LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea și completarea Codului de procedura penală

'1

Pot face recurs persoanele arătate în art. 362, care se aplică în mod corespunzător. Termenul de declarare a recursului

Termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 363-365 privind data de la care curge termenul, repunerea în termen și declararea peste termen a caii de atac se aplică în mod corespunzător. Declararea, renunțarea și retragerea recursului

Recursul se declara în condițiile prevăzute în art. 366 și 367, care se aplică în mod corespunzător. Părțile pot renunța la recurs potrivit dispozițiilor art. 368 și pot retrage recursul în condițiile art. 369, care se aplică în mod corespunzător. Efectul suspensiv al recursului

Recursul este suspensiv de executare atât în ce privește latura penală, cît și latura civilă, afară de cazul când legea dispune altfel. Efectul devolutiv și limitele sale

Instanța judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care recurentul o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385^9. Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 385'9, iar instanța este obligată ca, în afară temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent, sa examineze întreaga cauza sub toate aspectele. Efectul extensiv și limitele sale

Instanța de recurs examinează cauza prin extindere și cu privire la părțile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putind hotărî și în privinta lor, fără să poată crea acestor părți o situație mai grea. Procurorul, chiar după expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el în termen și față de alte persoane decît acelea la care s-a referit, fără a se putea crea acestora o situație mai grea. Neagravarea situației în propriul recurs

Instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat recurs. În recursul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de recurs nu poate agrava situația acesteia. Cazurile în care se poate face recurs

Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri

Recursul trebuie motivat. Motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Dispozițiile alineatelor precedente nu se aplică în cazul prevăzut de art. 385'6 alin. 3, când recursul poate fi motivat și oral în ziua judecații. Prezenta părților și a procurorului

Judecarea recursului se face cu citarea părților. Judecarea recursului nu poate avea loc decît în prezenta inculpatului, când acesta se afla în stare de deținere. Dispozițiile alineatului precedent nu sunt aplicabile în cazurile prevăzute în art. 375 alin. 4 și nici în judecarea recursului împotriva încheierilor privind măsurile preventive. Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie în toate cazurile. Raportul scris

Președintele instanței de recurs, primind dosarul, fixează termen pentru judecarea recursului și poate delega, totodată, unul din judecători să facă un raport scris asupra recursului. La Curtea Suprema de Justiție, raportul poate fi întocmit de un judecător sau un magistrat asistent. Raportul trebuie să cuprindă, pe scurt, obiectul procesului, soluțiile pronunțate de instanțe și faptele reținute de ultima instanța, în măsura în care sunt necesare soluționării recursului. Raportul trebuie să mai conțină observații asupra condițiilor de admisibilitate a recursului, precum și expunerea motivelor de recurs, cu referiri, dacă este cazul, la jurisprudenta și doctrina, fără a se arata opinia raportorului. În raport se semnaleaza din oficiu și cazurile de casare arătate în art. 385^9 alin. 2. Magistratul raportor face în mod obligatoriu parte din compunerea instanței de judecată, iar în caz de imposibilitate se numește un nou raportor cu cel puțin 48 de ore înainte de judecată. Dezbaterea recursului

După citirea raportului, când s-a dispus întocmirea acestuia, președintele completului da cuvintul recurentului, apoi intimatului și în urma procurorului. Dacă între recursurile declarate se afla și recursul procurorului, primul cuvint îl are acesta. Procurorul și părțile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. Inculpatul are cel din urma cuvintul. Verificarea hotărârii

Instanța, judecind recursul, verifica hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi, prezentate la instanța de recurs. Instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror și de părți. Soluțiile

Instanța, judecind recursul, pronunța una din următoarele soluții

Când instanța de recurs casează hotărârea și retine cauza spre rejudecare, potrivit art. 385^15 pct. 2 lit d), se pronunța și asupra probelor ce urmează a fi administrate, fixind termen pentru rejudecare. Dispozițiile art. 380 și 381 se aplică în mod corespunzător. Desființarea hotărârii și conținutul deciziei

În caz de admitere a recursului, hotărârea atacată se casează în întregime, dar în limitele prevăzute în art. 385'6 și 385'7. Dispozițiile art. 382 alin. 2 și 3 se aplică în mod corespunzător. Decizia instanței de recurs trebuie să cuprindă, în partea introductivă, mențiunile prevăzute în art. 355, iar în expunere, temeiurile de fapt și cele de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea recursului, precum și temeiurile care au dus la adoptarea soluțiilor prevăzute în art. 385'15 pct. 2. Dispozitivul trebuie să cuprindă soluția data de instanța de recurs, data pronunțării deciziei și mențiunea ca pronunțarea s-a făcut în ședința publică. Dispozițiile art. 383 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător. Dacă instanța retine cauza spre rejudecare, în decizie se menționează probele ce urmează a fi administrate. Limitele rejudecarii

Instanța de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanței de recurs, în măsura în care situația de fapt rămâne cea avută în vedere la soluționarea recursului. Când hotărârea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai în ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunța în limitele în care hotărârea a fost casată. Procedura de rejudecare

Rejudecarea cauzei după casarea hotărârii atacate se desfășoară potrivit dispozițiilor cuprinse în partea specială, titlul II, cap. I și II, care se aplică în mod corespunzător." 62. Secțiunea II "Contestația în anulare", secțiunea I "Revizuirea" și secțiunea IV "Recursul extraordinar", care primește o noua denumire "Recursul în anulare și recursul în interesul legii", compun un nou capitol, capitolul IV, în cadrul titlului II din partea specială, intitulat "Căile extraordinare de atac", care are următoarele secțiuni: secțiunea I "Contestația în anulare"; secțiunea II "Revizuirea"; secțiunea III "Recursul în anulare și recursul în interesul legii"

Competența sa judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în prima instanța. Când temeiul cererii de revizuire consta în existenta unor hotărâri ce nu se pot concilia, competența se determina potrivit dispozițiilor art. 35." 68. Articolul 407 va avea următorul cuprins: "Calea de atac

Sentințele instanței de revizuire, date potrivit art. 403 alin. 3 și art. 406 alin. 1, sunt supuse apelului, iar decizia data în apel este supusă recursului." 69. Secțiunea IV "Recursul extraordinar" din capitolul III al titlului II din partea specială devine secțiunea III din capitolul IV al titlului II, cu denumirea "Recursul în anulare și recursul în interesul legii"

Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, poate ataca cu recurs în anulare la Curtea Suprema de Justiție orice hotărâre definitivă. Cazurile în care se poate face recurs în anulare

Hotărârile definitive de condamnare, achitare și încetare a procesului penal pot fi atacate cu recurs în anulare în următoarele cazuri

Recursul în anulare în favoarea celui condamnat poate fi declarat oricând, chiar după moartea acestuia, cu privire la latura penală, iar cu privire la latura civilă, numai dacă soluționarea acesteia se răsfrânge asupra laturii penale. Dispozițiile alineatului precedent se aplică și în cazul când recursul în anulare se face în favoarea persoanei față de care s-a încetat procesul penal. În celelalte cazuri, recursul în anulare poate fi declarat numai în termen de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă. Suspendarea executării

Procurorul general poate dispune suspendarea executării hotărârii înainte de introducerea recursului în anulare. După sesizarea Curții Supreme de Justiție, aceasta poate dispune suspendarea executării atacate sau sa revină asupra suspendării acordate. Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul în care cel condamnat a început executarea pedepsei. Aducerea la îndeplinire a dispozițiilor de suspendare a executării hotărârii se face prin instanța de executare. Citarea părților

La judecarea recursului în anulare, declarat în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau față de care s-a încetat procesul penal, părțile se citeaza. Dacă recursul este declarat în favoarea condamnatului, părțile se citeaza când Curtea Suprema de Justiție considera necesar, precum și în cazul când s-ar putea modifica despăgubirile civile. Părțile prezente la judecarea recursului în anulare au dreptul la cuvint, chiar dacă nu au fost citate. Retragerea recursului în anulare

Până la închiderea dezbaterilor, procurorul general poate retrage recursul în anulare. Retragerea recursului în anulare trebuie motivată. Motivarea, judecarea și soluționarea recursului în anulare

Motivarea, judecarea și soluționarea recursului în anulare se fac potrivit dispozițiilor din cap. III, secțiunea II, care se aplică în mod corespunzător și se completează cu dispozițiile din aceasta secțiune. Când condamnatul se găsește în curs de executare a pedepsei, Curtea Suprema de Justiție, admițând recursul în anulare și pronuntind casarea cu trimitere, dispune asupra stării de libertate a acestuia. Când recursul în anulare este făcut în favoarea unui condamnat decedat sau când, după introducerea recursului în anulare, condamnatul în favoarea căruia a fost făcut recursul a decedat, prin derogare de la dispozițiile art. 10 alin. 1 lit. g), recursul va fi judecat, iar în caz de admitere, Curtea Suprema de Justiție, pe baza lucrărilor din dosar, sau instanța de trimitere, când a fost necesară completarea probelor, va hotărî potrivit dispozițiilor din art. 13 alin. 2 și 3, care se aplică în mod corespunzător. Recursul în interesul legii

Procurorul general, direct, sau ministrul justiției, prin intermediul procurorului general, are dreptul, pentru a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legilor penale și de procedura penală pe întreg teritoriul tarii, sa ceara Curții Supreme de Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au primit o soluționare diferita din partea instanțelor de recurs. Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunța de secțiile unite și se aduc la cunoștința instanțelor de Ministerul Justiției. Soluțiile se pronunța numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărîrilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese." 71. Articolul 416 va avea următorul cuprins: "Rămînerea definitivă a hotărârii primei instanțe

Hotărârile primei instanțe rămân definitive

Hotărârile instanței de apel rămân definitive

Pedeapsa interzicerii exercițiului unor drepturi se pune în executare prin trimiterea de către instanța de executare a unei copii de pe dispozitivul hotărârii, consiliului local în a cărui raza își are domiciliul condamnatul și organului care supraveghează exercitarea acestor drepturi." 80. Articolul 434 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Judecătoria, după primirea încunoștiințării prevăzute în art. 433 alin. 2, ascultând concluziile procurorului, ale aparatorului și, dacă găsește necesar, și ale persoanei internate, dispune fie încetarea internării, fie înlocuirea acesteia cu măsura obligării la tratament medical." 81. La articolul 434, după alineatul 2 se introduce un alineat nou, care devine alineatul 3, cu următorul cuprins: "Dacă cel internat nu are apărător, i se asigura un avocat din oficiu." 82. Articolul 437 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Revocarea poate fi cerută și de procuror. Soluționarea cererii se face cu citarea persoanei cu privire la care este luată măsura, ascultându-se și concluziile aparatorului și procurorului." 83. La articolul 437, după alineatul 2 se introduce un alineat nou, cu următorul cuprins: "Dacă cel internat nu are apărător, i se asigura un avocat din oficiu." 84. Articolul 448 se abroga

Înlocuirea executării pedepsei închisorii cu executarea în închisoare militară, în cazul condamnaților care au devenit militari în termen în cursul judecații la o instanța civilă, precum și pentru cei care au devenit militari în termen după rămînerea definitivă a hotărârii de condamnare, se dispune de către tribunalul militar în a cărui raza teritorială se găsește unitatea militară din care face parte cel condamnat, la sesizarea comandantului. Înlocuirea executării pedepsei într-o închisoare militară, cu executarea într-un loc de deținere în cazul condamnaților care au fost trecuți în rezerva înainte de începerea executării pedepsei, se dispune de către instanța prevăzută la alineatul precedent, din oficiu sau la sesizarea comandantului unității militare din care făcea parte cel condamnat." 88. Articolul 452 va avea următorul cuprins: "Reducerea pedepsei pentru militari

Reducerea pedepsei ce se executa în închisoare militară în cazul și condițiile prevăzute în art. 62 alin. 2 din Codul penal se face la sesizarea comandantului acelei inchisori. Instanța competența sa reducă pedeapsa este tribunalul militar în a cărui raza teritorială se afla închisoarea militară." 89. Articolul 459 alineatul ultim se abroga

Termenul de apel și cel de recurs sunt de 3 zile de la pronunțare. Dosarul cauzei se înaintează instanței de apel sau, după caz, instanței de recurs în următoarele 24 de ore de la declararea apelului ori a recursului. Judecarea în apel și în recurs se face de urgenta." 91. Articolul 483 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Cauzele în care inculpatul este minor se judeca potrivit regulilor de competența obișnuită, de judecători desemnați de către ministrul justiției." 92. După articolul 491 se introduce art. 491^1, care va avea următorul cuprins: "ART. 491^1

Dispozițiile art. 483-489 se aplică în mod corespunzător și la judecata în instanța de apel și de recurs, în cauzele privitoare la infracțiuni săvârșite de minori." 95. Articolul 494 va avea următorul cuprins: "Instanța competența

Competența să se pronunțe asupra reabilitării judecătorești este fie instanța care a judecat în prima instanța cauza în care s-a pronunțat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanța corespunzătoare în a carei raza teritorială domiciliază condamnatul." 96. Articolul 501 va avea următorul cuprins: "Apelul și recursul

Hotărârea prin care instanța rezolva cererea de reabilitare este supusă apelului, iar hotărârea pronunțată de instanța de apel este supusă recursului." 97. Articolul 512 alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Hotărârea de reconstituire este supusă apelului, iar hotărârea pronunțată de instanța de apel este supusă recursului."

Următorii termeni din Codul de procedură penală și din alte legi cu dispoziții de procedura penală se înlocuiesc astfel