LEGE nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali

Prin aleși locali, în sensul prezentei legi, se înțelege consilierii locali și consilierii județeni, primarii, primarul general al municipiului București, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene. Este asimilat aleșilor locali și delegatul sătesc.

Consilierii locali și consilierii județeni, primarii, precum și președinții consiliilor județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățenii cu drept de vot în unitatea administrativ-teritorială în care urmează să își exercite mandatul, potrivit legii.

Viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene sunt aleși prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Delegatul sătesc se alege potrivit Legii nr. 215/2001 , cu modificările și completările ulterioare.

Participarea aleșilor locali la activitatea autorităților administrației publice locale are caracter public și legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivității în care își exercita mandatul.

În exercitarea mandatului, aleșii locali se afla în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia.

Consilierii validați intra în dreptul deplinei exercitări a mandatului de la data declarării ca legal constituit a consiliului din care fac parte, potrivit Legii nr. 215/2001 , cu modificările și completările ulterioare.

Validarea mandatului de consilier se face prin votul deschis al majorității consilierilor prezenți. Persoana al carei mandat este supus validării nu participa la vot.

Consilierii validați după ședința de constituire a consiliului intra în exercițiul mandatului de consilier după depunerea jurământului.

Consilierii locali și consilierii județeni, ale căror mandate au fost validate, depun în fața consiliului local, respectiv a consiliului județean, următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituția și legile tarii și să fac, cu buna-credință, tot ceea ce sta în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu." Jurământul poate fi depus și fără formula religioasă.

Consilierii locali și consilierii județeni care refuza să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.

După declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor în funcție li se eliberează o legitimație care atesta calitatea de membru al consiliului, semnată de primar, respectiv de președintele consiliului județean.

Consilierii locali și consilierii județeni primesc un semn distinctiv al calității lor de reprezentanți aleși ai colectivității locale, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durata a mandatului.

Modelul legitimației de consilier și cel al semnului distinctiv se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cheltuielile pentru confecționarea acestora se suporta din bugetul local. Legitimația și însemnul se pot păstra de către consilierii locali, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.

Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri

Cazul prevăzut la alin. (2) lit. h^1) se aplica și viceprimarului.

Încetarea de drept a mandatului de consilier se constata de către consiliul local, respectiv de consiliul județean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier.

În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) și h^1) , hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanța se va pronunța în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabila nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitiva și irevocabilă.

Încetarea mandatului de consilier în cazul schimbării domiciliului în alta unitate administrativ-teritoriala poate interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauza a mențiunii corespunzătoare, de către organul abilitat potrivit legii.

Prevederile art. 9 alin. (2) lit. e) nu se aplica în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul din care face parte, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străinătate. Pe durata exercitării misiunii încredințate exercitarea mandatului se suspenda.

Prevederile art. 9 alin. (2) lit. f)-h) devin aplicabile numai după rămânerea definitiva și irevocabilă a hotărârii judecătorești.

Cu excepția cazului prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1) , în situațiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul județean, după caz, adoptă în prima ședință ordinară, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, o hotărâre prin care se ia act de situația apărută și se declară vacant locul consilierului în cauză.

Hotărârea va avea la baza, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar și de secretarul comunei sau orașului, respectiv de președintele consiliului județean și de secretarul general al județului. Referatul va fi însoțit de actele justificative.

În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1) , în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul județean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia și declară vacant locul consilierului local sau județean.

Primarul intra în dreptul deplinei exercitări a mandatului după depunerea jurământului, al cărui conținut este prevăzut la art. 7 alin. (1) .

după depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice, primarului i se înmânează legitimația, care va fi semnată de președintele de ședință, un semn distinctiv al calității de primar, pe care acesta are dreptul să îl poarte, potrivit legii, pe întreaga durata a mandatului, precum și eșarfa în culorile drapelului național al României.

Modelul legitimației de primar, al semnului distinctiv și al eșarfei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Eșarfa va fi purtata în mod obligatoriu la Ziua Națională a României, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor, indiferent de locul de desfășurarea a acestora.

legitimația și însemnul de primar se pot păstra după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.

Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează la data depunerii jurământului de către noul primar și, respectiv, de președintele consiliului județean.

Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri

În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constata încetarea mandatului primarului.

Ordinul va avea la baza un referat semnat de secretarul comunei sau al orașului, precum și actele din care rezulta motivul legal de încetare a mandatului.

Primarul poate demisiona, anunțând în scris consiliul local și prefectul. La prima ședință a consiliului, președintele de ședință ia act de aceasta situație, care se consemnează în procesul-verbal și devin aplicabile dispozițiile art. 16 .

Prefectul ia act prin ordin de demisia primarului. Ordinul prefectului, împreună cu un extras din procesul-verbal al ședinței, se înaintează Ministerului administrației și Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru un nou primar.

Prevederile art. 11 alin. (1) se aplica și în cazul primarului.

Primarul se afla în imposibilitatea exercitării mandatului în situațiile în care nu se poate prezenta efectiv la primărie din motive de sănătate sau din alte cauze, chiar dacă acestea nu îi sunt imputabile. Prevederile art. 11 alin. (2) se aplica în mod corespunzător.

În cazurile prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. e)-g) , încetarea mandatului poate avea loc numai după rămânerea definitiva și, după caz, irevocabilă a hotărârii judecătorești.