Înapoi la Legislație

Legea nr. 45/1993 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
82

Pe scurt

Legea nr. 45/1993: LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea și completarea Codului de procedura penală.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
82 articole.
Cuprins

LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea și completarea Codului de procedura penală

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Art. I

Codul de procedură penală se modifica și se completează după cum urmează

1.

Articolul 1 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor." 2. Secțiunea I din capitolul I al titlului II din partea generală va avea următorul cuprins: "Secțiunea I Competența după materie și după calitatea persoanei Competența judecătoriei

Art. 25

Judecătoria judeca în prima instanța toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe. Competența tribunalului militar

Art. 26

Tribunalul militar judeca în prima instanța

1.

infracțiunile săvârșite de militari până la gradul de căpitan inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe

2.

următoarele infracțiuni săvârșite de civili

a)

infracțiunile contra bunurilor aflate în proprietatea, administrarea sau folosință Ministerului Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerului Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Protecție și Paza, care prin natura sau destinația lor au un caracter militar sau interesează capacitatea de apărare

b)

infracțiunile prevăzute în art. 348-354 din Codul penal

3.

infracțiunile săvârșite în legătură cu serviciul de către salariații civili din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Paza, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe. Competența tribunalului

Art. 27

Tribunalul

1.

judeca în prima instanța

a)

infracțiunile prevăzute de Codul penal în art. 174-177, 179, 189 alin. 3, 190, 197 alin. 2, 211 alin. 2, dacă fapta a avut vreuna dintre urmările arătate în art. 182, 212, 218, 219 alin. 3, dacă fapta a avut ca urmare un dezastru, și alin. 4, art. 223 alin. 3, 224 alin. 3, 225 alin. 2, dacă fapta a avut vreuna dintre urmările prevăzute în art. 182, și alin. 3, art. 226, 229 alin. 3, 231 alin. 3 și 4, 232 alin. 3 și 4, 248 alin. 2, 252, 254, 255, 257, 266-270, 273 alin. 2, 274 alin. 2, 275 alin. 3, 276, 279 alin. 3, 280, 280'1, 282, 298, 302^2, 312 și 317, precum și infracțiunea de contrabanda, dacă a avut ca obiect arme, muniții sau materii explozive ori radioactive

b)

infracțiunile săvârșite cu intenție, care au avut ca urmare moartea unei persoane

c)

alte infracțiuni date prin lege în competența sa

2.

ca instanța de apel, judeca apelurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate de judecătorii în prima instanța, cu excepția celor privind infracțiunile menționate în art. 279 alin. 2 lit. a)

3.

ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate de judecătorii, în cazul infracțiunilor menționate în art. 279 alin. 2 lit. a), precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege

4.

soluționează conflictele de competența ivite între judecătoriile din raza sa teritorială. Competența tribunalului militar teritorial

Art. 28

Tribunalul militar teritorial

1.

judeca în prima instanța

a)

infracțiunile săvârșite de ofițerii superiori, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe

b)

infracțiunile menționate în art. 27 pct. 1 lit. a) și b), săvârșite de militari până la gradul de căpitan inclusiv, ori săvârșite în legătură cu serviciul de către salariații civili din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Paza

c)

alte infracțiuni date prin lege în competența sa

2.

ca instanța de apel, judeca apelurile împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunalele militare, cu excepția infracțiunilor menționate în art. 279 alin. 2 lit. a) și a infracțiunilor contra ordinii și disciplinei militare sancționate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani

3.

ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare în cazul infracțiunilor menționate în art. 279 alin. 2 lit. a) și al infracțiunilor contra ordinii și disciplinei militare sancționate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege

4.

soluționează conflictele de competența ivite între tribunalele militare din raza sa teritorială. Competența Curții de Apel

Art. 28^1

Curtea de Apel

1.

judeca în prima instanța

a)

infracțiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 și 356-361

b)

infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale, de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, precum și de notarii de stat

c)

infracțiunile săvârșite de judecătorii și controlorii financiari ai camerelor de conturi județene

d)

alte infracțiuni date prin lege în competența sa

2.

ca instanța de apel, judeca apelurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate în prima instanța de tribunale

3.

ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate de tribunale în apel, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege

4.

soluționează conflictele de competența ivite între tribunale sau între judecătorii și tribunale din raza sa teritorială, ori între judecătorii din circumscripția unor tribunale diferite, aflate în raza teritorială a Curții. Competența Curții Militare de Apel

Art. 28^2

Curtea Militară de Apel

1.

judeca în prima instanța

a)

infracțiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 și 356-361, săvârșite de militari ori săvârșite în legătură cu serviciul de către salariații civili din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Paza

b)

infracțiunile săvârșite de judecătorii tribunalelor militare și ai tribunalelor militare teritoriale, precum și de procurorii militari de la parchetele militare de pe lângă aceste instanțe

c)

alte infracțiuni date prin lege în competența sa

2.

ca instanța de apel, judeca apelurile împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunalele militare teritoriale

3.

ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare teritoriale în apel, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege

4.

soluționează conflictele de competența ivite între tribunalele militare teritoriale sau între tribunalele militare și tribunalele militare teritoriale ori între tribunale militare din raza de competența a unor tribunale militare teritoriale diferite. Competența Curții Supreme de Justiție

Art. 29

Curtea Suprema de Justiție

1.

judeca în prima instanța

a)

infracțiunile săvârșite de senatori și deputați

b)

infracțiunile săvârșite de membrii Guvernului

c)

infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, membrii, judecătorii, procurorii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și de președintele Consiliului Legislativ

d)

infracțiunile săvârșite de maresali, amirali și generali

e)

infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai Inaltului Cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia

f)

infracțiunile săvârșite de judecătorii și magistrații asistenți de la Curtea Suprema de Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe

g)

alte cauze date prin lege în competența sa

2.

ca instanța de recurs, judeca

a)

recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate, în prima instanța, în curțile de apel și Curtea Militară de Apel

b)

recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate, ca instanțe de apel, de curțile de apel și Curtea Militară de Apel

c)

recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate, în prima instanța, de secția penală și secția militară ale Curții Supreme de Justiție

3.

judeca recursurile în interesul legii

4.

judeca recursurile în anulare

5.

soluționează

a)

conflictele de competența în cazurile în care Curtea Suprema de Justiție este instanța superioară comuna

b)

cazurile în care cursul justiției este întrerupt

c)

cererile de strămutare. "

3.

Articolul 30 alineatul 3 va avea următorul cuprins: "Când urmărirea penală se efectuează de către Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiție sau de către parchetele de pe lângă curțile de apel ori de pe lângă tribunale sau de către un organ de cercetare central ori județean, procurorul, prin rechizitoriu, stabilește căreia dintre instanțele prevăzute în alin. 1 îi revine competența de a judeca, ținând seama ca, în raport cu împrejurările cauzei, să fie asigurată buna desfășurare a procesului penal. " 4. Articolul 31 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Infracțiunile săvârșite în afară teritoriului tarii se judeca, după caz, de către instanțele civile sau militare în a căror rază teritorială își are domiciliul sau locuiește făptuitorul. Dacă acesta nu are domiciliul și nici nu locuiește în România, și fapta este de competența judecătoriei, se judeca de Judecătoria sectorului 2, iar în celelalte cazuri, de instanța competența după materie și calitatea persoanei, din municipiul București. " 5. Articolul 37 alineatele 1 și 2 vor avea următorul cuprins: "În cazurile de indivizibilitate prevăzute în art. 33 lit. a) și b), precum și în cele de conexitate, cauzele sunt reunite, dacă ele se afla în fața primei instanțe de judecată, chiar după desființarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs. Cauzele se reunesc și la instanțele de apel, precum și la cele de recurs, de același grad, dacă se afla în același stadiu de judecată." 6. Articolul 40 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Când competența instanței este determinata de calitatea inculpatului, instanța rămâne competența a judeca, chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate. " 7. Articolul 42 alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Hotărârea de declinare a competentei nu este supusă apelului și nici recursului." 8. Articolul 43 alineatul 8 va avea următorul cuprins: "Când instanța sesizată cu soluționarea conflictului de competența constata ca acea cauza este de competența altei instanțe decît cele între care a intervenit conflictul și față de care nu este instanța superioară comuna trimite dosarul instanței superioare comune." 9. Articolul 47 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Judecătorul care a luat parte la soluționarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o instanța superioară sau la judecarea cauzei după desființarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs." 10. Articolul 49 alineatul 3 va avea următorul cuprins: "Procurorul care a participat ca judecător la soluționarea cauzei în prima instanța nu poate pune concluzii la judecarea ei în apel sau în recurs." 11. Articolul 63 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală și de instanța de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate și conducindu-se după constiinta lor." 12. Articolul 85 va avea următorul cuprins: "Jurămîntul martorului

Art. 85

Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurămînt: "Jur ca voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Asa să-mi ajute Dumnezeu !" În timpul depunerii jurământului, martorul tine mina pe cruce sau pe biblie. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinței religioase a martorului. Martorului de alta religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și constiinta ca voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu." Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun jurămîntul vor rosti în fața instanței următoarea formula: " Ma oblig ca voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. " Situațiile la care se referă alin. 3, 4, 5 și 6 se rețin de organul judiciar pe baza afirmațiilor făcute de martor. După depunerea jurământului, președintele va pune în vedere martorului ca, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă. Despre toate acestea se face mențiune în declarația scrisă. Minorul care nu a împlini 14 ani nu depune jurămînt; i se atrage însă atenția sa spună adevărul." 13. Articolul 136 alineatul 4 se abroga

14.

După articolul 137 se introduce un nou articol, articolul 137^1, care va avea următorul cuprins: "Aducerea la cunoștința a motivelor luării măsurilor preventive și a invinuirii

Articolele următoare · 9 din 82