LEGE nr. 5 din 6 iulie 1978 (*republicată*) cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, precum și la funcționarea acestora pe baza autoconducerii muncitoresti și autogestiunii economico-financiare
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Conducerea colectivă a activității operative a unităților socialiste se realizează de biroul executiv al consiliului oamenilor muncii.
Organele de conducere colectivă au caracter deliberativ, desfasurindu-și activitatea în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor și adopta hotărîri cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor ce le compun. În cazurile în care președintele sau prim-vicepreședintele consiliului oamenilor muncii de la întreprindere sau, după caz, președintele sau vicepreședintele consiliului oamenilor muncii de la centrala, au păreri diferite față de majoritatea membrilor consiliului, problema asupra căreia nu s-a realizat un acord se supune organului ierarhic superior pentru a decide. În caz de divergenta între președinte și majoritatea membrilor biroului executiv al consiliului oamenilor muncii, problema asupra căreia nu s-a realizat un acord se supune consiliului oamenilor muncii pentru a decide. Hotărîrile consiliului oamenilor muncii și ale biroului executiv se consemnează în scris precizîndu-se sarcinile trasate precum și persoanele răspunzătoare de aducerea lor la îndeplinire. Lucrările de secretariat ale organelor de conducere colectivă se țin de șeful compartimentului planificare sau financiar sau de o altă persoană din aceste compartimente, desemnate de biroul executiv.
Ședințele de lucru ale consiliului oamenilor muncii au loc o dată pe trimestru la centrale și o dată pe luna la întreprinderi; ședințele de lucru ale biroului executiv al consiliului oamenilor muncii au loc decadal atît la centrala, cît și la întreprindere. Ședințele de lucru ale consiliului oamenilor muncii și biroului executiv pot avea loc și ori de cîte ori este nevoie, la inițiativa președintelui, prim-vicepreședintelui sau la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor.
Pentru analiza unor probleme de mare complexitate sau care interesează întreaga activitate a centralei, respectiv a întreprinderii, precum și pentru elaborarea unor propuneri de rezolvare a acestora, organele de conducere colectivă pot constitui grupe de lucru cuprinzînd specialiști din cadrul unității sau din afară acesteia; pentru specialiștii din alte unități se va cere acordul conducerii acestora.
La ședințele consiliilor oamenilor muncii și birourilor executive pot fi invitați delegați ai organelor centrale, ai băncilor, organizațiilor economice și instituțiilor interesate în examinarea problemelor puse în discuție; de asemenea, în funcție de specificul problemelor ce urmează a fi analizate, pot fi invitați specialiști atît din cadrul unității, cît și din afară acesteia. La ședințele consiliului oamenilor muncii din întreprinderi va participa un reprezentant al consiliului oamenilor muncii al centralei sau al organului căruia îi este subordonata întreprinderea.
Consiliile oamenilor muncii au obligația să prezinte în fața adunării generale a oamenilor muncii bilanțul activității unității, situația economică și financiară a acesteia, sarcinile pentru perioada următoare și măsurile organizatorice și tehnice în vederea realizării lor. Consiliile oamenilor muncii răspund în fața adunărilor generale ale oamenilor muncii de modul cum s-au realizat sarcinile de plan și măsurile cu privire la asigurarea condițiilor de muncă ale personalului muncitor, precum și pentru îndeplinirea tuturor atribuțiilor ce revin consiliului. Biroul executiv răspunde față de consiliul oamenilor muncii pentru întreaga activitate pe care o desfășoară, pentru modul în care și-a îndeplinit atribuțiile ce i-au revenit, potrivit legii.
Consiliile oamenilor muncii și birourile executive ale acestora răspund de activitatea unităților respective față de conducerea colectivă a organului ierarhic superior; totodată, fiecare membru răspunde în fața organului de conducere colectivă din care face parte, precum și față de oamenii muncii care i-au ales, atît pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt repartizate, cît și pentru întreaga activitate a unității. Membrii consiliului oamenilor muncii, după alegerea sau numirea lor în organul de conducere colectivă depun jurămîntul de credința și devotament față de Republica Socialistă România. Jurămîntul se depune în fața adunării generale a oamenilor muncii.
Adunarea generală a oamenilor muncii constituie forma superioară de realizare a autoconducerii muncitoresti, forul prin care clasa muncitoare asigura conducerea întregii activități economico-sociale, cadrul larg democratic de participare organizată a tuturor oamenilor muncii la dezbaterea și soluționarea problemelor legate de elaborarea și îndeplinirea planului național unic de dezvoltare economico-socială, de intarire a autogestiunii economico-financiare și de satisfacerea nevoilor social-culturale în cadrul programului de creștere continua a nivelului de trai stabilit de partid și de stat. Expresie a democratismului orinduirii socialiste, adunarea generală exercita controlul asupra organelor de conducere ale unității și reprezintă, în același timp, un mijloc de dezvoltare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii, de intarire a disciplinei și responsabilității lor sociale, de stimulare a inițiativei creatoare a maselor pentru buna gospodărire a avutului obștesc. Adunarea generală a oamenilor muncii asigura promovarea celor mai valoroase cadre în organele de conducere colectivă și exercită un control permanent asupra activității acestora.
Adunări generale ale oamenilor muncii se organizează la toate întreprinderile și centralele, precum și la celelalte unități socialiste care sînt organizate și funcționează potrivit reglementărilor legale privind întreprinderile sau centralele. La întreprinderile mari sau cu larga raspindire teritorială se organizează adunări generale ale reprezentanților oamenilor muncii; pentru acestea se vor organiza în prealabil adunări ale oamenilor muncii pe secții, ateliere, sectoare, santiere, uzine, exploatări și altele similare în care se vor alege prin vot deschis reprezentanții oamenilor muncii pentru adunarea generală pe întreprindere.
Adunarea generală a oamenilor muncii are următoarele atribuții principale
dezbate și adopta planul cincinal și planurile anuale, bugetul de venituri și cheltuieli, precum și programele de măsuri necesare pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor ce revin unității din planul național unic de dezvoltare economico-socială pentru mobilizarea întregului potențial tehnic și economic care să conducă la ridicarea nivelului tehnicii calitativ al producției, creșterea mai accentuata a productivitatii, muncii, folosirea cu eficienta sporită a capacităților de producție, a tuturor fondurilor fixe, creșterea gradului de valorificare a resurselor materiale și energetice și reducerea cheltuielilor materiale, sporirea ponderii producției destinate exportului, îmbunătățirea condițiilor de muncă și social-culturale ale întregului personal muncitor
aproba angajamentele colectivului de muncă privind depășirea indicatorilor de plan, precum și măsurile tehnice și organizatorice care să asigure îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate
aproba contractul colectiv de muncă, care se semnează de către președintele biroului executiv din partea organului de conducere colectivă și de către președintele comitetului sindicatului din partea oamenilor muncii
dezbate și aproba planul de venituri și cheltuieli pentru fondul destinat acțiunilor sociale
stabilește obiectivele cu caracter social (cluburi, cantine și altele asemenea) ce urmează a fi construite din economiile ce se realizează la obiectivele de investiții, precum și fondurile ce urmează a fi alocate în acest scop
analizează mersul îndeplinirii sarcinilor de plan, al angajamentelor și al prevederilor din contractul colectiv de muncă, pe baza dării de seama prezentată de consiliul oamenilor muncii și adopta măsuri în vederea îmbunătățirii activității în perioada următoare
aproba programul de elaborare și reexaminare a normelor și normativelor de muncă; analizează modul cum s-au adus la îndeplinire măsurile stabilite în ședința anterioară
analizează activitatea desfășurată pentru ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, asimilarea de produse și tehnologii noi, promovarea progresului tehnic în toate sectoarele de activitate, valorificarea rapida în producție a cercetărilor științifice încheiate
repartizează fondul de participare la beneficii pe destinații legale, în raport cu contribuția adusă la dezvoltarea societății, cu vechimea în unitate
analizează și stabilește măsuri pentru continua imbunatatire a activității de ridicare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii, pentru îmbunătățirea activității de educație politica și cultural-sportiva a maselor
aproba darea de seama anuală, pe bază de bilanț, asupra activității unității și a organului de conducere colectivă, modul de utilizare a beneficiilor în condițiile și după criteriile prevăzute prin dispoziții legale
aproba numărul de membri în consiliul oamenilor muncii al unității, numărul de membri în biroul executiv al acestuia, precum și numărul de reprezentanți ai oamenilor muncii în consiliu
alege reprezentanții oamenilor muncii care fac parte din organele de conducere colectivă și hotărăște revocarea celor care nu au desfășurat o activitate corespunzătoare
alege un reprezentant al oamenilor muncii, muncitor care lucrează direct în producție, în funcția de vicepreședinte al consiliului oamenilor muncii al întreprinderii
confirma anual în funcție cadrele din conducerea unității: directorul, directorul adjunct tehnic și de producție sau inginerul șef, directorul adjunct comercial, contabilul șef, precum și alte cadre care ocupa funcții de conducere similare
se pronunța asupra propunerilor de promovare în funcții de conducere a unor cadre din unitate, ținînd seama de pregătirea politica, profesională și de aportul acestora la buna desfășurare a activității; între ședințele în plen consultarea oamenilor muncii se face în adunările organizate pe secții, ateliere sau alte unități de producție similare în care persoana respectiva își desfășoară activitatea
hotărăște eliberarea din funcție a cadrelor din conducerea unității care au savirsit abateri grave de la disciplina muncii, de la normele eticii și echității socialiste sau care dau dovada de lipsa de răspundere în realizarea planului; între ședințele în plen ale adunării generale, hotărîrea se ia de adunările oamenilor muncii organizate pe secții, ateliere sau alte unități de producție similare, urmînd să fie supusă spre confirmare la prima adunare generală a oamenilor muncii pe întreaga unitate. Pentru ceilalți oameni ai muncii din unități care au savirsit asemenea abateri, adunările generale ale oamenilor muncii sau adunările oamenilor muncii pe secții, ateliere sau alte unități de producție similare, în care persoana respectiva își desfășoară activitatea, pot hotărî desfacerea contractului de muncă. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor ce compun adunarea și sînt definitive
aproba modificarea profilului de fabricație al întreprinderii, precum și structura organizatorică a acesteia
aproba, în condițiile legii, propunerile de scoatere din funcțiune a fondurilor fixe și de declasare a bunurilor materiale și stabilește măsuri privind recuperarea și valorificarea resurselor materiale refolosibile
hotărăște asupra numărului de personal ce se încadrează în întreprinderi în strinsa corelare cu indicatorii de plan, cu programele de producție rezultate din contractele economice, precum și cu posibilitățile de asigurare a fondurilor de retribuire; hotărăște asupra repartizării personalului muncitor pe secții, fabrici, compartimente de conceptie și functionale; încadrarea în munca sau desfacerea contractului de muncă pentru personalul din secții, ateliere sau formații de lucru se hotărăște de adunările oamenilor muncii ale acestor unități. În cazul în care adunarea generală nu confirma în funcție cadrele prevăzute la lit. p) și r), organele corespunzătoare care le-au numit sau, după caz, ales sînt obligate sa ia măsuri pentru înlocuirea acestora, în termen de cel mult 30 de zile.
Adunările generale ale oamenilor muncii și adunările generale ale reprezentanților oamenilor muncii - denumite în continuare adunări generale - sînt valabil constituite dacă participa cel puțin două treimi din numărul personalului muncitor, respectiv din numărul reprezentanților oamenilor muncii sau al membrilor din care se compune adunarea generală respectiva. La adunările generale pe întreprinderi vor participa membrii consiliului oamenilor muncii, reprezentanți ai organelor ierarhice superioare unității, precum și ai organelor de partid și organizațiilor de masa. Adunarea generală își desfășoară activitatea prin dezbateri în plen, prin organizarea de adunări ale oamenilor muncii pe secții, ateliere sau alte unități de producție, prin activitatea comisiilor pe domenii și alte forme de participare a oamenilor muncii la conducerea unității.
Numărul reprezentanților oamenilor muncii aleși pentru adunările generale pe întreprindere se stabilește de comitetul sindicatului împreună cu consiliul oamenilor muncii, în funcție de numărul personalului muncitor și de posibilitățile concrete de desfășurare a adunării respective. Reprezentanții oamenilor muncii pentru adunarea generală vor fi aleși pe o perioadă de un an. În cazul neîndeplinirii sarcinilor de plan, ca urmare a unei activități proprii necorespunzătoare sau în cazul unor abateri disciplinare săvîrșite de reprezentanții oamenilor muncii în perioada pentru care au fost aleși, cei în cauza vor putea fi revocați și înlocuiți de adunările oamenilor muncii pe secții, ateliere, sectoare, santiere, exploatări, de care au fost aleși.
Adunările generale din întreprinderi se convoacă semestrial în ședințe ordinare, de comitetul sindicatului, de comun acord cu consiliul oamenilor muncii. Adunarea generală mai poate fi convocată la cererea a cel puțin o treime din numărul oamenilor muncii sau al reprezentanților acestora, după caz. Pentru dezbaterea și adoptarea sarcinilor ce revin unităților din planul național unic de dezvoltare economico-socială se organizează o adunare generală în cursul trimestrului III al anului premergător anului de plan. Adunări generale pot fi convocate în cursul anului, pentru examinarea unor proiecte de acte normative de interes general supuse dezbaterii publice sau a unor acte normative care privesc perfecționarea activității unităților socialiste. În unitățile cu activitate sezoniera, adunările generale se vor organiza la începutul și încheierea campaniilor.
Adunarea generală a oamenilor muncii pe centrala se compune din membrii consiliului oamenilor muncii al centralei, și consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile subordonate și unitățile componente sau ai birourilor executive ale acestora, precum și din reprezentanți ai oamenilor muncii din unitățile centralei, al căror număr se stabilește de conducerea centralei împreună cu comisia organizațiilor sindicale ale unităților centralei. La adunările generale pe centrale vor participa din partea ministerelor, a celorlalte organe centrale sau locale, ministrul sau, după caz, conducătorul organului central sau local, adjuncți ai acestora sau alți membri ai consiliului de conducere; la adunarea generală va participa, de asemenea, reprezentantul sindicatelor, delegat de uniunea sindicatelor de ramura.
Adunarea generală pe centrala se convoacă o dată pe an de comisia organizațiilor sindicale ale unităților centralei de acord cu consiliul oamenilor muncii și are loc după încheierea bilanțului anual și desfășurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii din unitățile subordonate. Prevederile alin. 2 și 3 ale art. 67 se aplică și pentru adunările generale pe centrale.
Comisia organizațiilor sindicale ale unităților centralei și consiliul oamenilor muncii al centralei sau, după caz, comitetul sindicatului și consiliul oamenilor muncii al întreprinderii, răspund pentru organizarea adunărilor generale și asigura pregătirea materialelor ce se supun dezbaterii, aduc la cunoștința oamenilor muncii ordinea de zi, organizează alegerea reprezentanților oamenilor muncii pentru adunările generale și asigura condițiile bunei desfășurări a acestora.
Pentru desfășurarea lucrărilor adunarea generală alege un prezidiu, prin vot deschis, din rindul participanților. Adunarea generală din întreprindere este condusă de președintele comitetului sindicatului, iar cea din centrala, de către un membru al prezidiului desemnat de acesta.
Consiliile oamenilor muncii au obligația de a analiza propunerile făcute în adunările generale, de a lua măsuri pentru aplicarea celor care se dovedesc eficiente. Propunerile făcute în cadrul adunărilor generale, care depășesc posibilitățile de soluționare ale organelor de conducere colectivă, se vor inainta organului căruia îi este subordonata unitatea respectiva, care în termen de 30 de zile va răspunde asupra modului de rezolvare; consiliile oamenilor muncii din centrale vor informa organele de conducere colectivă din întreprinderi, iar acesta din urma întregul personal muncitor, în termen de 30 de zile, asupra modului în care au fost rezolvate.
Adunările generale pe centrale și întreprinderi exercita controlul asupra activității consiliilor oamenilor muncii ale acestora. În cazul în care adunarea generală considera ca nesatisfacatoare activitatea consiliului oamenilor muncii sau a unor membri ai acestuia, conducerea organului căruia îi este subordonata unitatea respectiva este obligată sa analizeze cauzele și în termen de 15 zile sa ia măsurile necesare care pot ajunge pînă la înlocuirea acelor membri care au desfășurat o activitate necorespunzătoare, informind consiliile unităților în subordine și oamenii muncii asupra măsurilor luate.
Oamenii muncii în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producție, de producători și beneficiari ai valorilor materiale și spirituale, poarta răspunderea directa pentru conducerea și bunul mers al întregii activități în unitatea din care fac parte, pentru gospodărirea judicioasă și eficienta a bunurilor ce le sînt încredințate spre administrare, pentru creșterea contribuției fiecărei unități la dezvoltarea generală a societății, la ridicarea nivelului de trai al populației, la propășirea și apărarea tarii. În conformitate cu principiile democrației muncitoresti, oamenii muncii au dreptul și îndatorirea de a se pronunța asupra tuturor problemelor care privesc organizarea și conducerea producției, asigurarea condițiilor de muncă și de trai, de a participa nemijlocit la elaborarea și adoptarea hotărîrilor și răspund de explicarea lor ferma în unitatea din care fac parte.
Fiecare om al muncii, incadrindu-se în colectivul unei unități socialiste, răspunde de îndeplinirea exemplara a sarcinilor ce îi revin din plan, de respectarea stricta a disciplinei tehnologice, de folosirea integrală a timpului de lucru și are îndatorirea sa acționeze pentru ridicarea continua a nivelului tehnic și calitativ al produselor, introducerea și generalizarea progresului tehnic, creșterea productivitatii muncii, sporirea eficientei economice a întregii activități.
Pentru folosirea completa a capacităților de producție, oamenii muncii au obligația să asigure utilizarea cu randamente superioare și exploatarea în condiții de deplina siguranța a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, realizarea la termen a tuturor lucrărilor de întreținere și reparații a fondurilor fixe, creșterea continua a indicelui de utilizare a acestora.
Pentru a asigura gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale și celorlalte resurse alocate, personalul muncitor are obligația să asigure utilizarea eficienta a materiilor prime, materialelor, combustibililor și energiei, sporirea gradului de valorificare a acestora, recuperarea tuturor resurselor materiale și energetice refolosibile. Fiecare om al muncii răspunde, la locul sau de producție, de respectarea consumurilor normate de materii prime, materiale, combustibil și energie și are, totodată, obligația sa acționeze pentru realizarea de economii, să asigure luarea măsurilor necesare pentru evitarea risipei de orice fel, înlăturarea oricărei neglijente în păstrarea și administrarea bunurilor.
Contribuția fiecărei persoane, prin munca depusa pentru realizarea sarcinilor ce revin unității, constituie criteriul fundamental pentru determinarea retribuirii, participarea la împărțirea beneficiilor și stabilirea celorlalte drepturi legate de activitatea sa.
În cadrul colectivului în care este încadrat, personalul muncitor răspunde de respectarea ordinii și disciplinei în munca, a normelor eticii și echității socialiste, de dezvoltarea relațiilor de colaborare și întrajutorare tovaraseasca, de asigurarea unui climat de disciplina muncitoreasca în îndeplinirea sarcinilor ce îi revin. Totodată, personalul muncitor are îndatorirea să-și perfecționeze pregătirea profesională și de specialitate, să-și lărgească continuu orizontul de cunoaștere, sa dea dovadă de o înaltă constiinta profesională, de spirit creator, daruire și competența în munca. În întreaga lor activitate, oamenii muncii trebuie să manifeste combativitate și intransigenta față de cei care încalcă ordinea și disciplina, au o atitudine de superficialitate și lipsa de răspundere în munca, și sa formeze o opinie de masa care să asigure educarea acestora sau, după caz, tragerea lor la răspundere.
Ca membru al colectivului de muncă, fiecare persoana răspunde de apărarea proprietății obștești, de dezvoltarea continua a acesteia și este obligată sa lupte cu toată hotărîrea împotriva oricăror sustrageri de bunuri din avutia naționala și sa ia toate măsurile necesare pentru evitarea degradării bunurilor.
Personalul muncitor care pleacă dintr-o unitate pentru a se încadra, în condițiile legii, la o alta unitate, este obligat să solicite caracterizarea activității sale din partea organului de conducere colectivă și a organului sindical de la unitatea de unde pleacă. Încadrarea în munca la o noua unitate se va putea face numai tinindu-se seama și de aprecierile cuprinse în caracterizarea obținută în condițiile alin. 1.
Centralele și întreprinderile pot avea în structura de producție, în funcție de obiectul lor de activitate, unități componente - uzine, fabrici, exploatări, grupuri de santiere, secții, santiere, ateliere, loturi, sectoare, autobaze, depozite și alte unități similare - cu gestiune economică, fără personalitate juridică. Unitățile economice fără personalitate juridică prevăzute la alin. 1 se organizează potrivit normelor unitare de structura aprobate pentru ramurile sau domeniile de activitate respective.
Unitățile componente prevăzute în articolul precedent se înființează după cum urmează
fabrici, uzine, exploatări, grupuri de santiere și altele cu organizare asemănătoare - prin ordinul ministrului, pe baza hotărîrii consiliului de conducere al ministerului, respectiv prin decizia comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București; înființarea de uzine și fabrici în cadrul întreprinderilor se face cu acordul Consiliului Organizării Economico-Sociale
secții, santiere, ateliere, loturi, depozite și altele similare - prin decizia directorului sau a directorului general, pe baza hotărîrii consiliului oamenilor muncii al întreprinderii sau centralei în cadrul căreia funcționează unitatea. Prin actul de înființare se stabilesc denumirea, sediul și obiectul de activitate al acestor unități. Desființarea, modificarea denumirii, sediului sau obiectului de activitate, precum și reorganizarea unităților componente ale centralelor și întreprinderilor, se fac de organul care le-a înființat. Încadrarea în grade de organizare a unităților componente ale centralelor și întreprinderilor se face, pe baza metodologiei, de gradare aprobată prin decret al Consiliului de Stat, de către organele care au în competența lor înființarea acestor unități.
Centralele și întreprinderile, raminind titulare ale dreptului de administrare directa, pot inzestra, la înființare, unitățile economice fără personalitate juridică cu fonduri fixe și le pot dota cu mijloace circulante necesare desfășurării activității, stabilind și modul de utilizare a acestora.
Unitățile componente ale centralelor și întreprinderilor pot avea independenta operativă, subcont la banca, pot beneficia de credite bancare, pot avea relații economice și financiare, în limita competentelor stabilite de conducerile centralei sau întreprinderii de care aparțin. Șefii unităților componente pot încheia contracte cu persoane fizice și juridice, pe baza împuternicirii de reprezentare data de centrala sau întreprindere. Fabricile, uzinele, grupurile de santiere și alte unități similare fără personalitate juridică au plan propriu și buget de venituri și cheltuieli, parte integrantă a planului și bugetului întreprinderii sau centralei de care aparțin. Aceste unități pot utiliza și funcția de contabil șef, dacă prin normele de structura specifice nu se prevede altfel.
În funcție de amplasarea teritorială, mărimea, complexitatea și condițiile specifice de producție, conducerile centralei sau întreprinderii pot stabili ca o parte din atribuțiile prevăzute la capitolul I pentru întreprinderi să se exercite în anumite limite de către unitățile componente. Atribuțiile care n-au fost delegate acestor unități se vor exercita în continuare în mod centralizat, creîndu-se astfel condiții ca unitățile componente să se concentreze asupra realizării calitative, cantitative și în condiții de eficienta sporită a producției.
Unități cu gestiune economică fără personalitate juridică se pot organiza în mod excepțional, potrivit legii, și în subordinea unor instituții de stat. Înființarea unor astfel de unități se aproba, în funcție de subordonarea lor, de ministere, celelalte organe centrale ale administrației de stat sau de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
Consilii ale oamenilor muncii și birouri executive ale acestora se pot organiza și la unitățile economice fără personalitate juridică - uzine, fabrici, exploatări, grupuri de santiere, stații de utilaj transport, autobaze, mari secții de producție și alte unități cu organizare similară - stabilite de consiliul oamenilor muncii al centralei sau întreprinderii din care fac parte, cu acordul biroului executiv al consiliului de conducere al ministerului sau, după caz, al comitetului executiv al consiliului popular județean. Prevederile privind organizarea și funcționarea consiliilor oamenilor muncii și birourilor executive ale acestora, stabilite pentru întreprinderi, se aplică în mod corespunzător și unităților economice fără personalitate juridică prevăzute la alineatul precedent. În cazul în care nivelul acestor unități nu sînt constituite organizații de partid, secretarul uneia din organizațiile de partid din unitate, stabilit de organul de partid ierarhic superior, îndeplinește funcția de președinte al consiliului oamenilor muncii. Consiliile oamenilor muncii ale centralelor și întreprinderilor vor adapta în mod corespunzător atribuțiile ce revin organelor de conducere colectivă ale unităților componente în funcție de sarcinile și limitele de competența pe care le-au acordat fiecărei unități.
La uzine, fabrici, exploatări, grupuri de santiere, secții, santiere, ateliere, loturi, autobaze și celelalte unități componente se organizează adunări ale oamenilor muncii. Adunările oamenilor muncii din unitățile componente aplica, corespunzător atribuțiilor stabilite pentru unitatea respectiva, prevederile din prezenta lege privind adunările generale ale oamenilor muncii din întreprinderi. Ele se desfășoară în perioada premergătoare desfășurării adunărilor generale de la întreprinderi. La adunările oamenilor muncii din unitățile economice fără personalitate juridică participa membri ai consiliului oamenilor muncii sau biroului executiv pe centrala sau întreprinderi, reprezentanți ai secțiilor cu care colaborează în producție, alte cadre care concura la bunul mers al unității.
Atribuțiile și sarcinile pe care le au șefii de ateliere, loturi, secții, santiere, uzine, fabrici și de alte unități economice fără personalitate juridică sînt cuprinse în regulamentul de organizare și funcționare al întreprinderii sau centralei de care aparțin unitățile respective.
Organizarea activității în unitățile care au în dotare instalații, utilaje și mașini cu regim de funcționare continuu sau cu grad ridicat de pericol în exploatare, din ramurile chimiei, minelor, petrolului, metalurgiei, construcțiilor de mașini, energiei electrice și termice, materialelor de construcții, industriei lemnului, celulozei și hirtiei și alte sectoare, trebuie să asigure desfășurarea neîntreruptă a proceselor de producție potrivit regimului de lucru aprobat; respectarea cu strictețe a disciplinei tehnologice, a tuturor regulilor de ordine și disciplina a muncii, prevenirea oricăror avarii, explozii, incendii sau alte accidente tehnice. În îndeplinirea obligațiilor de muncă, personalul unităților prevăzute la alin. 1, indiferent de funcția pe care o are, răspunde direct de respectarea cu strictețe a normelor referitoare la desfășurarea proceselor de producție, de asigurarea ordinii la locul de muncă, de preintimpinarea și înlăturarea oricăror situații care ar pune în pericol viața și sănătatea oamenilor ori funcționarea neîntreruptă și în condiții de deplina siguranța a instalațiilor, utilajelor și mașinilor din dotarea unităților.
Personalul muncitor care lucrează la instalații, utilaje sau mașini cu regim de lucru continuu sau grad ridicat de pericol în exploatare este obligat sa cunoască caracteristicile constructive și functionale ale acestora, să respecte cu strictețe normele tehnice de exploatare și întreținere, precum și normele de protecție a muncii și de prevenire a incendiilor, să asigure supravegherea permanenta a utilajelor, precum și evitarea oricăror avarii sau întreruperi accidentale. Se interzice personalului prevăzut la alin. 1 părăsirea locului de muncă, lăsarea fără supraveghere a instalațiilor, utilajelor sau mașinilor la care lucrează; introducerea în unitate a unor materiale ori produse care ar putea provoca incendii sau explozii. În timpul programului de lucru, personalul prevăzut la alin. 1 poate pleca de la locul de muncă numai dacă necesitățile o impun, cu aprobarea maistrului sau a altui conducător al formatiei de lucru și numai după ce acesta a desemnat o altă persoană pentru a asigura supravegherea masinii, utilajului sau instalației respective. La terminarea programului, încetarea activității personalului muncitor se face numai după predarea masinii, utilajului sau instalației de care răspunde lucrătorul din schimbul următor în prezenta inginerului de schimb, șefului de instalatie, maistrului sau a altui conducător al formatiei de lucru din schimbul care preia activitatea. Persoanelor care se prezintă la programul de lucru sub influența alcoolului li se interzice accesul în unitate și li se aplică sancțiunile prevăzute de lege. Se interzice personalului muncitor sa introducă sau sa consume în unitate băuturi alcoolice ori sa faciliteze săvîrșirea acestor fapte. Nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol se sancționează penal și, după caz, contraventional sau disciplinar, precum și material ori civil, potrivit legii.
Șefii secțiilor și ai altor compartimente de producție, maistrii și ceilalți conducatori ai formatiilor de lucru răspund de realizarea condițiilor necesare pentru funcționarea neîntreruptă și în deplina siguranța a instalațiilor, utilajelor și mașinilor, prevenirea accidentelor sau incendiilor, de dotarea locurilor de muncă cu prescripțiile tehnice de exploatare necesare, de efectuarea la timp a reviziilor tehnice și reparațiilor planificate, de luarea tuturor măsurilor pentru evitarea oricăror avarii sau întreruperi accidentale. Șefii de secții, maistrii și ceilalți conducatori ai proceselor de producție sînt obligați să asigure întărirea ordinii și disciplinei la fiecare loc de muncă, supravegherea permanenta a personalului, respectarea riguroasă de către executant a tehnologiilor de fabricație și a instrucțiunilor de exploatare și sa controleze la intrarea în schimb dacă personalul din subordine este apt să-și îndeplinească sarcinile de serviciu.
La unitățile cu foc continuu sau care au instalații cu grad ridicat de periculozitate, persoanele care asigura asistența tehnica pe schimb, precum și cele care sînt autorizate sa dispună oprirea sau punerea în funcțiune a instalațiilor, se stabilesc prin decizia conducătorului unității.
Conducerile unităților care au în dotare instalații, utilaje și mașini cu regim continuu de funcționare sau cu grad ridicat de periculozitate răspund de luarea tuturor măsurilor necesare pentru buna organizare și desfășurare a proceselor de producție, în condiții de deplina siguranța, pentru supravegherea permanenta a utilajelor, verificarea punctelor de control și comanda, respectarea tehnologiilor, a tuturor normelor de exploatare, întreținere, reparații, protecția muncii, prevenire a incendiilor, pentru instruirea temeinica a personalului, întărirea ordinii și disciplinei, organizarea controlului sistematic al îndeplinirii îndatoririlor de către fiecare lucrator, evitarea oricăror întreruperi accidentale ale producției, tragerea la răspundere a celor care încalcă obligațiile de serviciu ce le revin. Regulamentele de exploatare ale instalațiilor și utilajelor, în baza cărora se asigura organizarea și conducerea tehnica a proceselor de producție la fiecare loc de muncă, se elaborează în conformitate cu documentațiile tehnice și se aproba de către organul ierarhic superior al unității, după însușirea lor de către organul de conducere colectivă al acesteia.
Ministerele economice răspund împreună cu centralele și întreprinderile din subordine de luarea tuturor măsurilor necesare pentru funcționarea în condiții de deplina siguranța a instalațiilor, utilajelor și mașinilor, evitarea avariilor, incendiilor, exploziilor sau altor accidente tehnice, respectarea regimului de lucru aprobat, întărirea ordinii și disciplinei în munca, sancționarea oricăror abateri de la normele stabilite.
Regulile de disciplina specifice pentru personalul din unitățile cu foc continuu sau care au instalații, utilaje ori mașini cu grad ridicat de pericol în exploatare, obligațiile și răspunderile ce revin acestui personal, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.