LEGE nr. 5 din 6 iulie 1978 (*republicată*) cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, precum și la funcționarea acestora pe baza autoconducerii muncitoresti și autogestiunii economico-financiare

Oamenii muncii în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producție, de producători și beneficiari ai valorilor materiale și spirituale, poarta răspunderea directa pentru conducerea și bunul mers al întregii activități în unitatea din care fac parte, pentru gospodărirea judicioasă și eficienta a bunurilor ce le sînt încredințate spre administrare, pentru creșterea contribuției fiecărei unități la dezvoltarea generală a societății, la ridicarea nivelului de trai al populației, la propășirea și apărarea tarii. În conformitate cu principiile democrației muncitoresti, oamenii muncii au dreptul și îndatorirea de a se pronunța asupra tuturor problemelor care privesc organizarea și conducerea producției, asigurarea condițiilor de muncă și de trai, de a participa nemijlocit la elaborarea și adoptarea hotărîrilor și răspund de explicarea lor ferma în unitatea din care fac parte.

Fiecare om al muncii, incadrindu-se în colectivul unei unități socialiste, răspunde de îndeplinirea exemplara a sarcinilor ce îi revin din plan, de respectarea stricta a disciplinei tehnologice, de folosirea integrală a timpului de lucru și are îndatorirea sa acționeze pentru ridicarea continua a nivelului tehnic și calitativ al produselor, introducerea și generalizarea progresului tehnic, creșterea productivitatii muncii, sporirea eficientei economice a întregii activități.

Pentru folosirea completa a capacităților de producție, oamenii muncii au obligația să asigure utilizarea cu randamente superioare și exploatarea în condiții de deplina siguranța a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, realizarea la termen a tuturor lucrărilor de întreținere și reparații a fondurilor fixe, creșterea continua a indicelui de utilizare a acestora.

Pentru a asigura gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale și celorlalte resurse alocate, personalul muncitor are obligația să asigure utilizarea eficienta a materiilor prime, materialelor, combustibililor și energiei, sporirea gradului de valorificare a acestora, recuperarea tuturor resurselor materiale și energetice refolosibile. Fiecare om al muncii răspunde, la locul sau de producție, de respectarea consumurilor normate de materii prime, materiale, combustibil și energie și are, totodată, obligația sa acționeze pentru realizarea de economii, să asigure luarea măsurilor necesare pentru evitarea risipei de orice fel, înlăturarea oricărei neglijente în păstrarea și administrarea bunurilor.

Contribuția fiecărei persoane, prin munca depusa pentru realizarea sarcinilor ce revin unității, constituie criteriul fundamental pentru determinarea retribuirii, participarea la împărțirea beneficiilor și stabilirea celorlalte drepturi legate de activitatea sa.

În cadrul colectivului în care este încadrat, personalul muncitor răspunde de respectarea ordinii și disciplinei în munca, a normelor eticii și echității socialiste, de dezvoltarea relațiilor de colaborare și întrajutorare tovaraseasca, de asigurarea unui climat de disciplina muncitoreasca în îndeplinirea sarcinilor ce îi revin. Totodată, personalul muncitor are îndatorirea să-și perfecționeze pregătirea profesională și de specialitate, să-și lărgească continuu orizontul de cunoaștere, sa dea dovadă de o înaltă constiinta profesională, de spirit creator, daruire și competența în munca. În întreaga lor activitate, oamenii muncii trebuie să manifeste combativitate și intransigenta față de cei care încalcă ordinea și disciplina, au o atitudine de superficialitate și lipsa de răspundere în munca, și sa formeze o opinie de masa care să asigure educarea acestora sau, după caz, tragerea lor la răspundere.

Ca membru al colectivului de muncă, fiecare persoana răspunde de apărarea proprietății obștești, de dezvoltarea continua a acesteia și este obligată sa lupte cu toată hotărîrea împotriva oricăror sustrageri de bunuri din avutia naționala și sa ia toate măsurile necesare pentru evitarea degradării bunurilor.

Personalul muncitor care pleacă dintr-o unitate pentru a se încadra, în condițiile legii, la o alta unitate, este obligat să solicite caracterizarea activității sale din partea organului de conducere colectivă și a organului sindical de la unitatea de unde pleacă. Încadrarea în munca la o noua unitate se va putea face numai tinindu-se seama și de aprecierile cuprinse în caracterizarea obținută în condițiile alin. 1.

Centralele și întreprinderile pot avea în structura de producție, în funcție de obiectul lor de activitate, unități componente - uzine, fabrici, exploatări, grupuri de santiere, secții, santiere, ateliere, loturi, sectoare, autobaze, depozite și alte unități similare - cu gestiune economică, fără personalitate juridică. Unitățile economice fără personalitate juridică prevăzute la alin. 1 se organizează potrivit normelor unitare de structura aprobate pentru ramurile sau domeniile de activitate respective.

Unitățile componente prevăzute în articolul precedent se înființează după cum urmează

Centralele și întreprinderile, raminind titulare ale dreptului de administrare directa, pot inzestra, la înființare, unitățile economice fără personalitate juridică cu fonduri fixe și le pot dota cu mijloace circulante necesare desfășurării activității, stabilind și modul de utilizare a acestora.

Unitățile componente ale centralelor și întreprinderilor pot avea independenta operativă, subcont la banca, pot beneficia de credite bancare, pot avea relații economice și financiare, în limita competentelor stabilite de conducerile centralei sau întreprinderii de care aparțin. Șefii unităților componente pot încheia contracte cu persoane fizice și juridice, pe baza împuternicirii de reprezentare data de centrala sau întreprindere. Fabricile, uzinele, grupurile de santiere și alte unități similare fără personalitate juridică au plan propriu și buget de venituri și cheltuieli, parte integrantă a planului și bugetului întreprinderii sau centralei de care aparțin. Aceste unități pot utiliza și funcția de contabil șef, dacă prin normele de structura specifice nu se prevede altfel.

În funcție de amplasarea teritorială, mărimea, complexitatea și condițiile specifice de producție, conducerile centralei sau întreprinderii pot stabili ca o parte din atribuțiile prevăzute la capitolul I pentru întreprinderi să se exercite în anumite limite de către unitățile componente. Atribuțiile care n-au fost delegate acestor unități se vor exercita în continuare în mod centralizat, creîndu-se astfel condiții ca unitățile componente să se concentreze asupra realizării calitative, cantitative și în condiții de eficienta sporită a producției.

Unități cu gestiune economică fără personalitate juridică se pot organiza în mod excepțional, potrivit legii, și în subordinea unor instituții de stat. Înființarea unor astfel de unități se aproba, în funcție de subordonarea lor, de ministere, celelalte organe centrale ale administrației de stat sau de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.

Consilii ale oamenilor muncii și birouri executive ale acestora se pot organiza și la unitățile economice fără personalitate juridică - uzine, fabrici, exploatări, grupuri de santiere, stații de utilaj transport, autobaze, mari secții de producție și alte unități cu organizare similară - stabilite de consiliul oamenilor muncii al centralei sau întreprinderii din care fac parte, cu acordul biroului executiv al consiliului de conducere al ministerului sau, după caz, al comitetului executiv al consiliului popular județean. Prevederile privind organizarea și funcționarea consiliilor oamenilor muncii și birourilor executive ale acestora, stabilite pentru întreprinderi, se aplică în mod corespunzător și unităților economice fără personalitate juridică prevăzute la alineatul precedent. În cazul în care nivelul acestor unități nu sînt constituite organizații de partid, secretarul uneia din organizațiile de partid din unitate, stabilit de organul de partid ierarhic superior, îndeplinește funcția de președinte al consiliului oamenilor muncii. Consiliile oamenilor muncii ale centralelor și întreprinderilor vor adapta în mod corespunzător atribuțiile ce revin organelor de conducere colectivă ale unităților componente în funcție de sarcinile și limitele de competența pe care le-au acordat fiecărei unități.

La uzine, fabrici, exploatări, grupuri de santiere, secții, santiere, ateliere, loturi, autobaze și celelalte unități componente se organizează adunări ale oamenilor muncii. Adunările oamenilor muncii din unitățile componente aplica, corespunzător atribuțiilor stabilite pentru unitatea respectiva, prevederile din prezenta lege privind adunările generale ale oamenilor muncii din întreprinderi. Ele se desfășoară în perioada premergătoare desfășurării adunărilor generale de la întreprinderi. La adunările oamenilor muncii din unitățile economice fără personalitate juridică participa membri ai consiliului oamenilor muncii sau biroului executiv pe centrala sau întreprinderi, reprezentanți ai secțiilor cu care colaborează în producție, alte cadre care concura la bunul mers al unității.

Atribuțiile și sarcinile pe care le au șefii de ateliere, loturi, secții, santiere, uzine, fabrici și de alte unități economice fără personalitate juridică sînt cuprinse în regulamentul de organizare și funcționare al întreprinderii sau centralei de care aparțin unitățile respective.

Organizarea activității în unitățile care au în dotare instalații, utilaje și mașini cu regim de funcționare continuu sau cu grad ridicat de pericol în exploatare, din ramurile chimiei, minelor, petrolului, metalurgiei, construcțiilor de mașini, energiei electrice și termice, materialelor de construcții, industriei lemnului, celulozei și hirtiei și alte sectoare, trebuie să asigure desfășurarea neîntreruptă a proceselor de producție potrivit regimului de lucru aprobat; respectarea cu strictețe a disciplinei tehnologice, a tuturor regulilor de ordine și disciplina a muncii, prevenirea oricăror avarii, explozii, incendii sau alte accidente tehnice. În îndeplinirea obligațiilor de muncă, personalul unităților prevăzute la alin. 1, indiferent de funcția pe care o are, răspunde direct de respectarea cu strictețe a normelor referitoare la desfășurarea proceselor de producție, de asigurarea ordinii la locul de muncă, de preintimpinarea și înlăturarea oricăror situații care ar pune în pericol viața și sănătatea oamenilor ori funcționarea neîntreruptă și în condiții de deplina siguranța a instalațiilor, utilajelor și mașinilor din dotarea unităților.

Personalul muncitor care lucrează la instalații, utilaje sau mașini cu regim de lucru continuu sau grad ridicat de pericol în exploatare este obligat sa cunoască caracteristicile constructive și functionale ale acestora, să respecte cu strictețe normele tehnice de exploatare și întreținere, precum și normele de protecție a muncii și de prevenire a incendiilor, să asigure supravegherea permanenta a utilajelor, precum și evitarea oricăror avarii sau întreruperi accidentale. Se interzice personalului prevăzut la alin. 1 părăsirea locului de muncă, lăsarea fără supraveghere a instalațiilor, utilajelor sau mașinilor la care lucrează; introducerea în unitate a unor materiale ori produse care ar putea provoca incendii sau explozii. În timpul programului de lucru, personalul prevăzut la alin. 1 poate pleca de la locul de muncă numai dacă necesitățile o impun, cu aprobarea maistrului sau a altui conducător al formatiei de lucru și numai după ce acesta a desemnat o altă persoană pentru a asigura supravegherea masinii, utilajului sau instalației respective. La terminarea programului, încetarea activității personalului muncitor se face numai după predarea masinii, utilajului sau instalației de care răspunde lucrătorul din schimbul următor în prezenta inginerului de schimb, șefului de instalatie, maistrului sau a altui conducător al formatiei de lucru din schimbul care preia activitatea. Persoanelor care se prezintă la programul de lucru sub influența alcoolului li se interzice accesul în unitate și li se aplică sancțiunile prevăzute de lege. Se interzice personalului muncitor sa introducă sau sa consume în unitate băuturi alcoolice ori sa faciliteze săvîrșirea acestor fapte. Nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol se sancționează penal și, după caz, contraventional sau disciplinar, precum și material ori civil, potrivit legii.

Șefii secțiilor și ai altor compartimente de producție, maistrii și ceilalți conducatori ai formatiilor de lucru răspund de realizarea condițiilor necesare pentru funcționarea neîntreruptă și în deplina siguranța a instalațiilor, utilajelor și mașinilor, prevenirea accidentelor sau incendiilor, de dotarea locurilor de muncă cu prescripțiile tehnice de exploatare necesare, de efectuarea la timp a reviziilor tehnice și reparațiilor planificate, de luarea tuturor măsurilor pentru evitarea oricăror avarii sau întreruperi accidentale. Șefii de secții, maistrii și ceilalți conducatori ai proceselor de producție sînt obligați să asigure întărirea ordinii și disciplinei la fiecare loc de muncă, supravegherea permanenta a personalului, respectarea riguroasă de către executant a tehnologiilor de fabricație și a instrucțiunilor de exploatare și sa controleze la intrarea în schimb dacă personalul din subordine este apt să-și îndeplinească sarcinile de serviciu.

La unitățile cu foc continuu sau care au instalații cu grad ridicat de periculozitate, persoanele care asigura asistența tehnica pe schimb, precum și cele care sînt autorizate sa dispună oprirea sau punerea în funcțiune a instalațiilor, se stabilesc prin decizia conducătorului unității.

Conducerile unităților care au în dotare instalații, utilaje și mașini cu regim continuu de funcționare sau cu grad ridicat de periculozitate răspund de luarea tuturor măsurilor necesare pentru buna organizare și desfășurare a proceselor de producție, în condiții de deplina siguranța, pentru supravegherea permanenta a utilajelor, verificarea punctelor de control și comanda, respectarea tehnologiilor, a tuturor normelor de exploatare, întreținere, reparații, protecția muncii, prevenire a incendiilor, pentru instruirea temeinica a personalului, întărirea ordinii și disciplinei, organizarea controlului sistematic al îndeplinirii îndatoririlor de către fiecare lucrator, evitarea oricăror întreruperi accidentale ale producției, tragerea la răspundere a celor care încalcă obligațiile de serviciu ce le revin. Regulamentele de exploatare ale instalațiilor și utilajelor, în baza cărora se asigura organizarea și conducerea tehnica a proceselor de producție la fiecare loc de muncă, se elaborează în conformitate cu documentațiile tehnice și se aproba de către organul ierarhic superior al unității, după însușirea lor de către organul de conducere colectivă al acesteia.

Ministerele economice răspund împreună cu centralele și întreprinderile din subordine de luarea tuturor măsurilor necesare pentru funcționarea în condiții de deplina siguranța a instalațiilor, utilajelor și mașinilor, evitarea avariilor, incendiilor, exploziilor sau altor accidente tehnice, respectarea regimului de lucru aprobat, întărirea ordinii și disciplinei în munca, sancționarea oricăror abateri de la normele stabilite.

Regulile de disciplina specifice pentru personalul din unitățile cu foc continuu sau care au instalații, utilaje ori mașini cu grad ridicat de pericol în exploatare, obligațiile și răspunderile ce revin acestui personal, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Organul de conducere colectivă al institutelor și centrelor de cercetare științifică și inginerie tehnologică, precum și al institutelor centrale de cercetare științifică, este consiliul științific.

Consiliul științific al institutelor și centrelor de cercetare științifică și inginerie tehnologică se organizează în mod similar cu consiliul oamenilor muncii de la întreprinderi și se compune din 15 pînă la 35 persoane, după cum urmează: din care: Numarul de membri in consiliul stiintific Numarul reprezentantilor oamenilor muncii

Consiliul științific al institutului central se organizează în mod similar cu consiliile oamenilor muncii de la centrale și se compune din 35 pînă la 53 persoane, avînd următoarea componenta

La ședințele consiliului științific al institutului central în care se dezbat probleme de importanța deosebită pentru ansamblul activității acestuia vor participa și secretarii organizațiilor de partid, directorii și președinții comitetelor sindicatului din unitățile componente sle institutului central. La dezbaterea în consiliul științific al institutului central a unor probleme care privesc activitatea unui institut din componenta institutului central vor fi invitați și secretarul organizației de partid, directorul, președintele comitetului sindicatului și secretarul organizației Uniunii Tineretului Comunist din institutul respectiv.

Prevederile de la art. 55-61 din prezenta lege cu privire la consiliile oamenilor muncii și birourile executive de la întreprinderi și centrale se aplică în mod corespunzător și consiliilor științifice ale institutelor și centrelor, respectiv al institutelor centrale de cercetare științifică. Prevederile de la art. 36 din prezenta lege se aplică și unităților de cercetare științifică și inginerie tehnologică, dacă acestea desfășoară o activitate cu pondere însemnată în alte județe.

Ministerele, celelalte organe centrale de stat, precum și comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, sînt organizate și funcționează potrivit legii. Ministerele și celelalte organe centrale de stat asigura conducerea întregii activități din ramura sau domeniul pentru care au fost înființate și poarta răspunderea pentru activitatea centralelor, întreprinderilor și altor unități direct subordonate. Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare conduc și îndrumă activitatea unităților economice și instituțiilor subordonate și controlează, potrivit legii, activitatea economică a unităților de interes republican din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Conducerea ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat se realizează potrivit legii, pe baza principiului muncii și conducerii colective, precum și a dispozițiilor legale care reglementează organizarea și funcționarea ministerului sau organului central respectiv.

În subordinea ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, precum și a consiliilor populare, se pot înființa unități socialiste cu sau fără personalitate juridică, în domeniile învățămîntului, sănătății, științei, culturii și artei, asistenței sociale, administrației de stat și în alte sectoare de activitate ale căror cheltuieli, stabilite prin plan, se acoperă din venituri proprii și, după caz, de la bugetul de stat, denumite în cuprinsul prezentei legi instituție de stat. Înființarea instituțiilor de stat de interes republican se face prin decret al Consiliului de Stat, iar a celor de interes local, prin hotărîri ale consiliilor populare județene și al municipiului București. Prin actul de înființare a instituțiilor de stat se stabilesc denumirea, sediul și obiectul activității acestora, precum și orice alte dispoziții necesare pentru organizarea și funcționarea lor. Desființarea instituțiilor de stat, precum și modificarea obiectului activității, denumirii ori sediului acestora se aproba de către organele care au în competența înființarea lor. În condițiile prevăzute de lege, instituțiile de stat pot înființa unități sau subunitati fără personalitate juridică sau organiza activități producătoare de venituri, cu respectarea normelor unitare de structura. Instituțiile de stat care desfășoară activități și acțiuni proprii sau organizează unități și subunitati anexe, producătoare de venituri, se organizează și funcționează pe principiul autogestiunii economico-financiare, cu buget propriu de venituri și cheltuieli, în condițiile prevăzute de lege.

Instituțiile de stat se înzestrează la înființare cu fonduri fixe, corespunzător activității pe care o desfășoară, întocmesc buget de venituri și cheltuieli, conduc evidența contabilă, au cont la banca, dispun de mijloace bănești proprii și au relații economice și juridice cu alte unități, potrivit reglementărilor stabilite prin acte normative specifice. Prevederile art. 5 al prezentei legi referitoare la fondurile fixe se aplică, în mod corespunzător, și instituțiilor de stat.

Instituțiile de stat subordonate ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat și consiliilor populare sînt titulare de plan pentru indicatorii ce le sînt repartizați și răspund de îndeplinirea acestora.

Instituțiile de stat care, potrivit legii, sînt organizate și funcționează pe principiul autogestiunii economico-financiare, sînt obligate să-și acopere cheltuielile din venituri proprii, integral sau în cît mai mare măsura. Instituțiile de stat au obligația sa acționeze permanent pentru desfășurarea, în domeniul lor, a unei activități care să asigure satisfacerea cerințelor oamenilor muncii în cît mai bune condiții și la un nivel calitativ ridicat, precum și pentru organizarea de activități producătoare de venituri în scopul eliminării sau diminuării alocațiilor și sporirii contribuției proprii la bugetul de stat. Veniturile care, potrivit legii, nu sînt atribuite instituțiilor de stat pentru acoperirea cheltuielilor proprii se vărsa la bugetul de stat.

Cheltuielile instituțiilor de stat se acoperă din venituri proprii, în condițiile prevăzute de lege, sau de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate și în raport cu realizarea sarcinilor stabilite prin plan. Instituțiile de stat mai pot folosi pentru desfășurarea și lărgirea activității lor mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice sau fizice, după caz, prin transfer sau sub forma de donație, cu respectarea prevederilor legale referitoare la aceste categorii de transmisiuni patrimoniale. Șefii instituțiilor de stat cu personalitate juridică sînt ordonatori de credite, avînd atribuțiile și răspunderile stabilite prin lege.

Atribuțiile instituțiilor de stat se stabilesc prin actul lor de înființare, în funcție de obiectivele pe care le au de realizat și se detaliază în regulamentele lor de organizare și funcționare, întocmite potrivit legii.

Prevederile art. 106-109 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător ministerelor și celorlalte organe centrale de stat.

Prevederile capitolului III din prezenta lege se aplică și instituțiilor de stat, potrivit specificului acestora. Organele de conducere colectivă pot avea denumiri diferite; potrivit normelor de structura sau reglementărilor stabilite prin actul de înființare al organului central sau instituției respective: consilii de conducere, consilii de administrație, colegii, colective de conducere sau alte denumiri. De asemenea, prin lege sau decret al Consiliului de Stat, se poate stabili pentru unitățile dintr-un anumit domeniu de activitate o componenta a organului de conducere colectivă diferita de cea prevăzută la capitolul III din prezenta lege. Reprezentanții oamenilor muncii vor fi aleși din rindul personalului muncitor care participa nemijlocit la realizarea activității de baza specifice instituției respective, potrivit cu obiectul de activitate al acesteia. De asemenea, din consiliul oamenilor muncii al instituțiilor sanitare, teatrale, editurilor și altor instituții sociale, de cultura și arta vor face parte și reprezentanți ai oamenilor muncii - muncitori, maiștri, alți specialiști sau oameni ai muncii - din unitățile socialiste de pe raza administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea instituțiile respective.

La instituțiile de stat cu un număr mic de oameni ai muncii, organele de conducere colectivă cuprind între 5 și 9 membri, după cum urmează: din care: Numarul de personal al institutiei de stat Numarul de membri in organul de conducere colectiva Numarul reprezentantilor oamenilor muncii pina la 30 5 2 de la 31-60 5-7 2-3 de la 61-100 7-9 3-4 Consiliul oamenilor muncii va avea în componenta sa un președințe, un prim-vicepreședinte, un vicepreședinte care este președintele organizației sindicatului și membri. La aceste instituții de stat cu număr mic de oameni ai muncii birourile executive ale organelor de conducere colectivă se compun din 3 pînă la 5 membri.

Dispozițiile cu privire la întreprinderile socialiste de stat se aplică și altor unități economice, avînd denumiri specifice domeniului sau ramurii de care aparțin, care sînt organizate și funcționează potrivit reglementărilor legale privind întreprinderile socialiste de stat. La întreprinderile cu număr mic de oameni ai muncii organele de conducere colectivă se constituie potrivit prevederilor de la art. 113. În funcție de specificul de activitate, la aceste unități economice se vor putea organiza, cu acordul organului ierarhic superior, numai unele din comisiile prevăzute la art. 43 din prezenta lege.

Dispozițiile în vigoare cu privire la conducerea unităților socialiste care au reglementări proprii se vor modifica potrivit prevederilor din prezenta lege și ținînd seama de specificul activității acestora. La institutele și centrele de proiectare se vor organiza consilii ale oamenilor muncii și birouri executive ale acestora. Numărul de membri ai consiliilor oamenilor muncii de la institutele și centrele de proiectare se stabilește potrivit prevederilor de la art. 99 din prezenta lege.

Legea nr. 11 din 21 octombrie 1971 cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, Decretul nr. 435 din 6 august 1973 pentru modificarea Decretului nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitățile economice, devenit Legea nr. 68/1973 , Decretul Consiliului de Stat nr. 154 din 7 iunie 1976 privind schimbarea denumirii unor organe de conducere colectivă ale unităților socialiste de stat, capitolul II din Hotărîrea C