LEGE nr. 361 din 5 decembrie 2023 privind personalul Curții Constituționale

Magistrații-asistenți cu funcții de conducere și de execuție îndeplinesc atribuțiile prevăzute de legea organică a Curții Constituționale, precum și alte atribuții stabilite prin regulamentele interne de Plenul Curții Constituționale sau de președintele acesteia.

Actele administrative prevăzute de lege privind cariera magistraților-asistenți se emit de președintele Curții Constituționale.

Magistrații-asistenți gradul III sunt numiți în funcție de președintele Curții Constituționale, pe bază de concurs.

Poate fi numită ca magistrat-asistent gradul III persoana care îndeplinește următoarele condiții

Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2) lit. f) se face în baza unui certificat medical și a unui aviz psihologic emise de către unități sanitare și cabinete psihologice acreditate potrivit legii și cu care Curtea Constituțională are încheiate contracte de colaborare și servicii.

Condițiile de vechime prevăzute de lege trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere, inclusiv.

Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III constă în următoarele etape succesive

La elaborarea subiectelor pentru probele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) va fi avută în vedere și jurisprudența Curții Constituționale, precum și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, după caz.

Pentru promovarea probelor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) , candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7.

Candidații pot formula contestații la barem și contestații cu privire la rezultatele fiecărei etape.

Plenul Curții Constituționale validează rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III, în baza raportului întocmit de comisia de concurs. Persoanele nemulțumite de rezultatul validării îl pot contesta la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii.

După validarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III, președintele Curții Constituționale numește în funcția de magistrat-asistent gradul III candidații declarați admiși la concurs.

Data, locul, modul de desfășurare a concursului de ocupare a posturilor de magistrat-asistent gradul III, calendarul de desfășurare, cererea tipizată de înscriere, precum și lista posturilor scoase la concurs, tematica și bibliografia de concurs se stabilesc de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Pentru posturile vacante de magistrat-asistent din alte structuri de specialitate ale Curții Constituționale, tematica și bibliografia de concurs se stabilesc în funcție de specificul activității compartimentului și de atribuțiile specifice postului scos la concurs.

Datele și informațiile prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

În vederea desfășurării concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent gradul III se constituie o comisie de concurs și o comisie de soluționare a contestațiilor, numite prin hotărâre a Plenului Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Fiecare comisie este prezidată de câte un președinte, ales prin vot dintre membrii comisiei.

Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Membrii comisiei vor completa declarații în acest sens.

Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei de concurs sau, după caz, președintelui comisiei de soluționare a contestațiilor, în vederea înlocuirii sale.

Procedura de desfășurare a concursului și de soluționare a contestațiilor, precum și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin regulament, aprobat de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Evaluarea profesională a magistraților-asistenți are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale și creșterea eficienței activității Curții Constituționale.

Evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți presupune analiza și notarea criteriilor și indicatorilor de evaluare a performanțelor profesionale ale acestora care privesc, în principal, calitatea activității, eficiența, integritatea și conduita în relațiile de muncă, iar în cazul magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

În raport cu vechimea în funcția de magistrat-asistent, evaluarea se realizează după cum urmează

Prin excepție de la prevederile alin. (3) , evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere, cu excepția celor de la Cancelaria președintelui Curții Constituționale, se face anual.

Evaluarea profesională individuală a magistraților-asistenți, precum și a celor numiți în funcții de conducere se face de o comisie de evaluare numită de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale. Magistrații-asistenți nemulțumiți de evaluare o pot contesta la Plenul Curții Constituționale și, ulterior, la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii. Metodologia de evaluare a activității profesionale individuale, precum și cea de contestare a calificativelor acordate magistraților-asistenți se aprobă de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Promovarea magistraților-asistenți în gradul imediat următor se face de către președintele Curții Constituționale.

Poate fi promovat în gradul imediat următor magistratul-asistent care

Funcțiile de conducere de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-șef pot fi ocupate de magistrații-asistenți ai Curții Constituționale care îndeplinesc următoarele condiții

Prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplică magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere la Cancelaria președintelui Curții Constituționale.

Concursul pentru ocuparea funcției de prim-magistrat-asistent, respectiv pentru ocuparea funcției de magistrat-asistent-șef presupune parcurgerea următoarelor etape succesive

Pentru promovarea probei prevăzute la alin. (1) lit. b) , candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7. Este declarat admis candidatul care a obținut cel mai mare punctaj.

Rezultatele finale ale concursului sunt validate de către Plenul Curții Constituționale și se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale. Persoana nemulțumită de rezultatul final al concursului îl poate contesta la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii.

Numirea în funcțiile de conducere de prim-magistrat-asistent și magistrat-asistent-șef se face prin concurs sau examen, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prezentului articol. (5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică magistraților-asistenți numiți la Cancelaria președintelui Curții Constituționale.

Data și locul desfășurării concursului prevăzut la art. 19 se aprobă de Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Curții Constituționale cu cel puțin 45 de zile înainte de data desfășurării concursului.

În vederea desfășurării concursului prevăzut la art. 19 se constituie o comisie de concurs, prezidată de câte un președinte ales prin vot dintre membrii comisiei.

Prevederile art. 15 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

În cadrul probei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) , comisia va evalua, în esență, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu, lung, inițiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare.

Rezultatele probei prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pot fi contestate în fața Plenului Curții Constituționale.

Procedura de desfășurare a concursului și de soluționare a contestațiilor se stabilesc prin regulament de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Funcția de magistrat-asistent la Curtea Constituțională este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, stabilite potrivit legii, și a funcțiilor didactice de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri.

Persoanele care dețin funcțiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abțină de la orice activitate care presupune existența unui conflict între interesele lor personale și interesul public de natură să influențeze îndeplinirea cu imparțialitate și obiectivitate a atribuțiilor lor stabilite de lege sau prin alte acte cu caracter normativ.

Magistraților-asistenți le este interzis

În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității de asociați sau acționari la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, magistrații-asistenți sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum 90 de zile de la data dobândirii ei efective.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c) , magistrații-asistenți pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Magistrații-asistenți nu își pot exprima public opinia cu privire la cauze aflate pe rolul Curții Constituționale și nu pot să dea consultații scrise sau verbale cu privire la acestea.

Magistrații-asistenți nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul instanțelor sau parchetelor, și nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat, consilier juridic sau mediator.

Magistraților-asistenți le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenților și descendenților, ale soților, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situații însă, magistraților-asistenți nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influența soluția din respectiva cauză și trebuie să evite a se crea aparența că ar putea influența în orice fel soluția.

Magistrații-asistenți pot participa la elaborarea de publicații și pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare, artistice ori științifice.

Magistrații-asistenți și personalul asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare și pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanțare internă sau externă în domeniul justiției constituționale.

Activitatea desfășurată de magistrații-asistenți în calitate de formatori ai Institutului Național al Magistraturii sau ai Școlii Naționale de Grefieri ori ca membri ai unor comisii la concursuri/examene organizate în sistemul justiției se poate desfășura, în principal, în afara timpului normal de lucru ori fără a afecta activitatea din cadrul Curții Constituționale. Pentru aceste motive, magistratul-asistent poate lipsi de la instituție, cu acordul președintelui Curții Constituționale, cel mult 30 de zile într-un an calendaristic.

Magistrații-asistenți au salarizarea judecătorilor cu grad de curte de apel, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale și de celelalte drepturi ale acestora, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi. Prevederile art. 210 , 212 , 214 , 216 și 217 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora din cadrul Curții Constituționale în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

Magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 211 și 213 din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Magistrații-asistenți cu o vechime de cel puțin 3 ani în cadrul Curții Constituționale beneficiază de un spor de 5%, calculat la indemnizația de încadrare.

Pentru fiecare an de vechime în cadrul Curții Constituționale care depășește pragul de 3 ani, la procentul prevăzut la alin. (1) se adaugă câte două procente.

Sporul acordat în condițiile alin. (1) și (2) nu poate depăși 15% din indemnizația lunară.

Magistrații-asistenți au obligația să nu exercite acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate.

Relațiile magistraților-asistenți ai Curții Constituționale la locul de muncă și în societate se bazează pe respect și bună-credință.

Magistrații-asistenți sunt obligați să rezolve lucrările în termenele stabilite și să respecte secretul profesional.

Magistrații-asistenți ai Curții Constituționale sunt obligați să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției.

În timpul ședințelor de judecată, magistrații-asistenți ai Curții Constituționale sunt obligați să poarte ținuta vestimentară corespunzătoare.

Ținuta vestimentară prevăzută la alin. (1) se stabilește de către Plenul Curții Constituționale și se asigură în mod gratuit.

Magistrații-asistenți, indiferent de vechimea în funcție, pot fi delegați de către președintele Curții Constituționale, cu acordul scris al acestora, în funcțiile vacante de prim-magistrat-asistent, respectiv de magistrat-asistent-șef, pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită, în aceleași condiții. Pe perioada delegării, magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați.

Magistrații-asistenți pot fi detașați numai cu acordul lor. Detașarea se dispune de către președintele Curții Constituționale. Durata detașării nu poate depăși 3 ani.

Magistratul-asistent este suspendat din funcție în următoarele situații

Suspendarea din funcție a magistratului-asistent se dispune de președintele Curții Constituționale începând cu data stabilită în ordinul emis de acesta.

Magistratul-asistent poate demisiona din funcție, cu obligația notificării în scris a președintelui Curții Constituționale. Demisia nu trebuie motivată și produce efecte la 30 de zile calendaristice de la data înregistrării.

Magistratul-asistent care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare are obligația de a-i notifica în scris în acest sens președintelui Curții Constituționale, cu cel puțin 90 de zile înainte de data depunerii cererii de pensionare la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă conform dispozițiilor art. 29 alin. (3) . Magistratul-asistent este obligat să depună toate diligențele în vederea finalizării lucrărilor în curs până la data eliberării din funcție prin pensionare.

Eliberarea din funcție a magistratului-asistent se dispune, prin ordin, de președintele Curții Constituționale și se comunică magistratului-asistent în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii și în următoarele cazuri

Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți numiți în funcții de conducere.

Magistrații-asistenți răspund disciplinar pentru săvârșirea, cu vinovăție, a abaterilor disciplinare prevăzute de lege.

Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea penală sau contravențională pentru fapta săvârșită, în măsura în care prin aceasta s-au încălcat îndatoriri de serviciu. Pe durata procesului penal se suspendă procedura disciplinară pentru aceeași faptă și aceeași persoană.

Sancțiunile disciplinare care se pot aplica magistraților-asistenți, proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt

Sancțiunile disciplinare se radiază de drept în termen de un an de la data executării, dacă magistratului-asistent nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen.

Pentru magistrații-asistenți, sancțiunile disciplinare se aplică de către președintele Curții Constituționale, la propunerea comisiei de disciplină care efectuează cercetarea disciplinară a abaterii.

Nu pot face parte din comisia de disciplină

În cazul în care membrul comisiei de disciplină este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoana cercetată ori în cazul în care s-a pronunțat anterior cu privire la cauza cercetată, acesta nu participă la soluționarea respectivei cauze și este înlocuit pentru soluționarea respectivei cauze cu unul dintre membrii supleanți, în mod corespunzător.

Audierea magistratului-asistent trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancțiunea poate fi aplicată fără audierea acestuia. Modul de constituire a comisiei de disciplină, componența, atribuțiile și procedura de lucru ale acesteia se stabilesc, prin regulament, de către Plenul Curții Constituționale, la propunerea președintelui Curții Constituționale.

Sesizarea comisiei de disciplină se poate face de către orice persoană interesată ori din oficiu.

Sesizarea disciplinară cuprinde următoarele mențiuni

Sesizarea se formulează în scris și va fi însoțită, în măsura în care este posibil, de înscrisurile care o susțin. (4) Sesizarea va fi clasată dacă nu cuprinde mențiunile prevăzute la alin. (2) , cu excepția lit. e) .

Soluțiile pe care le poate dispune comisia de disciplină sunt

Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se dispun prin act administrativ al președintelui Curții Constituționale, care se redactează în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii comisiei de disciplină.

În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârșită de persoana cercetată poate fi considerată infracțiune, aceasta propune sesizarea organelor de urmărire penală.

Sancțiunea disciplinară aplicată nu poate fi mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină.

Sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ de aplicare a sancțiunii va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni

Actul administrativ prevăzut la alin. (2) se comunică, în scris, persoanei vizate de sesizare și autorului sesizării, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui.

Actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, fără parcurgerea procedurii prealabile.

Sancțiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

Aplicarea unei sancțiuni disciplinare persoanei care îndeplinește o funcție de conducere, cu excepția avertismentului, atrage revocarea din funcția de conducere.

Persoana revocată dintr-o funcție de conducere în condițiile prevăzute la alin. (1) nu mai poate fi numită într-o funcție de conducere pe o perioadă de un an de la data aplicării sancțiunii disciplinare.