LEGEA nr. 36 din 12 mai 1995 (*republicată*) notarilor publici și a activității notariale

În circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Cameră, cu personalitate juridică.

Sediul fiecărei Camere este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. La nivelul fiecărui județ din circumscripția Camerei funcționează cel puțin un sediu secundar al acesteia. Camera are ștampilă proprie, care cuprinde cel puțin denumirea Camerei și stema României, iar în cazul sediilor secundare se menționează și denumirea județului în care funcționează sediul secundar.

Din Cameră fac parte toți notarii publici care funcționează în circumscripția acesteia.

Organele de conducere ale Camerei sunt

Colegiul director este format dintr-un președinte, care este și președintele Camerei, un vicepreședinte, care este și vicepreședintele Camerei, și 3-7 membri. Colegiul director al Camerei este ales de Adunarea generală a Camerei, în condițiile stabilite prin statutul Uniunii, pentru un mandat de 4 ani, dintre notarii publici care funcționează în acea Cameră.

Alegerea în funcțiile de conducere ale Camerei se face numai prin vot secret, în condițiile prevăzute de statut.

Președintele și membrii Colegiului director al Camerei primesc indemnizație al cărei cuantum este stabilit de Adunarea generală a Camerei.

În perioada în care Uniunea este autorizată ca operator al Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare, Camerele dobândesc de drept calitatea de agent al Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare. În vederea exercitării acestei calități, Camerele pot depune o cerere în acest sens la Ministerul Justiției, pentru a obține acordul de a opera în arhivă.

Pe lângă Camere se pot constitui și pot funcționa curți de arbitraj.

Curtea de arbitraj este o instituție permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care funcționează pe lângă Camera Notarilor Publici și care își desfășoară activitatea în condițiile legii.

Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de arbitraj, precum și organele de conducere ale acesteia se aprobă de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

Activitatea curților de arbitraj de pe lângă Camere se desfășoară conform prevederilor Codului de procedură civilă, republicat , cu modificările ulterioare, Regulamentului de organizare și funcționare și Regulilor de procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

Normele cu privire la onorariile arbitrilor și la taxele arbitrale se aprobă de către Colegiul director al Camerei.

Taxele arbitrale vor fi folosite în scopul susținerii cheltuielilor legate de soluționarea litigiilor, plata cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor și documentarea acestora, precum și orice cheltuială necesară funcționării Curții de arbitraj.

Curtea de arbitraj poate soluționa numai litigii izvorâte din actele și procedurile notariale.

Dispozițiile alin. (1)-(7) se completează cu dispozițiile referitoare la arbitrajul instituționalizat din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.

Colegiul director al Camerei are următoarele atribuții

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Colegiul director al Camerei emite decizii executorii.

Notarii publici din România sunt constituiți la nivel național în Uniunea Națională a Notarilor Publici, unica organizație profesională înființată prin lege, cu personalitate juridică, de interes public, cu patrimoniu și buget propriu.

Uniunea are sediul în municipiul București și are ștampilă proprie, care cuprinde cel puțin denumirea Uniunii și stema României.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Uniunea are următoarele funcții

În exercitarea funcțiilor care îi revin, Uniunea poate colabora cu autoritățile și instituțiile publice, cu alte persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.

Statutul aprobat de Congresul de constituire al Uniunii este actul constitutiv al acesteia.

Modificarea și completarea Statutului Uniunii între congrese se fac de către Consiliul Uniunii, după consultarea Adunărilor generale ale Camerelor.

Organele de conducere ale Uniunii sunt

În organele de conducere ale Uniunii pot fi aleși notarii publici în funcție, cu o vechime efectivă în profesie de cel puțin 8 ani la data alegerii.

Membrii Colegiului director al Camerei nu pot fi membri ai Consiliului Uniunii. Fac excepție președintele Camerei, care, potrivit art. 56, face parte de drept din Consiliul Uniunii, și vicepreședintele Camerei sau un alt membru desemnat în acest sens, numai în situația în care îl reprezintă pe președinte.

Mandatul organelor alese ale Uniunii începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care s-au organizat alegerile.

Congresul este constituit din reprezentanții notarilor publici, aleși de Adunarea generală a fiecărei Camere, potrivit normei de un reprezentant la 10 notari publici în funcție, la care se adaugă membrii Consiliului Uniunii, precum și vicepreședinții Colegiilor directoare ale Camerelor.

În situația în care nu sunt aleși ca reprezentanți ai Camerei la Congres, membrii Consiliului de disciplină, ai Comisiei de cenzori și ai Consiliului de administrație al Casei de răspundere civilă a notarilor publici participă fără drept de vot la lucrările Congresului.

Congresul se întrunește în sesiuni ordinare și extraordinare.

Congresul se întrunește în sesiune ordinară, de regulă, anual și în sesiune extraordinară, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacă aceasta reprezintă cel puțin o treime din numărul notarilor publici.

Convocarea Congresului se face de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită, prin înștiințarea în scris a Camerelor și prin publicarea într-un ziar central a datei, locului și ordinii de zi. Colegiile directoare ale Camerelor sunt obligate să comunice data, locul de desfășurare a Congresului și ordinea de zi a acestuia tuturor notarilor publici în funcție din Cameră.

Camerele sunt obligate să comunice Uniunii lista nominală cu delegații la Congres, de regulă, cu cel puțin 15 zile înainte de Congres.

Congresul este legal constituit în prezența a două treimi din numărul delegaților săi și adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a delegaților prezenți.

Delegații la Congres au libertatea să își exprime votul ținând cont de strategia și interesele profesiei.

Congresul notarilor publici are, după caz, următoarele atribuții

Hotărârile și rezoluțiile cu caracter normativ intern, administrativ-organizatoric sunt obligatorii pentru notarii publici.

Congresul poate delega unele dintre atribuțiile sale Consiliului Uniunii, în condițiile stabilite prin statut.

Procedura privind convocarea, organizarea și desfășurarea Congresului se stabilește prin statut.

În cadrul Uniunii se constituie și funcționează

La nivelul Uniunii se pot înființa și alte organisme potrivit legii, statutului profesiei sau actelor normative cu caracter intern.

Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanții fiecărei Camere, aleși potrivit următoarei norme de reprezentare

Odată cu alegerea reprezentanților, Camerele aleg și supleanții acestora. Supleanții înlocuiesc de drept reprezentanții Camerelor în Consiliul Uniunii, ori de câte ori aceștia nu își pot exercita mandatul.

Procedura alegerii reprezentaților și supleanților Camerelor în Consiliul Uniunii, precum și numărul supleanților se stabilesc prin statut.

Președinții Camerelor fac parte de drept din Consiliul Uniunii, cu drept de vot.

Dintre membrii Consiliului Uniunii se aleg președintele și 3 vicepreședinți, în condițiile stabilite prin statut. După alegerea președintelui și a celor 3 vicepreședinți, supleanții acestora devin membri ai Consiliului Uniunii. Funcțiile de președinte, de prim-vicepreședinte și de vicepreședinte sunt incompatibile cu funcțiile de președinte al Camerei sau reprezentant în Consiliul Uniunii.

Dintre cei 3 vicepreședinți, Consiliul Uniunii alege un prim-vicepreședinte, în condițiile stabilite prin statut.

Durata mandatului membrilor Consiliului Uniunii, al președintelui, prim-vicepreședintelui și al vicepreședinților este de 4 ani.

Reprezentanții Camerelor în Consiliul Uniunii, precum și președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții Consiliului beneficiază de indemnizație și de alte drepturi stabilite prin acte normative interne.

Consiliul Uniunii se convoacă, de regulă, trimestrial în ședințe ordinare sau, ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, de către președinte. Consiliul Uniunii este legal constituit în prezența a două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul majorității simple a membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este decisiv în adoptarea hotărârii.

Consiliul Uniunii are, în principal, următoarele atribuții

Consiliul Uniunii poate să delege Biroului executiv unele atribuții ale sale, în condițiile prevăzute de statut.

Biroul executiv este organul executiv al Consiliului Uniunii, cu activitate permanentă și de legătură cu Camerele, și se compune din 9 membri: președintele, primvicepreședintele, vicepreședinții și 5 membri, aleși de Consiliul Uniunii dintre membrii săi.

Președintele Uniunii este și președintele Consiliului Uniunii și al Biroului executiv al Consiliului Uniunii.

Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întrunește lunar în ședință ordinară și, ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui.

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii emite decizii executorii.

Biroul executiv al Consiliului Uniunii funcționează legal în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți.

Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuții principale

Președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții Consiliului Uniunii sunt și președintele, primvicepreședintele și vicepreședintele Uniunii.

Președintele Uniunii este și președintele Consiliului Uniunii și are următoarele atribuții

În absență, președintele este înlocuit de primvicepreședinte, iar dacă acesta din urmă lipsește, de unul dintre vicepreședinții delegați în acest sens de președinte.

Prim-vicepreședintele și vicepreședinții reprezintă Uniunea, în limitele mandatului acordat de președinte.

În cadrul Uniunii funcționează Casa de răspundere civilă a notarilor publici, cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.

Contractul de răspundere civilă a notarilor publici este obligatorie și se realizează prin casa de asigurări constituită în acest scop.

Notarii publici au obligația să încheie contractul de răspundere civilă înainte de începerea activității.

Limita minimă a valorii garantate de răspundere civilă și nivelul cuantumului contribuției se stabilesc anual de către Consiliul Uniunii.

În cadrul Uniunii se înființează, se organizează și funcționează INR, entitate de interes public, cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.

INR asigură perfecționarea activității notariale, pregătirea profesională inițială și, după caz, continuă a notarilor publici și a notarilor stagiari, a altor specialiști, a personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor și al Uniunii, având dreptul de a elibera diplome sau certificate de absolvire recunoscute de instituțiile publice și private abilitate.

INR are sediul în municipiul București, are ștampilă care cuprinde denumirea sa și stema României și siglă proprie. INR se înființează, se organizează și funcționează în baza prezentei legi, fără îndeplinirea altor formalități.

Statutul INR, Regulamentul de organizare și funcționare a acestuia, precum și modalitățile de formare profesională inițială sau, după caz, continuă a notarilor publici și a notarilor stagiari, a personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor și al Uniunii se aprobă prin hotărâre a Consiliului Uniunii.

INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul de definitivat, concursul de admitere în funcția de notar public pentru persoanele care au cel puțin 6 ani vechime într-o funcție de specialitate juridică, în condițiile legii și ale regulamentului de organizare și desfășurare a acestora, aprobat de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.

INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, și concursul de schimbare de sediu, în condițiile legii și ale regulamentului de organizare și desfășurare a concursului, aprobat de către Consiliul Uniunii.

INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calității de notar stagiar, în condițiile legii și ale regulamentului de organizare și desfășurare a acestuia, aprobat de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.

În vederea administrării registrelor prevăzute la art. 164 , în cadrul și sub autoritatea Uniunii se înființează, se organizează și funcționează CNARNN, ca entitate cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin regulamentul propriu, aprobat de Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

CNARNN asigură administrarea, organizarea și funcționarea registrelor naționale notariale prevăzute la art. 164 , precum și a altor activități stabilite prin regulamentul propriu.

CNARNN are sediul în municipiul București. CNARNN are sigiliu propriu, care cuprinde denumirea sa și stema României, și siglă proprie și se înființează, se organizează și funcționează, fără îndeplinirea altor formalități, în baza prevederilor prezentei legi.

Costurile privind verificările și înscrierile în registrele prevăzute la art. 164 vor fi suportate de părțile interesate, iar tarifele privind înscrierea și verificarea în registre se vor stabili de către Biroul executiv al Consiliul Uniunii.

În cazul în care înscrierile și verificările în registrele prevăzute la art. 164 se solicită de către instituțiile publice, acestea se vor efectua cu scutire de tarif.

Tarifele pentru înscriere sau verificare în registre se vor putea încasa de către notarii publici de la părți și se vor vira CNARNN în baza facturilor emise de către acesta.

Fondurile acumulate de CNARNN vor fi utilizate pentru dezvoltarea instituției notarului public, pentru securizarea actului notarial și pentru perfecționarea profesională a corpului de notari publici.

Regulamentul de organizare și funcționare a CNARNN, precum și orice alte măsuri necesare organizării și funcționării acestuia se aprobă prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În scopul stabilirii și acordării pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici se înființează, sub autoritatea Uniunii, Casa de Pensii a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de pensii, instituție autonomă, de interes public, cu personalitate juridică.

Sistemul de pensii prevăzut de prezenta lege este obligatoriu pentru notarii publici membri ai Uniunii.

Notarii publici pot contribui și la sistemul public de pensii, în condițiile legii.

Organizarea și funcționarea Casei de pensii, contribuabilii la sistemul propriu de pensii, persoanele asigurate, contribuțiile asiguraților, perioadele de contribuție, categoriile de pensii, calculul pensiilor, categoriile de ajutoare financiare, emiterea deciziilor de pensionare, căile de atac împotriva deciziilor emise de Casa de pensii și altele asemenea se stabilesc prin lege specială. Casa de pensii are sediul în municipiul București și se înființează în baza prezentei legi și se organizează și funcționează în baza legii speciale, fără îndeplinirea altor formalități. Art. III din același act normativ prevede că, de la data intrării în vigoare a legii speciale prevăzute la art. II , Casa de Pensii a Notarilor Publici din România, constituită la data de 1 ianuarie 2013 în baza Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată , cu modificările ulterioare, își continuă activitatea în condițiile legii speciale.

Notarii publici își exercită funcția și se bucură de stabilitate în funcție, neputând fi mutați în altă localitate fără acordul lor.

Pentru asigurarea secretului profesional, actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra notarului public sau în biroul său sunt inviolabile, acestea putând fi verificate sau ridicate numai în condițiile legii și în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare.

Contactul profesional dintre notarul public și clientul său nu poate fi interzis sau restrâns.

În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenție, administrația locului de arest ori detenție are obligația de a lua, cu prioritate, toate măsurile necesare pentru a permite contactul de îndată al notarului public cu clientul și respectarea drepturilor prevăzute de lege.

În cauzele penale, notarul public poate fi audiat ca martor numai în cazurile și condițiile prevăzute expres de Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare.

Notarul public are următoarele drepturi

Notarul public își poate face cunoscute datele profesionale atât cu privire la persoana sa, cât și cu privire la locul unde își exercită funcția, în condițiile stabilite prin statutul profesiei.

Notarii publici au dreptul la onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială îndeplinită, în conformitate cu art. 57 alin. (1) lit. d) .

Prin excepție de la dispozițiile art. 57 alin. (1) lit. d) , la propunerea Consiliului Uniunii, ministrul justiției poate stabili acte și proceduri notariale pentru care onorariul se stabilește liber, între notarul public și solicitant.

Notarul public nu poate absenta de la birou mai mult de 5 zile lucrătoare consecutive, fără a informa Camera din care face parte și fără a asigura funcționarea arhivei biroului, în condițiile legii.

În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1) , Camera Notarilor Publici poate delega, după caz, un alt notar public pentru îndeplinirea atribuțiilor notarului public absent, în condițiile prevăzute de Statutul Uniunii.

Notarul public are următoarele obligații

Cheltuielile profesionale efectuate în condițiile alin. (1) sunt deductibile, în condițiile legii.

Dispozițiile prevăzute la alin. (1) lit. h) privind obligativitatea participării la programe de pregătire profesională organizate de INR se aplică și personalului de specialitate al birourilor notariale, în condițiile prevăzute de regulament.

Acțiunea disciplinară se exercită de ministrul justiției, de președintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei și se judecă de Consiliul de disciplină din cadrul Uniunii.

Acțiunea disciplinară se exercită numai după efectuarea cercetării prealabile de către inspectori din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, din cadrul Uniunii ori de către Colegiul director al Camerei.

În cadrul cercetării prealabile, citarea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptățit să ia cunoștință de conținutul dosarului de cercetare disciplinară și să își formuleze apărarea. Neprezentarea sau refuzul celui cercetat de a formula apărări nu împiedică finalizarea cercetării.

Consiliul de disciplină funcționează ca organ de jurisdicție la nivel național, în baza regulamentului aprobat de Consiliul Uniunii. Consiliul de disciplină este compus din câte un reprezentant al fiecărei Camere, ales de Adunarea generală a Camerei. Mandatul membrilor Consiliului de disciplină este de 4 ani și începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor validării acestora de către Congres. Membrii Consiliului de disciplină pot fi numai notari publici cu o vechime de minimum 10 ani într-o funcție de specialitate juridică, dar nu mai puțin de 5 ani în funcția de notar public.

Ministrul justiției sau, după caz, președintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei, pe baza rezultatului cercetării prealabile, formulează acțiunea disciplinară pe care o înaintează Consiliului de disciplină în termen de 60 de zile de la data primirii rezultatului cercetării prealabile.

Consiliul de disciplină citează părțile și, în cazul în care constată că sunt necesare verificări suplimentare, poate solicita ministrului justiției sau, după caz, președintelui Uniunii ori Colegiului director al Camerei completarea cercetării disciplinare. Completarea cercetării prealabile se face în termen de 60 de zile de la primirea solicitării de completare.

Acțiunea disciplinară se soluționează printr-o hotărâre motivată, care se comunică părților și Camerei în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea cel cercetat, în termen de 10 zile de la pronunțare.

Hotărârea prin care se soluționează acțiunea disciplinară cuprinde, în principal, următoarele

Prevederile alin. (8) se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, republicat , cu modificările ulterioare, privind cuprinsul hotărârii.

Împotriva hotărârii, notarul public, respectiv titularii acțiunii disciplinare prevăzuți la alin. (1) pot face contestație în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii.

Contestația se soluționează de Consiliul Uniunii prin hotărâre. În cazul în care acțiunea disciplinară a fost exercitată de președintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei, președintele Uniunii sau, după caz, reprezentanții Camerei respective în Consiliul Uniunii nu vor participa la soluționarea contestației. Hotărârea prin care se soluționează contestația poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acțiunii disciplinare prevăzuți de lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București este definitivă. Prin urmare, în intervalul 21 octombrie 2022 - 4 decembrie 2022, dispozițiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , în măsura în care nu se interpretează în sensul că „recursul“ prevăzut de acestea este o cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prin care se soluționează contestația pronunțată în materie disciplinară au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data 5 decembrie 2022, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Hotărârea prin care notarul public a fost sancționat disciplinar, rămasă definitivă, se comunică, de îndată, de către Uniune sau, după caz, de către instanța de judecată compartimentului de specialitate din Ministerul Justiției și Camerei în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea notarul public.

Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 6 luni de la data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.

Curgerea termenului de prescripție pentru promovarea acțiunii disciplinare se suspendă dacă împotriva notarului public s-a înregistrat o plângere penală având ca obiect săvârșirea aceleiași fapte, până la soluționarea procesului penal. Dacă după introducerea acțiunii disciplinare a fost înregistrată o plângere penală având ca obiect săvârșirea aceleiași fapte, acțiunea disciplinară se suspendă până la soluționarea procesului penal.

Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputație a notarilor publici în funcție se face de către inspectori din cadrul Ministerului Justiției sau al Uniunii, din oficiu sau la solicitarea ministrului justiției, respectiv a președintelui Uniunii sau a Colegiului director al Camerei.

Raportul de inspecție întocmit în urma verificărilor privind buna reputație se comunică notarului public care face obiectul sesizării, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării de obiecțiuni.

Raportul de inspecție prevăzut la alin. (2) împreună cu obiecțiunile formulate se înaintează Consiliului de disciplină din cadrul Uniunii. Pe baza raportului și a obiecțiunilor formulate, Consiliul de disciplină adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către notarul public a condiției de bună reputație ori, dacă apreciază că obiecțiunile sunt întemeiate, dispune, în scris și motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu arătarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiției de bună reputație cuprinde și propunerea de încetare a calității, în temeiul art. 41 alin. (1) lit. g) .

Hotărârea Consiliului de disciplină, însoțită de actele care au stat la baza acesteia, se comunică de îndată ministrului justiției, președintelui Consiliului Uniunii și notarului public.

Hotărârea Consiliului de disciplină poate fi atacată cu contestație la Consiliul Uniunii în termen de 15 zile de la comunicare. Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula contestație la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare.

Hotărârea definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiției de bună reputație se comunică ministrului justiției, în vederea emiterii ordinului de încetare a calității.

Sancțiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite și sunt următoarele

În cazul abaterilor prevăzute la art. 74 lit. a) , d) , e) , k) , n) , r) și s) , Consiliul de disciplină poate dispune și obligarea notarului public sancționat să urmeze, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care acesta a fost sancționat, una dintre formele de pregătire profesională în cadrul INR.

Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu.

Amenda prevăzută la alin. (1) lit. b) se face venit la bugetul Uniunii.

Toate actele notariale se îndeplinesc la cerere.

Înscrisurile redactate de părți, de reprezentanții lor legali sau convenționali ori, după caz, acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condițiilor de fond și formă, notarul public putându-le aduce modificările și completările corespunzătoare, cu acordul părților.

Pentru autentificarea unui acord de mediere, părțile din acord se prezintă personal sau prin reprezentant legal ori prin reprezentant convențional în baza unei procuri autentice, în vederea semnării în fața notarului public și îndeplinirii tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege.

Înscrisurile referitoare la actele notariale se redactează potrivit voinței părților și în condițiile prevăzute de lege.

În cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, notarul public stabilește identitatea, domiciliul și capacitatea părților, în afara cazurilor în care se solicită dare de dată certă, întocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultații juridice notariale.

Actele juridice pentru care legea prevede forma autentică ad validitatem vor fi redactate numai de notarii publici.

Consultațiile date de notarul public în domeniul juridic notarial sunt scrise sau verbale și se dau persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe bază de contract cu durată determinată.

Notarul public are obligația să deslușească raporturile juridice dintre părți cu privire la actul pe care vor să îl încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea și să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice.

De asemenea, el trebuie să ceară părților, ori de câte ori este cazul, documentele justificative și autorizațiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obține el însuși documentația necesară, având acces liber la orice registru public.

Actele din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicității în cazurile și condițiile prevăzute de lege se vor comunica, de îndată, la locul unde se ține această evidență, de notarul public, care va face și demersurile necesare în numele titularilor pentru ducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate.

În vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin potrivit dispozițiilor alin. (2) și (3) , notarul public va avea acces liber la birourile de publicitate imobiliară, precum și la alte instituții în vederea obținerii actelor și informațiilor necesare îndeplinirii procedurilor notariale, va putea solicita și obține de la organul fiscal competent al autorității administrației publice locale certificatul fiscal emis pe suport hârtie sau în format electronic.

În cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă, în condițiile legii, o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, notarul public asigură informarea și lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre efectele încheierii actului sau, după caz, ale îndeplinirii procedurii notariale, precum și despre utilitatea și gradul de urgență al acestora. Dacă apreciază necesar, notarul public poate acorda un termen pentru încheierea actului sau îndeplinirea procedurii notariale, în vederea informării corespunzătoare a persoanei ocrotite.

Notarul public are obligația, în cazul persoanelor vârstnice, să le pună în vedere drepturile prevăzute la art. 30 din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Organele de ordine publică vor acorda sprijin notarilor publici, în cazul în care aceștia sunt împiedicați să își exercite atribuțiile. De asemenea, autoritățile administrației publice locale au obligația ca în cadrul atribuțiilor lor să acorde notarilor publici concursul solicitat pentru îndeplinirea actelor notariale.

Instituțiile publice și private au obligația să furnizeze, în condițiile legii, informațiile pe care le solicită notarii publici în cadrul procedurilor succesorale notariale.

În toate celelalte cazuri, instituțiile prevăzute la alin. (2) vor furniza informații în baza protocoalelor încheiate cu Uniunea.

Actele solicitate de părți și orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română.

Cetățenilor aparținând minorităților naționale și persoanelor care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română li se acordă posibilitatea de a lua cunoștință de cuprinsul actului printr-un traducător sau interpret. Funcția de traducător sau interpret poate fi îndeplinită de către notarul public, dacă limba străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător, sau de către o altă persoană autorizată ca interpret sau traducător, în condițiile legii, de către Ministerul Justiției. În toate situațiile în care actul se îndeplinește prin interpret sau traducător autorizat, acesta va semna încheierea alături de notarul public.

Actele redactate de părți și prezentate pentru efectuarea operațiunilor notariale vor fi în limba română.

La cererea justificată a părților, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile întocmite de părți într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaște limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoștință de cuprinsul acestora prin interpret, caz în care un exemplar tradus în limba română și semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi atașat la dosar.

Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzând în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod succesiv, mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.

Notarul public, în activitatea sa, nu poate cenzura sau refuza să aplice sau să folosească în proceduri notariale o hotărâre judecătorească definitivă.

Actele notariale se îndeplinesc, de regulă, în timpul programului de serviciu cu publicul, afișat în mod corespunzător.

Un act notarial se poate îndeplini și în afara sediului biroului notarului public, la cererea părții interesate, cu respectarea dispozițiilor legale privind competența.

În cazul în care întocmirea unui act notarial nu suferă amânare, din motive temeinic justificate, acesta va putea fi îndeplinit și în afara programului de lucru, la cererea părții interesate.

Părțile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin mențiunea în încheiere că ele sunt cunoscute personal de acesta. În cazul în care notarul public nu cunoaște părțile, este obligat să procedeze la verificarea identității acestora, în vederea încheierii unui act sau îndeplinirii unei proceduri notariale, după caz, prin: a) acte de identitate prevăzute de lege

În situația în care notarul public are suspiciuni cu privire la identitatea părților, iar actul de identitate este eliberat de autoritățile române, va verifica actul de identitate prezentat. În vederea verificării, notarul public are acces la Registrul național de evidență a persoanelor.

Elementele obligatorii de identificare a persoanelor sunt

În situația în care se refuză îndeplinirea actului notarial, încheierea de respingere se va da numai dacă părțile stăruie în cerere. Încheierea va cuprinde motivarea refuzului, calea de atac, instanța competentă și termenul de exercitare.

Îndeplinirea actului notarial poate fi respinsă și pentru următoarele motive

Încălcarea cerințelor prevăzute la art. 84 se sancționează cu anularea, dacă nu pot fi îndreptate și au produs părții o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin desființarea actului.

Îndreptarea erorilor și completarea omisiunilor se fac în condițiile art. 88 , numai dacă acestea rezultă din lucrările actului, precum și din registrele notariale sau din alte evidențe ale biroului notarial.