-(4) au la dispoziție un termen de cel mult 60 de zile pentru renunțarea la calitatea sau la acțiunile respective, perioadă în care nu au drept de vot în cadrul Consiliului.

În cazul nerespectării prevederilor prezentului articol persoana în cauza este demisă de drept, locul sau devenind vacant, urmând să fie ocupat de supleant, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului.

Membrii Consiliului pot fi demiși, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situații

În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul.

Consiliul este condus de un președinte, asimilat funcției de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani.

În absenta președintelui conducerea Consiliului este asigurată de vicepreședinte.

Vicepreședintele este ales prin vot secret de către Consiliu, în prezenta a cel puțin 9 membri ai acestuia, pentru un mandat de 6 ani.

Dacă funcția de președinte sau vicepreședinte devine vacanta, se procedează la alegerea, în condițiile alin. (1) și (3) , a unui președinte, respectiv vicepreședinte.

În îndeplinirea funcțiilor și a atribuțiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucțiuni și recomandări, în prezenta a cel puțin 8 membri și cu votul a cel puțin 6 membri.

Este interzisă emiterea recomandării cu privire la difuzarea în regim de anunț de interes public a spoturilor informative radio-TV, cu excepția celei prevăzute la cap. III^7 .

Ședințele Consiliului sunt publice, cu excepția cazului în care se propune președintele și se alege vicepreședintele, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) și (3) .

Votul este totdeauna deschis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) și (3) .

Exprimarea fiecărui vot deschis este însoțită de motivarea acestuia.

Deciziile Consiliului având caracter normativ, inclusiv motivarea acestora, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deciziile Consiliului, altele decât cele precizate la alin. (5) , inclusiv motivarea acestora, precum și instrucțiunile și recomandările emise de Consiliu se fac publice.

Actele având caracter normativ emise de Consiliu pot fi contestate la instanța de contencios administrativ de către orice persoana care se considera prejudiciată de acestea.

Deciziile Consiliului având caracter individual se comunică celor interesați și intră în vigoare de la data comunicării, dacă nu se prevede altfel, putând fi contestate la instanța competentă.

Activitatea Consiliului este finanțată de la bugetul de stat, astfel încât să asigure respectarea prevederilor prezentei legi, îndeplinirea funcțiilor în mod eficace, pentru a contribui la activitatea ERGA și a-și îndeplini obligațiile asumate în calitate de membru permanent în organismele internaționale comune ale autorităților de reglementare în domeniul audiovizualului. Bugetul aprobat al Consiliului se publică pe pagina de internet a Consiliului.

Președintele Consiliului este ordonator principal de credite.

Consiliul este autorizat

Consiliul este consultat în procesul de definire a poziției României și poate participa, prin reprezentanți, la negocierile internaționale cu privire la domeniul audiovizual.

Consiliul este consultat cu privire la toate proiectele de acte normative prin care se reglementează activități din domeniul audiovizual ori în legătură cu acesta.

Consiliul este autorizat să solicite și să primească de la furnizorii și distribuitorii de servicii de programe audiovizuale orice date, informații și documente care privesc îndeplinirea atribuțiilor sale, având obligația să păstreze confidențialitatea datelor care nu au caracter public.

Consiliul își elaborează propriul regulament de organizare și funcționare, care se aproba cu votul majorității membrilor săi.

În vederea exercitării atribuțiilor Consiliul își constituie o structura funcțională proprie, inclusiv structuri teritoriale de control și monitorizare, care sunt prevăzute în regulamentul propriu de organizare și funcționare.

Personalul de specialitate al Consiliului este alcătuit din funcționari publici și personal încadrat cu contract individual de muncă, salarizați potrivit prevederilor art. 98 .

Funcționarii publici din cadrul Consiliului nu pot fi membri în consiliile de administrație ori în organele de conducere ale furnizorilor și distribuitorilor de servicii de programe audiovizuale și nici nu pot să exercite funcții sau să dețină acțiuni ori părți sociale într-o societate comercială titulară a unei licențe audiovizuale.

În scopul aplicării dispozițiilor alin. (4) , funcționarii publici din cadrul Consiliului vor depune la președintele Consiliului o declarație de conformare pe propria răspundere.

În cadrul activității de control parlamentar, exercitată în temeiul art. 10 alin. (1) , activitatea Consiliului este analizată de către Parlament prin dezbaterea raportului anual, care va fi depus, împreună cu execuția bugetară, până la data de 15 aprilie a anului următor.

Raportul anual de activitate și execuția bugetară sunt dezbătute, în ședințe comune, de comisiile pentru cultură și media, respectiv de comisiile pentru buget, finanțe ale Senatului și Camerei Deputaților.

Raportul comun al comisiilor pentru cultură și media asupra raportului anual de activitate a Consiliului include avizul comun al comisiilor pentru buget, finanțe în ceea ce privește execuția bugetară și este supus dezbaterii și aprobării celor două Camere reunite.

Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate atrage, de drept, demiterea din funcție a președintelui Consiliului.

În cazul menționat la alin. (4) , hotărârea Parlamentului de respingere a raportului anual de activitate se motivează în mod corespunzător, se notifică persoanei vizate și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În situația prevăzută la alin. (4) , Parlamentul va numi un nou președinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului președinte, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (1) .

Abrogat.

Comisiile pentru cultură și media ale celor două Camere ale Parlamentului au dreptul să solicite Consiliului, ori de câte ori consideră necesar, rapoarte specifice.

Evenimentele de importanta majoră pot fi difuzate în exclusivitate numai dacă difuzarea nu privează o parte importanta a publicului din România de posibilitatea de a le urmări în direct sau în transmisie decalată în cadrul unui serviciu de programe cu acces liber.

Lista evenimentelor considerate de importanta majoră se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului, și va fi comunicată Comisiei Europene; modificările ulterioare urmează aceeași procedura. În perioada de preaderare la Uniunea Europeană lista își va produce efectele după publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin hotărârea Guvernului menționată la alin. (2) se precizează procentul din populație care reprezintă o parte importanta a publicului; prin aceeași hotărâre se stabilește pentru fiecare eveniment de importanta majoră dacă difuzarea în direct a acestuia se va face în tot sau în parte, ori dacă, acolo unde interesul public o cere, difuzarea decalată a acestuia se va face în tot sau în parte.

Exercitarea de către radiodifuzorii aflați în jurisdicția României a drepturilor exclusive de difuzare a unor evenimente declarate de un stat membru al Uniunii Europene ca fiind de importanta majoră și care sunt cuprinse în lista publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu poate priva o parte importanta a publicului din respectivul stat de posibilitatea de a urmări acele evenimente, în direct sau decalat, conform prevederilor stabilite de acel stat membru.

În măsura posibilului și prin mijloacele corespunzătoare, radiodifuzorii aflați în jurisdicția României vor rezerva operelor europene o proporție majoritară din timpul de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping.

În cazurile în care proporția stabilită la alin. (1) nu poate fi atinsă, proporția rezervată operelor europene nu trebuie să fie mai mică de 30% din timpul prevăzut la alin. (1) .

Consiliul va urmări aplicarea prevederilor alin. (1) .

Mecanismele complete ale măsurilor de implementare vor fi stabilite de Consiliu.

Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, aflați sub jurisdicția României, au obligația să aloce, în cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, cel puțin 30% din cataloagele lor operelor europene, precum și să asigure promovarea acestor opere. Procentul de 30% se calculează pe baza titlurilor din catalogul de servicii, în cazul serialelor de televiziune sezonul fiind echivalentul unui titlu. Promovarea se poate realiza prin facilitarea accesului la aceste opere, printr-o secțiune dedicată operelor europene care să fie accesibilă de la pagina de pornire a serviciului, posibilitatea căutării de opere europene în instrumentul de căutare disponibil în cadrul respectivului serviciu, utilizarea de opere europene în campanii ale respectivului serviciu sau asigurarea unui procentaj minim de opere europene promovate din catalogul respectivului serviciu, utilizarea bannerelor sau a unor instrumente similare.

În cazul în care un furnizor de servicii media audiovizuale la cerere aflat în jurisdicția României oferă cataloage naționale diferite în alte state membre, este responsabilitatea statului membru de jurisdicție să asigure respectarea obligației legate de cota de opere europene în ceea ce privește diferitele cataloage naționale.

Obligația prevăzută la alin. (1) nu se aplică furnizorilor de servicii media audiovizuale la cerere cu o cifră de afaceri sub 2 milioane de euro, aferentă furnizării de servicii media audiovizuale, sau cu un nivel de audiență mai mic de 1%.

În cazul în care un furnizor de servicii media audiovizuale nu furnizează un serviciu media audiovizual la cerere pentru o anumită perioadă de timp, respectarea obligației impuse în temeiul alin. (1) se evaluează în raport cu timpul efectiv de furnizare a serviciului respectiv.

Orice radiodifuzor aflat sub jurisdicția României va rezerva operelor europene create de producători independenți față de acei radiodifuzori cel puțin 10% din timpul sau de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping, sau cel puțin 10% din bugetul sau de programe.

În operele europene create de producători independenți va fi inclusă o proporție corespunzătoare de opere recente, respectiv de opere difuzate în următorii 5 ani după producerea lor.

Un producător este independent față de un anumit radiodifuzor dacă activitatea sa de realizare a unor producții audiovizuale este susținută financiar într-o proporție mai mica de 25% din aceleași surse cu serviciul de programe în cadrul căruia se difuzează producția sa și dacă deține mai puțin de 25% din capitalul societății care finanțează serviciul de programe în cauza.

Pentru încurajarea și facilitarea exprimării pluraliste a curentelor de opinie, radiodifuzorii au obligația de a reflecta campaniile electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.

În aplicarea corectă a prevederilor alin. (1) , Consiliul emite norme cu caracter obligatoriu, controlează respectarea prevederilor legale și ale normelor emise și sancționează încălcarea acestora.

Publicitatea televizată și teleshoppingul trebuie să fie ușor de identificat și trebuie să fie separate de conținutul editorial. Fără a aduce atingere utilizării de noi tehnici publicitare, se asigură o separare prin mijloace optice și/sau acustice și/sau spațiale între publicitatea televizată, teleshopping și, respectiv, celelalte părți ale programelor.

Spoturile publicitare și de teleshopping izolate, altele decât cele difuzate în cadrul transmisiilor sportive, constituie o excepție și pot fi difuzate numai în cazuri stabilite ca atare de Consiliu.

Inserarea spoturilor publicitare, inclusiv a celor autopromoționale sau de teleshopping, se poate face numai între programe. Dacă se respecta condițiile prevăzute la alin. (4)-(7) , spoturile de publicitate sau de teleshopping pot fi inserate și în timpul unui program, astfel încât

Abrogat.

În cadrul programelor alcătuite din părți autonome sau în cadrul difuzării unor competiții sportive ori a altor evenimente sau emisiuni structurate similar, care conțin pauze, spoturile de publicitate și teleshopping pot fi introduse doar între părți sau în pauze.

Difuzarea programelor de știri și a operelor audiovizuale, cum sunt filmele cinematografice sau filmele realizate pentru televiziune, cu excepția serialelor, foiletoanelor și a documentarelor, poate fi întreruptă de publicitate televizată și/sau de spoturi de teleshopping o singură dată în timpul unei durate programate de cel puțin 30 de minute.

Difuzarea programelor pentru copii poate fi întreruptă de publicitate televizată o singură dată în timpul unei durate programate de cel puțin 30 de minute, cu condiția ca durata prevăzută a programului să depășească 30 de minute.

Este interzisă difuzarea de teleshopping în timpul programelor pentru copii, precum și inserarea de publicitate televizată sau de teleshopping în timpul difuzării oficierii unui serviciu religios.

Abrogat.

Eliminat.

Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții

Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să nu provoace nicio daună morală, fizică sau mentală minorilor și, în special

Comunicările comerciale audiovizuale cu conținut comercial mascat sunt interzise.

Comunicările comerciale audiovizuale pentru băuturi alcoolice în cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, cu excepția sponsorizării și a plasării de produse, trebuie să respecte criteriile prevăzute la art. 32 .

Comunicările comerciale audiovizuale pentru băuturi alcoolice nu pot încuraja consumul excesiv al băuturilor respective și nu pot viza în mod special minorii.

Orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru țigări, alte produse din tutun, țigarete electronice, inclusiv de tip vape, produse destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, dispozitive electronice pentru încălzirea tutunului și a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, precum și pentru pliculețele cu nicotină pentru uz oral (pouch-uri) și flacoane de reumplere este interzisă.

Comunicările comerciale audiovizuale având ca obiect medicamente sau tratamente medicale, disponibile în România numai pe bază de prescripție medicală sunt interzise.

Comunicările comerciale audiovizuale care aduc atingere intereselor legale ale consumatorilor sunt interzise.

Furnizorii de servicii media audiovizuale sunt încurajați să dezvolte coduri de conduită privind comunicările comerciale audiovizuale, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 6^1 , care să aibă ca scopuri principale cel puțin următoarele: reducerea în mod efectiv a expunerii minorilor la comunicările comerciale audiovizuale având ca obiect băuturile alcoolice, precum și produsele alimentare și băuturile care conțin substanțe nutritive și substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic, în special grăsimi, acizi grași trans, sare sau sodiu și zaharuri, al căror consum excesiv nu este recomandat în regimul alimentar global. Astfel de comunicări comerciale audiovizuale nu trebuie să scoată în evidență calitatea pozitivă a aspectelor nutriționale ale unor astfel de produse alimentare și băuturi.

Pentru programele produse ulterior datei de 19 decembrie 2009, plasarea de produse este permisă în cadrul serviciilor media audiovizuale, cu excepția programelor de știri și de actualități, a programelor dedicate consumatorilor, a programelor religioase și a programelor pentru copii.

Programele dedicate consumatorilor, prevăzute la alin. (1) , sunt programe care oferă consiliere publicului sau care conțin evaluări privind achiziționarea de produse și servicii.

Programele produse după 19 decembrie 2009 care conțin plasări de produse trebuie să îndeplinească următoarele condiții

Consiliul poate aproba, prin decizie, situațiile în care se poate deroga de la condițiile prevăzute la alin. (3) lit. d) , cu excepția programelor produse sau comandate de către un furnizor de servicii media audiovizuale sau de către o societate afiliată furnizorului respectiv. (5) În cadrul programelor produse după 19 decembrie 2009 se interzice plasarea de produse, precum

Programele sponsorizate trebuie să îndeplinească următoarele condiții

Sponsorizarea serviciilor sau programelor media audiovizuale de către persoane fizice sau juridice a căror activitate principală este fabricarea sau comercializarea de țigări și de alte produse din tutun, precum și de țigarete electronice și de flacoane de reumplere este interzisă.

Sponsorizarea serviciilor sau a programelor media audiovizuale de persoane fizice sau juridice ale căror activități includ fabricarea sau comercializarea produselor și a tratamentelor medicale se poate face prin promovarea numelui, a siglei și/sau a oricărui alt element distinctiv al sponsorului sau ale anumitor produse ori servicii medicale ale acestuia, cu excepția numelui sau a imaginii produselor medicamentoase ori ale tratamentelor medicale care sunt disponibile numai pe bază de prescripție medicală.

Sponsorizarea programelor jurnalelor de știri și programelor de actualități politice este interzisă.

Prezentarea unei sigle de sponsorizare în timpul programelor pentru copii, al documentarelor și al programelor religioase este interzisă.

Proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping cuprinsă în intervalul orar 6.00-18.00 nu poate depăși 20% din intervalul respectiv. Proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping cuprinsă în intervalul orar 18.00-24.00 nu poate depăși 20% din intervalul respectiv. (2) În cazul serviciilor publice de televiziune, proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping, în intervalele prevăzute la alin. (1) , nu poate depăși 16,7% din fiecare interval.

Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul

Ferestrele dedicate transmisiei teleshoppingului de către un serviciu de programe care nu este dedicat exclusiv teleshoppingului trebuie să aibă o durată neîntreruptă de minimum 15 minute.

Acestea trebuie să fie clar delimitate și identificate prin semnale optice și acustice corespunzătoare.

Teleshoppingul nu trebuie să incite minorii să solicite cumpărarea sau închirierea de bunuri ori servicii.

Se interzic teleshoppingul pentru produsele medicamentoase care intră sub incidența autorizației de punere pe piață, prevăzută la titlul XVII, cap. III, secțiunea 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, precum și teleshoppingul tratamentelor medicale.

Dispozițiile prezentei legi se vor aplica în mod corespunzător serviciilor de programe dedicate exclusiv publicității și teleshoppingului, precum și serviciilor de programe dedicate exclusiv autopromovării.

În cazul serviciilor de programe prevăzute la alin. (1) , dispozițiile art. 22-24 privind promovarea operelor europene și a operelor producătorilor independenți, precum și cele ale art. 28 și 35 nu se aplică.

și art. 35 cu privire la serviciile de programe de televiziune destinate exclusiv teritoriului național și care nu pot fi recepționate, direct sau indirect, de către publicul din unul ori mai multe alte state membre ale Uniunii Europene.