LEGE nr. 346 din 5 iunie 2002 (*republicată*) privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Asigurații beneficiază de o indemnizație pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă, certificatul medical se vizează în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, respectiv de casa teritorială de pensii în a cărei rază se află sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.
Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.
Abrogat.
Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă în cazul urgențelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.
Sumele plătite de casele de asigurări de sănătate județene pentru indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă aferente cazurilor confirmate de accidente de muncă sau boli profesionale se recuperează de la casele teritoriale de pensii, indiferent de codul de indemnizație înscris pe certificatul medical.
Sumele care reprezintă diferențe la indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă, ca urmare a confirmării unui accident de muncă sau unei boli profesionale, se recuperează de către angajatori de la casele teritoriale de pensii, indiferent de codul de indemnizație înscris pe certificatul medical.
În cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) lit. f) care au suferit un accident de muncă în timpul intervenției în situații de urgență sau al pregătirii în vederea participării la acestea, cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este de 100% din salariul minim brut pe țară garantat în plată la data confirmării caracterului profesional al accidentului de muncă.
Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă și se plătește de către casele teritoriale de pensii din fondurile cu această destinație.
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale se suportă în primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale in bugetul asigurărilor sociale de stat.
Durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este de 183 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical.
În situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale și profesionale a asiguratului medicul specialist poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile.
Medicul asigurătorului poate decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activității în același loc de muncă sau în alt loc de muncă ori poate propune pensionarea de invaliditate.
Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, în funcție de evoluția cazului și de rezultatele acțiunilor de recuperare, conform procedurilor stabilite de CNPP.
Asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale înregistrați cu accident de muncă, care au suferit arsuri de gradul IIB-III localizate pe față, scalp, mâini, picioare, organe genitale, perineu, articulații mari și/sau arsuri de gradul III cu alte localizări, dar care afectează cel puțin 10% din suprafața corporală, beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă în cuantum de 100%, din media veniturilor din salarii sau asimilate salariilor.
Prin excepție de la prevederile art. 35 și 36 alin. (3) , în cazul asiguraților prevăzuți la alin. (1) , indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe toată perioada de tratament, până la vindecare, inclusiv pentru perioada de recuperare.
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă și bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispozițiilor legale și completat sau modificat, după caz, cu codurile de indemnizație corespunzătoare și care constituie document justificativ de plată.
Persoanele prevăzute la art. 19 alin (6) sunt obligate să depună la casele teritoriale de pensii, din raza administrativ-teritorială în care își au sediul social, exemplarul 2 al certificatului de concediu medical, în vederea recuperării sumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților.
Pentru situațiile în care persoana asigurată desfășoară activitatea la mai mulți angajatori indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională se achită o singură dată.
În situația în care medicul expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii decide încadrarea într-un grad de invaliditate, indemnizația se va acorda până la sfârșitul lunii următoare celei în care s-a dat avizul de pensionare, fără a se depăși durata maximă de acordare a concediului medical, prevăzută la art. 36 .
Asigurații care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu își mai pot desfășura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncă.
Indemnizația pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în condițiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistării afecțiunii.
Indemnizația pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor afecțiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraților care, în aceste condiții, nu mai pot realiza durata normală de muncă.
Indemnizațiile prevăzute la art. 39 alin. (2) și la art. 40 se acordă la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asigurătorului, pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.
Cuantumul lunar al indemnizațiilor prevăzute la alin. (1) este egal cu diferența dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni și venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a se depăși 25% din baza de calcul.
Au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații sau persoanele care au avut calitatea de asigurat conform prevederilor prezentei legi și care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, au rămas cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%, exclusiv persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate.
Compensația se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 42 .
Compensația pentru atingerea integrității reprezintă o sumă fixă în bani și se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizații la care este îndreptățit asiguratul, și nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
Cuantumul compensației pentru atingerea integrității se stabilește în funcție de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată la data confirmării caracterului profesional al accidentului sau al bolii.
Criteriile și grilele pe baza cărora se acordă compensația pentru atingerea integrității se stabilesc prin decizie a președintelui CNPP.
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul Național de Statistică.
Cererea pentru obținerea despăgubirii în caz de deces se depune la sediul asigurătorului, însoțită de actele din care rezultă dreptul solicitantului, potrivit prezentei legi.
Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisă de asigurător în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.
Decizia se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii ei.
Plata despăgubirii în caz de deces se face în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei prevăzute la art. 47 .
Asigurătorul acordă rambursări de cheltuieli în următoarele situații
transportul de urgență, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale
confecționarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, în situația în care acestea sunt necesare sau au fost deteriorate ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale
în cazul aplicării dispozitivelor medicale implantabile prin intervenție chirurgicală în vederea recuperării deficiențelor organice, funcționale sau fizice cauzate de accidente de muncă și boli profesionale.
Costurile suportate de asigurător sunt destinate să asigure recuperarea funcționalității organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual prin decizie a președintelui CNPP.
Angajatorii au obligația de a comunica asigurătorului accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraților.
Comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a luat cunoștință despre accident.
Abrogat.
Dacă în urma controalelor medicale periodice personalul din structurile de medicina muncii, care asigură servicii medicale angajatorului, constată că există riscul unei îmbolnăviri profesionale, acesta are obligația de a semnala de îndată cazul asigurătorului.
Declararea bolilor profesionale se realizează conform prevederilor Legii nr. 319/2006 , cu modificările ulterioare, iar un exemplar din formularul de declarare a bolii respective va fi înaintat casei teritoriale de pensii de către autoritatea competentă.
Pentru stabilirea drepturilor de asigurare, asigurătorul are acces și recurge la procesul-verbal de cercetare și a formularului de înregistrare a accidentului de muncă - FIAM, întocmite, potrivit legii.
În cazul în care constată erori sau inadvertențe în documentele menționate la alin. (1) asigurătorul are dreptul de a contesta aceste documente și de a solicita autorităților competente reanalizarea acestora.
Abrogat.
Drepturile de asigurare prevăzute de prezenta lege se acordă astfel
pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a evenimentului întocmit și/sau avizat potrivit Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare
pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale și a procesului verbal, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă, respectiv direcțiile de sănătate publică.
Până la stabilirea caracterului de muncă al accidentului sau caracterului profesional al bolii, conform documentelor prevăzute la art. 53 , contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportată din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, urmând ca decontarea să se realizeze ulterior din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat.
Răspunderea pentru asigurarea condițiilor de securitate și sănătate la locurile de muncă revine angajatorilor.
Angajatorii au obligația de a asigura informarea, participarea și colaborarea angajaților pentru adoptarea și aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Angajații au obligația de a participa la acțiuni privind adoptarea unor măsuri de securitate și sănătate în muncă, atunci când sunt solicitați în acest scop de către angajatori.
Angajații nu suportă în nicio situație costul măsurilor de prevenire aplicate în condițiile art. 56 .
Angajatorii au obligația de a furniza toate informațiile solicitate de asigurător în legătură cu riscurile de la locurile de muncă.
Angajații sunt obligați să cunoască și să respecte măsurile tehnice și organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, aduse la cunoștință în cadrul instructajului de protecție a muncii.
Angajații au dreptul, fără ca acest lucru să atragă consecințe asupra lor, de a sesiza Inspecția Muncii, asigurătorul sau comitetele de sănătate și securitate în muncă asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Asigurătorul are obligația de a promova și de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, în scopul
menținerii integrității fizice și psihice a persoanelor asigurate
îmbunătățirii condițiilor de muncă
eliminării sau reducerii riscurilor de accidente de muncă și boli profesionale.
Asigurătorul sprijină angajatorii în activitatea de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Activitățile de prevenire se realizează de către casele teritoriale de pensii, în conformitate cu atribuțiile stabilite prin lege.
Pentru coordonarea activității legate de prevenirea bolilor profesionale, precum și de verificare, în vederea decontării, a documentelor prin care s-a confirmat caracterul profesional al bolii, CNPP organizează un compartiment de medicina muncii în cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Personalul tehnic al asigurătorului, care desfășoară activități de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, precum și personalul medical specializat în medicina muncii au următoarele atribuții
participă la stabilirea de programe de prevenire prioritare la nivel național, prin identificarea situațiilor cu riscuri mari de accidente de muncă și boli profesionale
acordă consultanță cu privire la măsurile și mijloacele de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor profesionale
propun efectuarea și finanțarea de studii și analize institutelor de cercetare de specialitate, în vederea fundamentării măsurilor de prevenire prioritare la nivel național
acordă asistență tehnică angajatorilor pentru elaborarea instrucțiunilor de prevenire
abrogată
țin evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale
recomandă măsuri de prevenire și controlează aplicarea lor
abrogată
stabilesc programe de prevenire în baza situațiilor concrete identificate la locurile de muncă
consiliază angajatorii cu privire la securitatea și sănătatea în muncă.
Personalul medical specializat în medicina muncii are și atribuții legate de depistarea, investigarea și stabilirea caracterului profesional al bolii.
În exercitarea atribuțiilor sale personalul tehnic și medical specializat este autorizat
să dispună de acces liber în sediile angajatorilor sau la locurile de muncă organizate de aceștia și să fie însoțit de persoanele desemnate de angajator
să beneficieze de concluziile cercetării accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, efectuată de autoritățile de stat competente
să sesizeze autoritățile de stat când constată încălcări ale legislației în vigoare privind protecția muncii
să propună angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecție a muncii în funcție de riscurile de la locurile de muncă
să consulte rezultatele examenelor medicale la angajare și ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate
să solicite orice informații și documente necesare realizării sarcinilor de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale
să recomande angajatorului măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
În activitatea exercitată personalul de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale este obligat să păstreze confidențialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice și de fabricație din unitatea controlată, precum și a celorlalte date furnizate de autoritățile de stat competente sau de orice alt organism ori persoană interesată în activitatea de prevenire, precum și confidențialitatea datelor medicale ale angajaților.
Cheltuielile asigurătorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale se evidențiază într-un cont analitic separat.
Cuantumul maxim alocat în acest scop nu poate depăși 10% din sumele încasate cu titlu de contribuție pe parcursul unui an calendaristic.