LEGE nr. 361 din 5 decembrie 2023 privind personalul Curții Constituționale
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prezenta lege reglementează categoriile de personal ce își desfășoară activitatea în cadrul Curții Constituționale, condițiile specifice de ocupare a funcțiilor, de evaluare a activității și de promovare în funcții, drepturile, interdicțiile, incompatibilitățile și îndatoririle corespunzătoare fiecărei categorii, precum și răspunderea juridică a personalului.
Personalul Curții Constituționale asigură suportul necesar pentru realizarea actelor și procedurilor corespunzătoare îndeplinirii de către Curtea Constituțională, în calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, a atribuțiilor stabilite de Constituție și de lege, precum și pentru desfășurarea în bune condiții a activității judecătorilor și a Plenului Curții Constituționale.
În cadrul Curții Constituționale își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal
magistrați-asistenți
personal auxiliar de specialitate
personal încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale, în condițiile legii.
Personalul Curții Constituționale este angajat pe bază de concurs și se bucură de stabilitate în funcție.
Magistrații-asistenți își desfășoară activitatea sub autoritatea președintelui Curții Constituționale, conform legii și regulamentelor interne.
Personalul auxiliar de specialitate este coordonat sub aspect funcțional de către prim-magistratul-asistent, iar sub aspect administrativ este condus de către secretarul general al Curții Constituționale.
Personalul prevăzut la alin. (1) lit. c) , cu excepția personalului angajat la cabinetele judecătorilor, respectiv la Cancelaria președintelui Curții Constituționale, este subordonat secretarului general al Curții Constituționale, numit în condițiile prezentei legi, sau președintelui Curții Constituționale, după caz. Personalul angajat la cabinetele judecătorilor Curții Constituționale, respectiv la cancelaria președintelui Curții Constituționale își desfășoară activitatea în subordinea judecătorului la cabinetul căruia este încadrat, respectiv a președintelui Curții Constituționale, pe durata mandatului judecătorului, respectiv al președintelui Curții Constituționale.
Funcțiile de secretar general și de prim-magistrat-asistent, respectiv cea de magistrat-asistent-șef sunt funcții de conducere. Funcțiile de conducere de la Cancelaria președintelui Curții Constituționale ocupate de magistrați-asistenți sunt asimilate ca rang și salarizare funcției de magistrat-asistent-șef, iar cele ocupate de alte categorii de personal sunt asimilate ca rang și salarizare funcției publice parlamentare de director general. Funcțiile de conducere de la cabinetele judecătorilor sunt asimilate ca rang și salarizare funcției publice parlamentare de director. Alte funcții de conducere se stabilesc potrivit structurii organizatorice și nomenclatorului de funcții aprobate potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (3) .
Personalul Curții Constituționale își desfășoară activitatea în secții, compartimente și, după caz, birouri, servicii, direcții, departamente sau direcții generale.
În cadrul structurilor Curții Constituționale își desfășoară activitatea personal contractual, funcționari publici și funcționari publici cu statut special, încadrați în condițiile legii.
Structura organizatorică a Curții Constituționale și nomenclatorul funcțiilor se aprobă de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.
Președintele Curții Constituționale aprobă statul de funcții și de personal.
Secretarul general asigură pregătirea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul activităților, compartimentelor și personalului aflate în subordinea sa, potrivit structurii organizatorice și regulamentelor interne aprobate de Plenul Curții Constituționale, și asigură legătura cu celelalte autorități, instituții publice și organe ale administrației publice.
Secretarul general îndeplinește următoarele atribuții principale
elaborează și fundamentează strategii pentru dezvoltarea și consolidarea capacității administrative a Curții Constituționale, precum și pentru planificarea și utilizarea resurselor disponibile, pe care le supune spre aprobare președintelui sau Plenului Curții Constituționale, după caz, potrivit regulamentului intern
fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual al Curții Constituționale, pe care le înaintează președintelui Curții Constituționale, și execută bugetul acesteia
urmărește proiectarea și realizarea investițiilor din cadrul Curții Constituționale, în baza bugetului aprobat
monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina Curții Constituționale și dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice
îndeplinește alte atribuții specifice stabilite prin acte normative, hotărârile și regulamentele Plenului Curții Constituționale și ordinele președintelui Curții Constituționale.
În îndeplinirea atribuțiilor sale, secretarul general emite dispoziții și rezoluții scrise.
Secretarul general este ordonator principal de credite, cu obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate.
Secretarul general este numit și eliberat din funcție de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui acesteia.
Poate fi numită în funcția de secretar general persoana care îndeplinește următoarele condiții
are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu
are studii superioare
nu are antecedente penale și nu are cazier fiscal
este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției
are o vechime în muncă de cel puțin 5 ani.
Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2) lit. d) se face în baza unui certificat medical și a unui aviz psihologic emise de către unități sanitare și cabinete psihologice acreditate potrivit legii și cu care Curtea Constituțională are încheiate contracte de colaborare și servicii.
În timpul exercitării funcției, secretarul general nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată, cu excepția activităților și funcțiilor didactice din învățământul superior.
Secretarul general își desfășoară activitatea sub autoritatea președintelui Curții Constituționale și este asimilat, ca rang, salarizare și condiții de pensionare, secretarilor generali ai Camerei Deputaților și Senatului, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestora.
Secretarul general are dreptul la un concediu anual de odihnă plătit, stabilit potrivit regulamentului privind concediile judecătorilor și ale personalului Curții Constituționale, și la alte concedii, potrivit legii. Secretarul general are dreptul la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, în conformitate cu legislația în vigoare.
Regulamentul prevăzut la alin. (2) este aprobat de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Magistrații-asistenți cu funcții de conducere și de execuție îndeplinesc atribuțiile prevăzute de legea organică a Curții Constituționale, precum și alte atribuții stabilite prin regulamentele interne de Plenul Curții Constituționale sau de președintele acesteia.
Actele administrative prevăzute de lege privind cariera magistraților-asistenți se emit de președintele Curții Constituționale.
Magistrații-asistenți sunt încadrați pe 3 grade, după cum urmează
magistrat-asistent gradul III - la numirea în funcție
magistrat-asistent gradul II - cu vechime în funcția de magistrat-asistent de minimum 3 ani
magistrat-asistent gradul I - cu o vechime în funcția de magistrat-asistent gradul II de minimum 3 ani.
Magistrații-asistenți gradul III sunt numiți în funcție de președintele Curții Constituționale, pe bază de concurs.
Poate fi numită ca magistrat-asistent gradul III persoana care îndeplinește următoarele condiții
are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu
cunoaște limba română
este licențiată în drept
nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal
nu a fost destituită sau eliberată din motive imputabile dintr-o funcție publică în ultimii 5 ani
este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției
are o vechime de cel puțin 5 ani în funcții de specialitate juridică sau în funcții didactice din învățământul juridic superior.
Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2) lit. f) se face în baza unui certificat medical și a unui aviz psihologic emise de către unități sanitare și cabinete psihologice acreditate potrivit legii și cu care Curtea Constituțională are încheiate contracte de colaborare și servicii.
Condițiile de vechime prevăzute de lege trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere, inclusiv.
Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III constă în următoarele etape succesive
depunerea și verificarea dosarelor de concurs
probă scrisă de verificare a cunoștințelor
probă orală, sub formă de interviu pe teme de specialitate.
La elaborarea subiectelor pentru probele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) va fi avută în vedere și jurisprudența Curții Constituționale, precum și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, după caz.
Pentru promovarea probelor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) , candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7.
Candidații pot formula contestații la barem și contestații cu privire la rezultatele fiecărei etape.
Plenul Curții Constituționale validează rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III, în baza raportului întocmit de comisia de concurs. Persoanele nemulțumite de rezultatul validării îl pot contesta la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii.
După validarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III, președintele Curții Constituționale numește în funcția de magistrat-asistent gradul III candidații declarați admiși la concurs.
Data, locul, modul de desfășurare a concursului de ocupare a posturilor de magistrat-asistent gradul III, calendarul de desfășurare, cererea tipizată de înscriere, precum și lista posturilor scoase la concurs, tematica și bibliografia de concurs se stabilesc de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Pentru posturile vacante de magistrat-asistent din alte structuri de specialitate ale Curții Constituționale, tematica și bibliografia de concurs se stabilesc în funcție de specificul activității compartimentului și de atribuțiile specifice postului scos la concurs.
Datele și informațiile prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
În vederea desfășurării concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III se constituie o comisie de concurs și o comisie de soluționare a contestațiilor, numite prin hotărâre a Plenului Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Fiecare comisie este prezidată de câte un președinte, ales prin vot dintre membrii comisiei.
Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Membrii comisiei vor completa declarații în acest sens.
Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei de concurs sau, după caz, președintelui comisiei de soluționare a contestațiilor, în vederea înlocuirii sale.
Procedura de desfășurare a concursului și de soluționare a contestațiilor, precum și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin regulament, aprobat de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.
Evaluarea profesională a magistraților-asistenți are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale și creșterea eficienței activității Curții Constituționale.
Evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți presupune analiza și notarea criteriilor și indicatorilor de evaluare a performanțelor profesionale ale acestora care privesc, în principal, calitatea activității, eficiența, integritatea și conduita în relațiile de muncă, iar în cazul magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.
În raport cu vechimea în funcția de magistrat-asistent, evaluarea se realizează după cum urmează
în fiecare an, pentru magistrații-asistenți cu vechime de până la 3 ani inclusiv
o dată la 2 ani, pentru magistrații-asistenți cu vechime de peste 3 ani.
Prin excepție de la prevederile alin. (3) , evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere, cu excepția celor de la Cancelaria președintelui Curții Constituționale, se face anual.
Evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți, precum și a celor numiți în funcții de conducere se face de o comisie de evaluare numită de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Magistrații-asistenți nemulțumiți de evaluare o pot contesta la Plenul Curții Constituționale și, ulterior, la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii. Metodologia de evaluare a activității profesionale individuale, precum și cea de contestare a calificativelor acordate magistraților-asistenți se aprobă de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.
Magistratul-asistent a cărui activitate, cu ocazia evaluării profesionale individuale, a fost notată cu calificativul „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi promovat în grad sau într-o funcție de conducere în anul imediat următor. În situația în care magistratul-asistent cu funcție de conducere sau magistratul-asistent a fost notat la două evaluări consecutive cu calificativul „nesatisfăcător“, președintele Curții Constituționale îi propune trecerea într-o funcție de execuție, respectiv într-un grad inferior, după caz, în limita posturilor vacante. Dacă nu există posturi vacante ori propunerea nu este acceptată, se procedează la eliberarea din funcție a acestuia pe motivul necorespunderii profesionale.
Promovarea magistraților-asistenți în gradul imediat următor se face de către președintele Curții Constituționale.
Poate fi promovat în gradul imediat următor magistratul-asistent care
îndeplinește condițiile de vechime prevăzute la art. 11 lit. b) și c) , după caz
a obținut cel puțin calificativul „bine“ la ultima evaluare
nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, cu excepția cazului în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.
Funcțiile de conducere de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-șef pot fi ocupate de magistrații-asistenți ai Curții Constituționale care îndeplinesc următoarele condiții
au o vechime în funcția de magistrat-asistent de cel puțin 5 ani
au obținut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare
nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazului în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.
Prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplică magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere la Cancelaria președintelui Curții Constituționale.
Concursul pentru ocuparea funcției de prim-magistrat-asistent, respectiv pentru ocuparea funcției de magistrat-asistent-șef presupune parcurgerea următoarelor etape succesive
depunerea și verificarea dosarelor de concurs
proba orală, constând în: prezentarea de către candidați a unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează în vederea verificării aptitudinilor manageriale, de relaționare și de comunicare ale acestora, interpretarea unui text juridic la prima vedere, precum și analizarea argumentativă a unei spețe vizând o sesizare de neconstituționalitate.
Pentru promovarea probei prevăzute la alin. (1) lit. b) , candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7. Este declarat admis candidatul care a obținut cel mai mare punctaj.
Rezultatele finale ale concursului sunt validate de către Plenul Curții Constituționale și se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale. Persoana nemulțumită de rezultatul final al concursului îl poate contesta la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii.
Numirea în funcțiile de conducere de prim-magistrat-asistent și magistrat-asistent-șef se face prin concurs sau examen, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prezentului articol. (5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică magistraților-asistenți numiți la Cancelaria președintelui Curții Constituționale.
Data și locul desfășurării concursului prevăzut la art. 19 se aprobă de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.
Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale cu cel puțin 45 de zile înainte de data desfășurării concursului.
În vederea desfășurării concursului prevăzut la art. 19 se constituie o comisie de concurs, prezidată de câte un președinte ales prin vot dintre membrii comisiei.
Prevederile art. 15 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.
În cadrul probei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) , comisia va evalua, în esență, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu, lung, inițiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare.
Rezultatele probei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pot fi contestate în fața Plenului Curții Constituționale.
Procedura de desfășurare a concursului și de soluționare a contestațiilor se stabilesc prin regulament de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.