LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea și completarea Codului de procedura penală
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Codul de procedură penală se modifica și se completează după cum urmează
Articolul 1 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor." 2. Secțiunea I din capitolul I al titlului II din partea generală va avea următorul cuprins: "Secțiunea I Competența după materie și după calitatea persoanei Competența judecătoriei
Judecătoria judeca în prima instanța toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe. Competența tribunalului militar
Tribunalul militar judeca în prima instanța
infracțiunile săvârșite de militari până la gradul de căpitan inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe
următoarele infracțiuni săvârșite de civili
infracțiunile contra bunurilor aflate în proprietatea, administrarea sau folosință Ministerului Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerului Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Protecție și Paza, care prin natura sau destinația lor au un caracter militar sau interesează capacitatea de apărare
infracțiunile prevăzute în art. 348-354 din Codul penal
infracțiunile săvârșite în legătură cu serviciul de către salariații civili din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Paza, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe. Competența tribunalului
Tribunalul
judeca în prima instanța
infracțiunile prevăzute de Codul penal în art. 174-177, 179, 189 alin. 3, 190, 197 alin. 2, 211 alin. 2, dacă fapta a avut vreuna dintre urmările arătate în art. 182, 212, 218, 219 alin. 3, dacă fapta a avut ca urmare un dezastru, și alin. 4, art. 223 alin. 3, 224 alin. 3, 225 alin. 2, dacă fapta a avut vreuna dintre urmările prevăzute în art. 182, și alin. 3, art. 226, 229 alin. 3, 231 alin. 3 și 4, 232 alin. 3 și 4, 248 alin. 2, 252, 254, 255, 257, 266-270, 273 alin. 2, 274 alin. 2, 275 alin. 3, 276, 279 alin. 3, 280, 280'1, 282, 298, 302^2, 312 și 317, precum și infracțiunea de contrabanda, dacă a avut ca obiect arme, muniții sau materii explozive ori radioactive
infracțiunile săvârșite cu intenție, care au avut ca urmare moartea unei persoane
alte infracțiuni date prin lege în competența sa
ca instanța de apel, judeca apelurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate de judecătorii în prima instanța, cu excepția celor privind infracțiunile menționate în art. 279 alin. 2 lit. a)
ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate de judecătorii, în cazul infracțiunilor menționate în art. 279 alin. 2 lit. a), precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege
soluționează conflictele de competența ivite între judecătoriile din raza sa teritorială. Competența tribunalului militar teritorial
Tribunalul militar teritorial
judeca în prima instanța
infracțiunile săvârșite de ofițerii superiori, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe
infracțiunile menționate în art. 27 pct. 1 lit. a) și b), săvârșite de militari până la gradul de căpitan inclusiv, ori săvârșite în legătură cu serviciul de către salariații civili din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Paza
alte infracțiuni date prin lege în competența sa
ca instanța de apel, judeca apelurile împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunalele militare, cu excepția infracțiunilor menționate în art. 279 alin. 2 lit. a) și a infracțiunilor contra ordinii și disciplinei militare sancționate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani
ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare în cazul infracțiunilor menționate în art. 279 alin. 2 lit. a) și al infracțiunilor contra ordinii și disciplinei militare sancționate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege
soluționează conflictele de competența ivite între tribunalele militare din raza sa teritorială. Competența Curții de Apel
Curtea de Apel
judeca în prima instanța
infracțiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 și 356-361
infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale, de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, precum și de notarii de stat
infracțiunile săvârșite de judecătorii și controlorii financiari ai camerelor de conturi județene
alte infracțiuni date prin lege în competența sa
ca instanța de apel, judeca apelurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate în prima instanța de tribunale
ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate de tribunale în apel, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege
soluționează conflictele de competența ivite între tribunale sau între judecătorii și tribunale din raza sa teritorială, ori între judecătorii din circumscripția unor tribunale diferite, aflate în raza teritorială a Curții. Competența Curții Militare de Apel
Curtea Militară de Apel
judeca în prima instanța
infracțiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 și 356-361, săvârșite de militari ori săvârșite în legătură cu serviciul de către salariații civili din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Paza
infracțiunile săvârșite de judecătorii tribunalelor militare și ai tribunalelor militare teritoriale, precum și de procurorii militari de la parchetele militare de pe lângă aceste instanțe
alte infracțiuni date prin lege în competența sa
ca instanța de apel, judeca apelurile împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunalele militare teritoriale
ca instanța de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare teritoriale în apel, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege
soluționează conflictele de competența ivite între tribunalele militare teritoriale sau între tribunalele militare și tribunalele militare teritoriale ori între tribunale militare din raza de competența a unor tribunale militare teritoriale diferite. Competența Curții Supreme de Justiție
Curtea Suprema de Justiție
judeca în prima instanța
infracțiunile săvârșite de senatori și deputați
infracțiunile săvârșite de membrii Guvernului
infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, membrii, judecătorii, procurorii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și de președintele Consiliului Legislativ
infracțiunile săvârșite de maresali, amirali și generali
infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai Inaltului Cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia
infracțiunile săvârșite de judecătorii și magistrații asistenți de la Curtea Suprema de Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe
alte cauze date prin lege în competența sa
ca instanța de recurs, judeca
recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate, în prima instanța, în curțile de apel și Curtea Militară de Apel
recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate, ca instanțe de apel, de curțile de apel și Curtea Militară de Apel
recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunțate, în prima instanța, de secția penală și secția militară ale Curții Supreme de Justiție
judeca recursurile în interesul legii
judeca recursurile în anulare
soluționează
conflictele de competența în cazurile în care Curtea Suprema de Justiție este instanța superioară comuna
cazurile în care cursul justiției este întrerupt
cererile de strămutare. "
Articolul 30 alineatul 3 va avea următorul cuprins: "Când urmărirea penală se efectuează de către Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiție sau de către parchetele de pe lângă curțile de apel ori de pe lângă tribunale sau de către un organ de cercetare central ori județean, procurorul, prin rechizitoriu, stabilește căreia dintre instanțele prevăzute în alin. 1 îi revine competența de a judeca, ținând seama ca, în raport cu împrejurările cauzei, să fie asigurată buna desfășurare a procesului penal. " 4. Articolul 31 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Infracțiunile săvârșite în afară teritoriului tarii se judeca, după caz, de către instanțele civile sau militare în a căror rază teritorială își are domiciliul sau locuiește făptuitorul. Dacă acesta nu are domiciliul și nici nu locuiește în România, și fapta este de competența judecătoriei, se judeca de Judecătoria sectorului 2, iar în celelalte cazuri, de instanța competența după materie și calitatea persoanei, din municipiul București. " 5. Articolul 37 alineatele 1 și 2 vor avea următorul cuprins: "În cazurile de indivizibilitate prevăzute în art. 33 lit. a) și b), precum și în cele de conexitate, cauzele sunt reunite, dacă ele se afla în fața primei instanțe de judecată, chiar după desființarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs. Cauzele se reunesc și la instanțele de apel, precum și la cele de recurs, de același grad, dacă se afla în același stadiu de judecată." 6. Articolul 40 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Când competența instanței este determinata de calitatea inculpatului, instanța rămâne competența a judeca, chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate. " 7. Articolul 42 alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Hotărârea de declinare a competentei nu este supusă apelului și nici recursului." 8. Articolul 43 alineatul 8 va avea următorul cuprins: "Când instanța sesizată cu soluționarea conflictului de competența constata ca acea cauza este de competența altei instanțe decît cele între care a intervenit conflictul și față de care nu este instanța superioară comuna trimite dosarul instanței superioare comune." 9. Articolul 47 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Judecătorul care a luat parte la soluționarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o instanța superioară sau la judecarea cauzei după desființarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs." 10. Articolul 49 alineatul 3 va avea următorul cuprins: "Procurorul care a participat ca judecător la soluționarea cauzei în prima instanța nu poate pune concluzii la judecarea ei în apel sau în recurs." 11. Articolul 63 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală și de instanța de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate și conducindu-se după constiinta lor." 12. Articolul 85 va avea următorul cuprins: "Jurămîntul martorului
Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurămînt: "Jur ca voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Asa să-mi ajute Dumnezeu !" În timpul depunerii jurământului, martorul tine mina pe cruce sau pe biblie. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinței religioase a martorului. Martorului de alta religie decît cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurămînt: "Jur pe onoare și constiinta ca voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu." Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun jurămîntul vor rosti în fața instanței următoarea formula: " Ma oblig ca voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. " Situațiile la care se referă alin. 3, 4, 5 și 6 se rețin de organul judiciar pe baza afirmațiilor făcute de martor. După depunerea jurământului, președintele va pune în vedere martorului ca, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă. Despre toate acestea se face mențiune în declarația scrisă. Minorul care nu a împlini 14 ani nu depune jurămînt; i se atrage însă atenția sa spună adevărul." 13. Articolul 136 alineatul 4 se abroga
După articolul 137 se introduce un nou articol, articolul 137^1, care va avea următorul cuprins: "Aducerea la cunoștința a motivelor luării măsurilor preventive și a invinuirii
Persoanei reținute sau arestate i se aduc, de îndată, la cunoștința, motivele reținerii sau ale arestării. Învinuirea se aduce la cunoștința celui arestat, în cel mai scurt termen, în prezenta unui avocat. Când se dispune arestarea preventivă a învinuitului sau inculpatului, procurorul sau instanța de judecată încunoștințează despre aceasta, în termen de 24 de ore, un membru al familiei acestuia ori o altă persoană pe care o desemnează invinuitul sau inculpatul, consemnindu-se aceasta într-un proces-verbal." 15. Articolul 140^1 alineatul 5 va avea următorul cuprins: "Instanța se pronunța în aceeași zi, prin încheiere, asupra legalității măsurii, după ascultarea învinuitului sau inculpatului." 16. La articolul 140^1, după alineatul 5 se introduce un alineat nou, cu următorul cuprins: "Încheierea este supusă recursului. Termenul de recurs este de 3 zile și curge de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsa. Inculpatul este adus la judecarea recursului numai când instanța considera necesar." 17. Articolul 152 alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Dacă mandatul de arestare a fost emis de procuror, acesta menționează pe mandat data prezentării inculpatului și procedează de îndată la ascultarea acestuia, după care dispune prin rezoluție asupra arestării inculpatului. Dacă între timp cauza a ajuns în fața instanței de judecată, procurorul va trimite pe arestat instanței." 18. Articolul 152 alineatul 6 se abroga
Articolul 155 va avea următorul cuprins: "Prelungirea duratei arestării
Durata arestării inculpatului poate fi prelungită în caz de necesitate și numai motivat. Prelungirea duratei arestării inculpatului poate fi dispusă de instanța căreia i-ar reveni competența sa judece cauza în fond sau de instanța corespunzătoare în a carei raza teritorială se afla locul de deținere." 20. Articolul 156 va avea următorul cuprins: "Propunerea pentru prelungirea arestării
Prelungirea duratei arestării se dispune pe baza propunerii motivate a organului care efectuează urmărirea penală. Propunerea organului de cercetare penală este avizată de procurorul care exercită supravegherea. Propunerea se înaintează conducătorului parchetului din care face parte cel care a făcut sau a avizat propunerea sau, după caz, procurorului șef de secție din Parchetul General, cu cel puțin 8 zile înainte de expirarea duratei arestării. Acesta, dacă apreciază că nu este cazul ca inculpatul să fie pus în libertate, sesizează, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea termenului, instanța competența. Dacă arestarea a fost dispusă de procurorul de la parchetul ierarhic inferior celui corespunzător instanței competente sa acorde prelungirea, propunerea se înaintează procurorului de la parchetul ierarhic superior, care, dacă o socotește intemeiata, sesizează instanța, potrivit alin. 2. Propunerea se anexează la adresa de sesizare a instanței. În cuprinsul adresei se pot arata și alte motive care justifica prelungirea arestării decît cele cuprinse în propunere." 21. Articolele 157 și 158 se abroga
La articolul 159, alineatul 1 se abroga
La articolul 159, după alineatul 5 se introduce un alineat nou, care va avea următorul cuprins: "Instanța se pronunța asupra prelungirii arestării preventive înainte de expirarea duratei mandatului." 24. Articolul 159 alineatul 7 va avea următorul cuprins: "Încheierea prin care s-a hotărît asupra prelungirii poate fi atacată cu recurs de procuror sau de inculpat. Termenul de recurs este de 3 zile și curge de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsa. Recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive nu este suspensiv de executare." 25. La articolul 159, după alineatul 7 se introduc doua alineate, care devin alineatele 8 și 9, cu următorul cuprins: "Inculpatul este adus la judecarea recursului numai când instanța considera necesar. Măsura dispusă de instanța se comunică administrației locului de deținere, care este obligată sa o aducă la cunoștința inculpatului." 26. Articolul 159 alineatul ultim va avea următorul cuprins: "Instanța poate acorda și alte prelungiri, fiecare neputind depăși 30 de zile. Dispozițiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător." 27. Articolele 160^6-160^10 compun un paragraf nou, paragraful 3, denumit "Dispoziții comune", în cadrul secțiunii V din capitolul I al titlului IV din partea specială
Articolul 160^8 alineatul 3 va avea următorul cuprins: "Soluționarea cererii se face de către procuror, după ascultarea inculpatului asistat de apărător, iar de către instanța, după ascultarea inculpatului și a concluziilor aparatorului, precum și ale procurorului." 29. Articolul 160^8 alineatul 6 va avea următorul cuprins: "Încheierea instanței este supusă recursului. Termenul de recurs este de 3 zile și curge de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsa." 30. La articolul 160^8, după alineatul 6 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Inculpatul este adus la judecarea recursului numai când instanța considera necesar." 31. Articolul 160^9 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Împotriva ordonanței procurorului se poate face plîngere la instanța căreia i-ar reveni competența sa judece cauza în fond. Încheierea instanței prin care se soluționează plîngerea, precum și încheierea de respingere a cererii de liberare provizorie sunt supuse recursului." 32. Articolul 164 alineatul 5 se abroga
Articolul 172 alineatul 6 va avea următorul cuprins: " Apărătorul are dreptul de a se plînge, potrivit art. 275, dacă cererile sale nu au fost acceptate; în situațiile prevăzute în alin. 2, 4 și 5, procurorul este obligat sa rezolve plîngerea în cel mult 48 de ore." 33 bis. La articolul 172 se introduce un alineat final, cu următorul conținut: "Apărătorul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistența juridică a învinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligații, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocați, spre a lua măsuri." 34. Articolul 173 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Apărătorul părții vătămate, al părții civile și al părții responsabile civilmente are dreptul de a formula cereri și de a depune memorii. Apărătorul are dreptul sa asiste la efectuarea următoarelor acte de urmărire penală: ascultarea părții pe care o apara, cercetări la fața locului, perchezitii și autopsii, prelungirea duratei arestării, iar la efectuarea altor acte de urmărire poate asista cu încuviințarea organului de urmărire penală." 35. Articolul 174 alineatul 1 litera a) va avea următorul cuprins: "În cursul judecații, inculpatul poate fi reprezentat
la judecarea cauzei în prima instanța ori la rejudecarea ei după desființarea hotărârii în apel sau după casare de către instanța de recurs, numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecații este amenda sau închisoarea de cel mult un an;"
Articolul 184 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Mandatul de aducere se executa prin organele poliției." 37. Articolul 192 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "În cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori și-a retras apelul, recursul sau cererea." 38. Articolul 198 alineatul 1, partea de început, va avea următorul cuprins: "Următoarele abateri săvârșite în cursul procesului penal se sancționează cu amendă judiciară de la 5.000 la 20.000 lei." 39. Articolul 209 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Procurorul exercita supravegherea asupra actelor de urmărire penală; în exercitarea acestei atribuții procurorii conduc și controlează activitatea de cercetare penală a poliției și a altor organe." 40. Articolul 209 alineatul 3 va avea următorul cuprins: "Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror, în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 155-173, 174-177, 179, 189-191, 212, 225 alin. 3, 226, 236, 239 alin. 2, 252, 254, 255, 257, 265, 266, 267, 267^1, 268, 273-276, 282-285, 299-302, 302^2, 317 și 356-361 din Codul penal, în cazul infracțiunilor arătate în art. 26 pct. 2 lit. a), art. 27 pct. 1 lit. b), art. 28'1 pct. 1 lit. b) și c) și art. 29 pct. 1 din acest cod, precum și în cazul infracțiunilor împotriva protecției muncii." 41. Articolul 209 alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Este competent să efectueze urmărirea penală, în cazurile prevăzute în alineatul precedent, și sa exercite supravegherea asupra activității de cercetare penală procurorul de la unitatea de procuratura corespunzătoare instanței care, potrivit legii, judeca în prima instanța cauza." 42. Articolul 212 se abroga
La articolul 217, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Preluarea unei cauze de către un organ de cercetare penală ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercită supravegherea acestuia, pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penală care preia cauza și după încunoștințarea procurorului care exercită supravegherea acesteia." 44. Articolul 217 alineatul 2, devenit alineatul 3, va avea următorul cuprins: "În cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, acesta poate dispune ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele poliției." 45. Articolul 218 va avea următorul cuprins: "Modalități de exercitare a supravegherii